Știri
Știri din categoria Apărare
Ucraina vizează izolarea Crimeei prin lovituri cu drone asupra rutelor logistice rusești, o strategie care ar putea schimba rapid modul în care Rusia își alimentează trupele din sudul Ucrainei și din peninsulă, potrivit unui material Reuters.
Robert Brovdi, comandantul Forțelor de Sisteme Fără Pilot ale Ucrainei, spune că atacurile ucrainene au redus cu peste două treimi, în ultima lună, traficul pe autostrada Novorossiya – o rută critică de aprovizionare a armatei ruse prin sudul ocupat către Crimeea. În „încă o lună”, Ucraina ar urma să aibă „control total” asupra drumului, afirmă Brovdi, cunoscut după indicativul „Madyar”.
În paralel, loviturile cu drone au perturbat logistica militară și aprovizionarea cu combustibil, iar autoritățile instalate de Rusia în Crimeea au introdus luna trecută raționalizarea carburantului, conform unei relatări anterioare Reuters.
Brovdi descrie atacarea vehiculelor pe porțiunile expuse ale autostrăzii drept o operațiune facilă și susține că obiectivul este să forțeze Moscova să își retragă trupele, nu să avanseze. El afirmă că Ucraina urmărește să creeze condiții care să facă „extrem de dificil” pentru militari și pentru personalul din industria de apărare să rămână în Crimeea și în teritoriile ocupate sau să folosească rutele de acces către acestea.
Ministerul rus al Apărării nu a răspuns solicitării Reuters de a comenta. Președintele Vladimir Putin a recunoscut săptămâna trecută că atacurile cu drone ale Ucrainei produc pagube, dar a spus că nu reprezintă o amenințare pentru economia Rusiei.
Comandantul ucrainean afirmă că, de când a preluat conducerea forțelor de drone în iunie anul trecut, operațiunile au fost extinse agresiv: numărul misiunilor de luptă cu rază medie a crescut de 28 de ori într-un an, iar loviturile în profunzime pe teritoriul Rusiei au crescut de aproape patru ori în aceeași perioadă.
În primele cinci luni ale acestui an, unitățile ar fi distrus 174 de complexe rusești de apărare antiaeriană, evaluate de Brovdi la 5,4 miliarde de dolari (aprox. 24,8 miliarde lei), pentru a-și „curăța” drumul către alte ținte.
Analiști militari citați de Reuters spun că loviturile ucrainene cu rază medie în teritoriile controlate de Rusia au redus aprovizionarea către linia frontului – contribuind la încetinirea avansului rus luna trecută – și au slăbit apărarea antiaeriană, ceea ce ar fi deschis calea pentru atacuri cu rază mai lungă asupra infrastructurii petroliere și a producției de armament în interiorul Rusiei.
Michael Kofman, senior fellow la Carnegie Endowment, apreciază că evoluțiile tehnologice în domeniul dronelor fac fezabilă, în timp, izolarea Crimeei. Totuși, pentru obiectivul strategic mai amplu – împingerea înapoi a forțelor ruse – ar fi necesară în continuare o ofensivă terestră coordonată. Kofman mai spune că unitatea rusă de elită „Rubicon” lucrează pentru a neutraliza avantajul actual al Ucrainei la dronele cu rază medie.
Brovdi susține că fiecare lovitură este filmată, verificată și înregistrată, iar între 10 și 12 terabytes de date sunt arhivați zilnic pentru utilizare în viitoare modele de inteligență artificială. El afirmă că analiza datelor ar reduce „factorul uman” din război.
Potrivit datelor împărtășite de Brovdi, în primele cinci luni din 2026 forțele de drone ar fi ucis peste 50.900 de militari ruși și ar fi lovit peste 176.500 de ținte, cu o medie zilnică de 337 de soldați ruși uciși și 1.169 de ținte lovite. El mai indică un cost mediu de circa 918 dolari (aprox. 4.200 lei) pentru uciderea unui soldat rus în ultimul an. Reuters precizează că nu a putut verifica independent aceste cifre.
