Știri
Știri din categoria Politică
„Sporul de dronă” este, de fapt, o majorare salarială generală pentru militari, de până la 30%, iar denumirea populară „Bayraktar” a creat o confuzie care riscă să distorsioneze discuția despre costurile de personal din Apărare, potrivit Antena 3.
Radu Miruță, ministru interimar al Apărării Naționale, a spus într-un interviu la TVR Info că așa-numitul „spor de dronă” nu are legătură cu operarea dronelor, ci este „un spor de operaționalizare” acordat tuturor militarilor, ca metodă tehnică de creștere a salariilor. În explicația sa, faptul că se aplică tuturor și că se plătesc taxe și contribuții pentru această sumă îl apropie de o majorare salarială, nu de un spor punctual pentru o activitate specifică.
Miruță a precizat că sporul se acordă „tuturor oamenilor care poartă uniforma în Armata Română” și poate ajunge „până la 30%”. Potrivit ministrului interimar, măsura a fost gândită pentru a crește atractivitatea carierei militare, iar procentul este, în general, mai mare pentru angajații cu venituri mai mici.
„Este o mărire de salariu. Se dă tuturor oamenilor care poartă uniforma în Armata Română și are o valoare de până la 30%.”
În același context, el a respins explicit asocierea cu dronele Bayraktar, spunând că numele a apărut din suprapunerea cu discuțiile publice despre aceste echipamente, fără o legătură directă cu activitatea de operare.
Dincolo de clarificarea denumirii, Miruță a adăugat că există și sporuri acordate selectiv în Armată, asupra cărora spune că are „analize”, indicând că unele ar putea fi distribuite inechitabil. El a susținut că astfel de practici „trebuie oprite”, în timp ce ideea de a aloca mai mulți bani pentru militari, pentru a atrage personal, este una pe care o sprijină.
„Armata Română are nevoie de mai mulți bani pentru militari, ca să-i încurajeze să vină în domeniu.”
Articolul nu oferă detalii despre calendarul sau mecanismul unor eventuale schimbări privind sporurile selective, ci doar poziția ministrului interimar exprimată în interviu.
Recomandate
USR acuză PSD că folosește „gaura din buget” ca pretext pentru epurări politice în ministere , după ce Sorin Grindeanu a vorbit despre datorii lăsate de fosta guvernare și despre „deuserizarea” administrației, potrivit HotNews . Radu Miruță, lider USR, a susținut la Congresul partidului de sâmbătă, de la Timișoara, că PSD a participat „un an întreg” la guvernare, dar nu a prezentat public un plan concret de măsuri bugetare. În intervenția sa, Miruță i-a ironizat pe social-democrați pentru că ar invoca acum o „gaură” în buget, fără a indica soluții. „Ați auzit vreun lider PSD care a ieșit în față și a spus: iată cum facem, iată de unde luăm banii, iată ce tăiem și iată ce construim? Niciodată.” Miza: justificarea schimbărilor din aparatul guvernamental În același discurs, Miruță a legat acuzațiile despre situația bugetară de mesajele PSD privind „deuserizarea” ministerelor, sugerând că tema ar fi folosită pentru a acoperi lipsa de performanță și pentru a reface influența unor grupuri din administrație. „Tot zgomotul ăsta este mai degrabă o scuză în fața găștilor pe care noi le-am scos de la butoane, cu care ei vor să se reîmprietenească (...).” Miruță a mai afirmat că miniștrii PSD ar produce „zgomot mediatic” „fără fond” pentru a-și „scuza neputința”, adăugând că funcția i-ar „copleși”. Context: congres USR, primul după intrarea în opoziție Congresul USR are loc sâmbătă la Timișoara, cu 600 de delegați care aleg 24 de membri ai Biroului Național. Mandatul de președinte al lui Dominic Fritz nu este pus în joc la acest congres, mai notează publicația. Pentru context despre competiția internă, HotNews a relatat anterior despre congres într-un material separat, disponibil aici . [...]