Conform aceleiași baze de date, unitățile de drone – care ar reprezenta 2,5% din forțele armate ucrainene – ar fi responsabile pentru aproximativ o treime din pierderile Rusiei din ultimele 12 luni. Planul, spune Brovdi, este ca ponderea forțelor de drone să crească la 5% din armată, prin extinderea utilizării dronelor la nivelul întregii structuri militare, nu doar în unitățile specializate.
Recomandate
Ucraina susține că are un avantaj de 1,5 la 1 față de Rusia la dronele FPV , atât ca producție, cât și ca utilizare, iar diferența s-ar fi mărit în ultimele luni, potrivit unei evaluări făcute de comandantul-șef al armatei ucrainene, Oleksandr Sîrski , citată de Kyiv Post . Miza este una operațională: superioritatea la drone ieftine și numeroase poate schimba rapid raportul de forțe pe linia frontului și în adâncimea dispozitivului rusesc. Sîrski a afirmat că Ucraina „nu este inferioară” Rusiei în competiția de tehnologie, inovație și capacitate de producție, iar „în unele domenii este înainte”, într-un mesaj publicat pe Telegram după o analiză lunară a capabilităților de război cu drone. Volum de lovituri: 180.000 de ținte verificate într-o lună În luna mai, unitățile ucrainene de drone ar fi lovit aproape 180.000 de ținte rusești „verificate”, cu 12,7% mai mult decât în aprilie, potrivit lui Sîrski. Tot în mai, Ucraina ar fi distrus aproximativ 4.000 de drone rusești de tip Shahed, o creștere de 27% față de luna anterioară, pe fondul intensificării lansărilor de drone asupra Ucrainei. În același interval, forțele ucrainene ar fi vizat circa 10.000 de poziții ale operatorilor ruși de drone. Extinderea atacurilor în adâncime: ținte până la 200 km în spatele frontului Sîrski a mai spus că loviturile ucrainene la nivel operațional și tactic „în adâncime” au produs rezultate, menționând că în mai au fost executate aproape 2.000 de atacuri cu sisteme de tip „mid-strike” (capabilități de lovire la distanțe intermediare). Printre țintele lovite s-ar fi numărat 414 sedii, puncte de comandă, zone de concentrare a trupelor și alte obiective militare de valoare ridicată. Potrivit lui Sîrski, înființarea unor centre de coordonare dedicate în cadrul corpurilor de armată ar fi îmbunătățit cooperarea între diferite arme și ar fi crescut eficiența loviturilor asupra țintelor aflate la până la 200 km în spatele liniei frontului. Roboții tereștri: utilizare în creștere, dar cu blocaje la aprovizionare Pe segmentul sistemelor robotice terestre, comandantul ucrainean a indicat o utilizare mai frecventă pentru logistică, livrări de muniție și evacuarea răniților în sectoare periculoase. Platformele robotice ar fi efectuat 12.500 de misiuni doar în luna mai. În același timp, Sîrski a recunoscut existența unor probleme de aprovizionare și achiziții care au limitat extinderea acestor sisteme de la începutul anului, apreciind că potențialul lor ar putea fi „mult mai mare”. Rusia, dificultăți la recrutarea operatorilor de drone Sîrski a avertizat că Rusia continuă să copieze inovații tehnologice și organizaționale ucrainene, însă ar avea probleme de personal în forțele sale de drone. Citând informații ale serviciilor de informații militare ucrainene, el a spus că Rusia ar fi recrutat 14.500 de persoane în unități de drone de la începutul lui 2026, adică aproximativ 21% din ținta anuală. Încercările de a atrage studenți ar fi rămas, de asemenea, sub așteptări. Datele prezentate nu pot fi verificate independent din materialul citat, însă ele conturează o direcție: Ucraina încearcă să transforme avantajul industrial și de organizare în drone FPV într-un avantaj operațional măsurabil, atât pe front, cât și asupra logisticii și comandamentelor rusești din spatele acestuia. [...]
Industria de apărare a Ucrainei a ajuns la o capacitate estimată de 50 de miliarde de dolari în 2026 , după ce a accelerat radical omologarea și producția de armament prin reducerea birocrației și mutarea inovației către sectorul privat și unitățile din teren, potrivit Adevărul . Ritmul și volumul descrise în material ridică o miză economică și operațională pentru Europa: Ucraina nu mai este doar beneficiar de ajutor militar, ci un producător major de tehnică de luptă, cu un model de achiziții greu de replicat în statele occidentale. În luna mai, Ministerul Apărării de la Kiev a omologat 175 de noi sisteme de arme pentru utilizare operațională, aproape 93% fiind proiectate și construite în Ucraina. Prin comparație, Germania ar fi certificat sub 20 de sisteme noi pe tot parcursul anului 2024, iar SUA introduc anual între două și cinci platforme „cu adevărat noi”, în condițiile unor cicluri de achiziții care durează în medie un deceniu. Cum a crescut producția: mai puțină birocrație, mai multă testare în teren Explicația ține de două etape, conform analizei citate: baza a fost pusă după 2014 (Crimeea și Donbas), iar invazia la scară largă din 2022 a schimbat decisiv viteza de execuție. Ucraina ar fi eliminat proceduri care, în Occident, întind achizițiile pe ani, adoptând un principiu de tip „eșuează rapid”: dacă un sistem funcționează pe front, este introdus repede; dacă nu, este abandonat. Keir Giles (Chatham House) descrie rezultatul ca un „ecosistem de achiziții pentru apărare” greu de comparat cu restul Europei. Robert Tollast ( RUSI ) indică rolul inițiativelor precum platforma Brave1, unde unitățile ar cumpăra direct ceea ce știu că funcționează în teren. Ce tipuri de arme sunt omologate: drone, roboți tereștri și rachete Cele 175 de sisteme noi acoperă, potrivit materialului, o plajă largă – de la drone de interceptare și roboți tereștri, până la rachete balistice și vehicule blindate. Dintre dronele menționate, publicația evidențiază Lupynis-10-TFL-1, dezvoltată de start-up-ul The Fourth Law (fondat în 2023), cu un mecanism de „prim nivel de autonomie”: operatorul controlează zborul, dar în ultimii 500 de metri inteligența artificială preia complet, pentru a contracara bruiajul. Efectul indicat este o creștere a ratei de succes de două până la cinci ori, cu un plus de cost de 10–20%. Materialul mai menționează: drona Sichen, pentru lovituri în adâncime până la 1.400 km, cu încărcătură de 40 kg; roboți tereștri (inclusiv Ratel X), folosiți pentru recunoaștere, minare și evacuarea răniților, într-un context în care apar „zone ale morții” pe front, descrise ca sectoare de până la 20 km adâncime sub foc constant. Pe componenta de lovire la distanță, Ucraina ar fi dezvoltat în secret un program de rachete: FP-7 (200 km) este prezentată ca fiind deja activă, FP-9 (estimare: 850 km, ogivă de 800 kg) ar urma să finalizeze testele, iar racheta de croazieră FP-5 „Flamingo” (3.000 km, încărcătură de 1.150 kg) ar fi lovit ținte la peste 1.500 km în interiorul Rusiei. În material se arată că această direcție a fost accelerată de restricțiile inițiale privind folosirea armelor occidentale pentru lovirea teritoriului rus. Miza pentru Europa: un producător mare, cu un model greu de importat Capacitatea internă de producție de apărare a Ucrainei este estimată în material la 20 de miliarde de dolari în 2024, 35 de miliarde de dolari în 2025 și 50 de miliarde de dolari în 2026, ceea ce ar transforma-o într-unul dintre cei mai mari producători de tehnică militară din Europa. În oglindă, Rusia este descrisă ca mizând pe un model centralizat, controlat de stat, cu producție de volum în facilități mari (exemplul dat: Alabuga), dar cu rigiditate mai mare la inovare. Concluzia analizei citate este că Europa riscă să rămână blocată în proceduri lente de achiziții, în timp ce Ucraina a construit, sub presiunea războiului, un sistem care livrează rapid și adaptează tehnologia direct din teren. [...]