Alfred Simonis a ales să răspundă prin ironie criticilor despre „luxul” de la botez , transformând subiectul într-un mesaj de tip „noi versus ei”, cu țintă directă către jurnaliștii care au relatat despre eveniment, potrivit Digi24 . Președintele Consiliului Județean Timiș a spus, luni, la începutul unei ședințe, că a fost „un weekend greu” nu doar pentru participanții la botez, ci și pentru cei care ar fi stat „la pândă” pentru a surprinde și comenta imaginile de la petrecere. Declarația este redată de Digi24 ca provenind dintr-o înregistrare video publicată de Vocea Timișului. „Au stat la pândă, au stat prin boscheți, au stat toată noaptea treji, să comenteze, să propage, să promoveze... Deci un weekend greu pentru toată lumea, suntem foarte obosiți și unii, și alții.” De ce contează: gestionarea unui cost reputațional pentru PSD Miza episodului depășește evenimentul privat în sine: reacția lui Simonis indică o strategie de respingere a criticilor prin ridiculizarea celor care le formulează, într-un moment în care imaginile cu ținute scumpe au alimentat o dezbatere publică despre ostentație și decuplarea liderilor politici de la realitățile sociale. Botezul copilului lui Alfred Simonis, desfășurat în weekend, a devenit subiect de controversă după ce presa a publicat imagini cu ținutele participanților, „în special ale doamnelor”, notează Digi24. Contextul care a amplificat subiectul: ținuta Sorinei Docuz și reacția lui Marcel Ciolacu În centrul discuției a fost Sorina Docuz , partenera fostului premier Marcel Ciolacu, care a apărut la eveniment cu o haină despre care presa a scris că ar fi din șinșilă și ar fi costat peste 15.000 de euro. Ciolacu a reacționat duminică, susținând că haina a fost cumpărată dintr-un bazar din Istanbul și că a costat 500 de euro (aprox. 2.500 lei), potrivit informațiilor prezentate de Digi24. Totodată, el a confirmat luni pentru Digi24 că nu se mai căsătorește luna aceasta cu Sorina Docuz. [...]
PNL ridică miza diplomatică a discursului anti-imigrație din Germania , după ce lidera AfD, Alice Weidel , a acuzat românii din Germania că ar abuza de sistemul social, potrivit Digi24 . Mesajul transmis de deputatul Robert Sighiartău este că o astfel de retorică lovește într-o comunitate mare de contribuabili și riscă să transforme o temă internă germană într-un subiect de tensiune politică între state UE. Deputatul PNL spune că românii din diaspora „nu sunt cetățeni europeni de mâna a doua” și că Weidel „nu are dreptul să pună o etichetă jignitoare pe o întreagă comunitate”. Într-o postare pe Facebook, Sighiartău afirmă că românii „muncesc și contribuie la prosperitatea Germaniei” și indică dimensiunea comunității: „aproape un milion de cetățeni români trăiesc în Germania”, dintre care „sute de mii” ar munci, ar plăti taxe și contribuții și ar participa la performanța economiei germane. În același mesaj, parlamentarul PNL admite că pot exista fraude sociale, dar susține că acestea trebuie tratate punctual, prin anchete și sancțiuni, nu prin stigmatizarea colectivă a românilor din Germania. Reacții politice și presiune pentru scuze Și președintele USR, Dominic Fritz , i-a cerut liderei AfD să își ceară scuze pentru afirmațiile despre românii din Germania. Fritz a formulat reacția în termeni duri, invocând munca românilor în sectoare grele și acuzând-o pe Weidel că ar fi repetat „narativul fals al lui Putin” privind existența unor rachete cu capacitate nucleară în România, la granița cu Rusia. „Azi e o zi bună să vă cereți scuze, doamnă Weidel”, a spus Dominic Fritz. De ce contează Schimbul de replici arată cum retorica anti-imigrație din politica germană poate avea efecte dincolo de granițe, în special când vizează o comunitate numeroasă de cetățeni UE. În plan politic, reacțiile de la București urmăresc să fixeze o linie: eventualele abuzuri trebuie investigate individual, fără a transforma diaspora românească într-o țintă electorală. [...]