Ucraina testează un interceptor antiaerian de circa 700.000 de dolari, mizând pe producție rapidă pentru a acoperi deficitul de rachete Patriot , potrivit Mediafax . Proiectul vizează reducerea costurilor și creșterea volumelor într-un context în care livrările occidentale sunt limitate, iar ritmul atacurilor aeriene rusești pune presiune constantă pe stocurile de interceptoare. Fire Point , un producător ucrainean de armament, spune că a realizat săptămâna trecută primul test de zbor al interceptorului FP-7.x, descris drept „destul de reușit” de cofondatorul Denys Shtilierman într-un interviu pentru Financial Times . Ținta declarată: contracararea rachetelor balistice și a dronelor rusești la o fracțiune din costul sistemelor occidentale existente. Diferența de cost și miza industrială Shtilierman afirmă că un interceptor FP-7.x ar costa 700.000 de dolari (aprox. 3,2 milioane lei), comparativ cu 3,8 milioane de dolari (aprox. 17,5 milioane lei) pentru o rachetă Patriot PAC-3, conform estimărilor bugetare pentru 2026 publicate de Armata SUA. Pe partea de capacitate de producție, Fire Point susține că ar putea ajunge la trei unități pe zi începând din august, urmând ca acestea să fie depozitate până la integrarea unui senzor de căutare în infraroșu (pentru ghidaj). Producția în masă ar putea începe tot în august, condiționată de livrarea acestui senzor, pe care compania speră să îl aprovizioneze de la Diehl Defence din Germania. Rachetele finalizate ar urma să fie gata până în 2027. Freyja, sistemul mai larg și dependența de parteneri europeni Interceptorul FP-7.x ar urma să fie parte dintr-un sistem de apărare aeriană mai amplu, numit Freyja, care include radare și un sistem de comandă și control furnizate de parteneri europeni. Fire Point nu a confirmat numele companiilor, însă oficiali europeni și ucraineni citați în material indică discuții cu: Hensoldt și Thales pentru radar; Leonardo (Italia) pentru radarul de urmărire și achiziție a țintelor; Kongsberg (Norvegia) pentru tehnologia de comandă și control. În acest context, Shtilierman leagă calendarul de „viteza partenerilor occidentali” și de momentul în care aceștia „încep să acționeze”. De ce caută Kievul alternative la Patriot Materialul notează că Lockheed Martin produce „sute” de interceptoare pe an pentru Patriot, dar o mare parte din producție ar fi folosită pentru înlocuirea stocurilor utilizate în războiul cu Iranul. Pe fondul atacurilor aeriene rusești și al ritmului lent de înlocuire a rachetelor PAC-2 și PAC-3, experți ucraineni citați spun că a fost afectată încrederea în disponibilitatea sistemului. Fostul ministru de externe Dmytro Kuleba este citat cu o evaluare tranșantă: „Putem conta pe Patriot? Nu cred că mai putem.” Și președintele Volodimir Zelenski a invocat „mai puține livrări” de rachete Patriot „din cauza războiului din Orientul Mijlociu”, afirmând că Ucraina a înlocuit cât a putut cu producție internă, dar „tot nu poate înlocui PAC-3”. Limitări tehnice și rolul probabil: „supliment”, nu înlocuitor Fire Point spune că FP-7.x a fost proiectată să atingă o altitudine de 25 km, similară modelului Patriot, și să fie suficient de rapidă pentru interceptarea rachetelor balistice. Totuși, există diferențe de ghidaj: FP-7.x ar folosi radar pentru ghidare și un senzor de căutare a căldurii pentru „ultima milă”, iar această metodă este descrisă ca fiind, în general, mai puțin eficientă decât direcționarea radar, din cauza posibilităților de inducere în eroare și a contramăsurilor. Tom Karako, expert în apărare antirachetă la Centrul pentru Studii Strategice și Internaționale din Washington, apreciază că FP-7.x ar putea completa arsenalul Ucrainei, dar este puțin probabil ca Freyja să fie un substitut complet pentru sisteme avansate precum Patriot: „Patriot este o capacitate foarte rafinată, așa că poate că «suplimente» ar putea fi o formulare mai bună decât «substitut».” În esență, proiectul ucrainean pariază pe un raport cost–volum mai bun și pe accelerarea producției în condiții de „economie de război”, însă calendarul și performanța finală rămân dependente de testare, integrarea senzorilor și cooperarea industrială europeană. [...]