USR acuză blocaje care ar putea frâna controalele și digitalizarea în domeniul apelor , după schimbarea conducerii la Ministerul Mediului, într-un context în care mizele țin de aplicarea regulilor și de capacitatea instituțiilor de a sancționa exploatările ilegale. Declarațiile au fost făcute de fosta ministră a Mediului Diana Buzoianu (USR), potrivit news . Într-o conferință de presă, Buzoianu a spus că situația de la Apele Române ar fi „un simbol” al modului în care PSD guvernează, invocând cazul unui director despre care afirmă că ar fi folosit concedii medicale „timp de luni de zile” și care ar fi revenit în funcție odată cu preluarea conducerii Ministerului Mediului de către PSD, prin Natalia Intotero. Ea a susținut că una dintre primele decizii ar fi fost numirea unor consilieri județeni PSD în structuri subordonate din cadrul Apelor Române. Controalele la balastiere și acuzația de blocare a inspectorilor Fosta ministră a afirmat că a auzit „mai multe declarații” potrivit cărora balastierele vor fi în continuare verificate și că „ radarul balastierelor ” va fi pus în funcțiune, însă a ridicat semne de întrebare legate de situația unor inspectori. Buzoianu a susținut că inspectorii de la Jiu care ar fi controlat balastiere din județul Olt „legate de baroni PSD” ar avea, în prezent, mașinile blocate și nu le-ar mai putea folosi în controale, după revenirea directorului la direcția Jiu. În același context, ea a afirmat că, la Olt, ar fi fost nevoie de inspectori din alte județe pentru a fi descoperite „infracțiunile”. Într-un comunicat citat de news, Buzoianu a menționat și un „prejudiciu de 20 de milioane de lei” asociat unei balastiere ilegale din Olt, despre care spune că nu fusese verificată. „Radarul balastierelor”: proiect de hotărâre de guvern rămas în așteptare Pe componenta de reglementare, Buzoianu a declarat că funcționarea aplicației pentru „radarul balastierelor” ar necesita o hotărâre de guvern care să stabilească funcțiile gestionate și procedurile interne. Ea a susținut că, în timpul mandatului său, ar fi fost redactat „90%” din proiect, iar documentul ar fi rămas neavansat. Potrivit declarațiilor sale, Natalia Intotero ar fi trimis Corpul de control să verifice dacă este nevoie de hotărâre de guvern pentru funcționarea aplicației, în loc să pună proiectul în dezbatere publică. Reorganizarea Romsilva: proces în apel, termen la ÎCCJ în ianuarie 2027 Buzoianu a contestat afirmațiile Nataliei Intotero potrivit cărora reorganizarea Romsilva ar fi „blocată”. Ea a spus că hotărârea de reorganizare a fost atacată în instanță de sindicaliști și că Ministerul Mediului ar fi câștigat un prim proces privind suspendarea hotărârii. În prezent, dosarul ar fi în apel, iar termenul la Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) ar fi stabilit pentru ianuarie 2027, conform declarațiilor fostei ministre. ANM și avionul pentru monitorizarea pădurilor: acuzații și clarificări Deputatul USR a comentat și afirmațiile ministrului Mediului despre situația de la Administrația Națională de Meteorologie (ANM), susținând că a trimis un control la ANM în luna iulie și că, în august, ar fi început un audit. Separat, Buzoianu a respins ideea că ar fi lansat licitația pentru un avion destinat monitorizării pădurilor, afirmând că procedura ar fi fost inițiată în aprilie 2025, înainte de mandatul ei, iar înscrierile s-ar fi încheiat în mai 2025, cu o singură firmă înscrisă. Ea a mai spus că suma vehiculată public ar fi de 4 milioane de euro (aprox. 20 milioane lei) și a invocat și „20 de milioane de lei” ca presiune bugetară discutată în spațiul public. Potrivit ei, avionul ar fi necesar pentru utilizarea unor senzori care ar permite scanarea pădurilor și identificarea tăierilor ilegale; fără un echipament pe care să fie montați senzorii, aceștia nu ar putea fi folosiți. Buzoianu a mai afirmat că, din martie 2026, ar fi în dezbatere publică o ordonanță de urgență care ar clarifica finanțarea avionului dintr-un fond gestionat de Romsilva, nu din bugetul național. Ce urmează Din informațiile prezentate, două puncte rămân de urmărit: dacă proiectul de hotărâre de guvern pentru „radarul balastierelor” va fi pus în dezbatere publică și parcurs rapid, respectiv evoluția litigiului privind reorganizarea Romsilva, cu termen la ÎCCJ în ianuarie 2027. În paralel, acuzațiile privind blocarea logisticii inspectorilor și situația de la Apele Române ar putea alimenta o dispută politică cu efect direct asupra ritmului controalelor din teren. [...]