Ucraina vrea să-și refacă până în 2030 trupele de rachete și artilerie, cu accent pe producție internă și lovituri la distanță de până la 2.000 km , potrivit Focus . Miza operațională este reducerea dependenței de livrările externe de armament și muniție, pe fondul problemelor persistente de aprovizionare și logistică. Planul, relatat de portalul polonez WP Tech, prevede o reorganizare „fundamentală” a trupelor de rachete și artilerie până în 2030, cu sisteme produse în Ucraina ca nucleu al unităților. Marți, șeful armatei ucrainene, Oleksandr Sîrski , a aprobat un nou concept de dezvoltare pentru aceste trupe. Ieșirea din era sovietică și standardizarea muniției O direcție centrală este renunțarea treptată la echipamentele vechi din perioada sovietică, în special acolo unde modernizarea sau mentenanța nu mai sunt eficiente. Conform Defence Blog, între sistemele vizate se numără piese de artilerie precum 2S3 Akatsiya și D-30, care folosesc muniție de 152 mm, respectiv 122 mm. Ce rămâne în funcțiune pe durata tranziției Pentru a menține capacitatea de luptă în timpul restructurării, Ucraina ar urma să păstreze parțial în serviciu unele sisteme moderne de proveniență externă. În prezent, armata utilizează, între altele, HIMARS , Panzerhaubitze 2000, Caesar și Krab, însă nu este clar care dintre acestea vor rămâne pe termen lung. De ce contează: autonomie industrială și lovituri la distanță mare Conceptul identifică mai multe vulnerabilități care au limitat eficiența artileriei ucrainene până acum, inclusiv: dependența ridicată de ajutor militar din alte state; utilizarea simultană a unor sisteme foarte diferite, din mai multe țări; raza limitată de acțiune a unor platforme; lacune în cercetarea/recunoașterea pentru artilerie. În acest context, planul ar include, potrivit Defence Blog, dezvoltarea unei producții de serie pentru rachete balistice și rachete de croazieră ucrainene, care, împreună cu dronele, ar urma să susțină o nouă structură de lovituri la distanță mare. Ținta menționată în concept este atingerea unor obiective aflate la până la 2.000 km distanță. [...]