Cancelarul german Friedrich Merz vrea ca următorul președinte al Germaniei să fie o femeie , o poziționare care poate influența din timp negocierile politice pentru succesiunea lui Frank-Walter Steinmeier și profilul candidatului agreat de partidele de centru, potrivit Adevărul . Merz a făcut declarația luni, 2 noiembrie, la o reuniune cu ușile închise a responsabililor locali ai CDU, invocând o „decizie definitivă” în privința genului viitorului șef al statului. Conform unor surse din partid citate de News.ro, cancelarul ar fi spus că va propune formațiunii „o candidată de centru”, fără să avanseze un nume. Cine sunt numele vehiculate În spațiul politic german circulă deja mai multe variante pentru succesiunea lui Steinmeier. În material sunt menționate: Ilse Aigner, președinta Parlamentului landului Bavaria, susținută de Markus Söder (CSU); Julia Klöckner, președinta Bundestagului; Karin Prien, ministra federală a Educației; Annegret Kramp-Karrenbauer, fostă președintă a CDU și fostă ministră a Apărării. Separat, fosta cancelară Angela Merkel a susținut, într-un interviu pentru MagentaTV, că „ar fi timpul” ca Germania să aibă o femeie președinte, argumentând că în 77 de ani de istorie a Republicii Federale nu a existat niciodată o femeie în această funcție. De ce contează: rolul președintelui, dincolo de ceremonial Deși Germania este un sistem parlamentar în care cancelarul conduce guvernul, președintele are atribuții care pot conta în momente sensibile: reprezintă statul în relațiile internaționale, semnează legile federale înainte de intrarea lor în vigoare și poate refuza promulgarea celor pe care le consideră neconstituționale, poate acorda grațieri și are prerogative speciale în perioade de instabilitate politică. Președintele Germaniei este ales pentru un mandat de cinci ani, reînnoibil o singură dată. [...]
Indexarea pensiilor de la 1 ianuarie ar deveni un test de disciplină bugetară , în condițiile în care liderul UDMR, Kelemen Hunor , susține că majorarea nu mai poate fi amânată și trebuie făcută în funcție de inflația din 2025, potrivit Mediafax . Kelemen Hunor a declarat la Euronews România că indexarea este o obligație legală și a amintit că aplicarea legii a fost amânată timp de doi ani prin ordonanțe. În opinia sa, amânarea nu mai este posibilă, pe fondul unei inflații ridicate în 2025 și 2026, care „mănâncă din puterea de cumpărare”. Liderul UDMR spune că indexarea trebuie făcută „așa cum scrie legea”, raportat la inflația din 2025, pe care o estimează la aproximativ 7,5%. În același timp, Kelemen Hunor a recunoscut că UDMR nu a discutat subiectul cu premierul, cu ministrul Finanțelor sau cu ministrul Muncii, adăugând: „Nu știu la ce să ne așteptăm”. Contextul politic și fiscal complică însă calendarul. La învestire, premierul Luca Niculescu a anunțat că pensiile vor fi indexate începând cu 2027, „cu prudență și în limitele traiectoriei deficitului”, ceea ce indică o abordare mai conservatoare, legată de țintele de deficit bugetar. Pe zona de venituri din muncă, Kelemen Hunor a spus că nu ar grăbi creșterea salariului minim, argumentând că o presiune suplimentară înainte de o evaluare pe termen mediu „produce pagube”. Despre legea salarizării, liderul UDMR a afirmat că adoptarea prin asumarea răspunderii guvernului nu este „o capcană”, dar rezultatul depinde de conținut. [...]