Ucraina își propune să-și extindă capacitatea de lovire până la 2.000 km printr-un plan de dezvoltare a Forțelor de Rachete și Artilerie până în 2030, aprobat de comandantul-șef Oleksandr Sîrskîi , potrivit Adevărul . Miza operațională este reducerea dependenței de muniția din străinătate și de armamentul de calibru sovietic, într-un moment în care Kievul își intensifică loviturile asupra infrastructurii militare și industriale ruse. Planul vine la scurt timp după ce președintele Volodimir Zelenski a anunțat un proces amplu de reformă militară, care vizează atât condițiile de serviciu ale militarilor, cât și consolidarea capacităților de luptă. De ce schimbă planul modul de operare al artileriei ucrainene Sîrskîi indică mai multe vulnerabilități care afectează eficiența artileriei: dependența de muniție din afara țării, dificultăți logistice generate de folosirea simultană a mai multor tipuri de sisteme, raza limitată a unor echipamente și lipsa mijloacelor suficiente de recunoaștere pentru identificarea țintelor. Strategia prevede înlocuirea treptată a sistemelor de artilerie de calibru sovietic cu echipamente produse în Ucraina, menținând totodată unele dintre cele mai performante sisteme occidentale deja aflate în serviciu. Conducerea militară de la Kiev leagă această direcție de lecțiile acumulate în peste trei ani de război, care ar fi arătat nevoia unei industrii de apărare capabile să susțină independent armata. „În timp ce ducem un război dificil astăzi, trebuie să construim simultan armata viitorului”, a declarat Sîrskîi. Ținta: rachete de croazieră și balistice cu rază de 2.000 km Un obiectiv central este dezvoltarea și producția în serie a unor rachete de croazieră și balistice capabile să lovească ținte la distanțe de până la 2.000 de kilometri. Potrivit comandantului ucrainean, armata ar trebui să poată lovi obiective „la toate nivelurile” dispozitivului militar rus, de la zonele de front până la infrastructura strategică din adâncul teritoriului Federației Ruse. În logica acestui plan, Kievul urmărește crearea unui „sistem echilibrat de lovire”, menit să mențină presiunea asupra adversarului și să reducă avantajul numeric al armatei ruse. Recunoaștere, drone și coordonare digitală a focului Reforma pune accent și pe un sistem modern de recunoaștere pentru artilerie. Sîrskîi susține că eficiența focului depinde direct de viteza cu care informațiile sunt colectate, analizate și transmise către unitățile de luptă, iar în acest context Ucraina investește în drone de recunoaștere, senzori și sisteme digitale de coordonare a focului. Context: lovituri la distanță și evoluții pe teren în 2026 De la începutul anului 2026, Ucraina și-a extins campania de lovituri la distanță medie și lungă, vizând baze militare, instalații industriale și obiective energetice aflate mult în spatele frontului. Majoritatea operațiunilor ar fi realizate cu drone și rachete dezvoltate de industria ucraineană. În paralel, potrivit datelor prezentate de Sîrskîi, în luna mai forțele ucrainene au recucerit aproape 100 de kilometri pătrați mai mult decât au pierdut, iar de la începutul anului suprafața totală recuperată depășește 600 de kilometri pătrați. [...]
Mercedes-Benz ia în calcul extinderea în apărare, un segment care azi aduce sub 1% din vânzări , dar pe care compania îl tratează ca direcție strategică de creștere, potrivit Economica . Michael Schiebe, membru al board-ului, a spus că vehiculele și șasiurile pentru securitate, salvare și apărare reprezintă în prezent mai puțin de 1% din vânzările totale, însă grupul vede acest segment ca o zonă strategică pe care intenționează să o dezvolte activ, împreună cu parteneri, conform Agerpres. Ce are deja Mercedes-Benz în zona militară și de protecție civilă Compania produce de peste 45 de ani vehicule modificate pentru astfel de utilizări și este de mult timp furnizor al Bundeswehr (armata germană). În portofoliu: G-Class, sub numele „Wolf”, aflat în serviciu activ în peste 50 de versiuni, de la vehicule medicale la variante pentru forțe speciale; Sprinter, folosit de ani de zile ca platformă pentru diverse versiuni de apărare și protecție civilă. Parteneriat pe apărare anti-dronă Mercedes-Benz a anunțat miercuri o cooperare cu start-upul de drone Tytan Technologies , cele două companii semnând o scrisoare de intenție la Expoziția aerospațială internațională de la Berlin. Colaborarea vizează un sistem de apărare împotriva dronelor, pentru care Mercedes va furniza vehicule speciale. În paralel, directorul general Ola Kallenius a indicat recent că este deschis la extinderea afacerilor companiei în sectorul apărării, semnal care sugerează că grupul ar putea încerca să transforme o activitate marginală într-o linie de creștere, pe fondul interesului în creștere pentru capabilități de apărare în Europa. [...]
