Știri
Știri din categoria Politică
„Sporul de dronă” este, de fapt, o majorare salarială generală pentru militari, de până la 30%, iar denumirea populară „Bayraktar” a creat o confuzie care riscă să distorsioneze discuția despre costurile de personal din Apărare, potrivit Antena 3.
Radu Miruță, ministru interimar al Apărării Naționale, a spus într-un interviu la TVR Info că așa-numitul „spor de dronă” nu are legătură cu operarea dronelor, ci este „un spor de operaționalizare” acordat tuturor militarilor, ca metodă tehnică de creștere a salariilor. În explicația sa, faptul că se aplică tuturor și că se plătesc taxe și contribuții pentru această sumă îl apropie de o majorare salarială, nu de un spor punctual pentru o activitate specifică.
Miruță a precizat că sporul se acordă „tuturor oamenilor care poartă uniforma în Armata Română” și poate ajunge „până la 30%”. Potrivit ministrului interimar, măsura a fost gândită pentru a crește atractivitatea carierei militare, iar procentul este, în general, mai mare pentru angajații cu venituri mai mici.
„Este o mărire de salariu. Se dă tuturor oamenilor care poartă uniforma în Armata Română și are o valoare de până la 30%.”
În același context, el a respins explicit asocierea cu dronele Bayraktar, spunând că numele a apărut din suprapunerea cu discuțiile publice despre aceste echipamente, fără o legătură directă cu activitatea de operare.
Dincolo de clarificarea denumirii, Miruță a adăugat că există și sporuri acordate selectiv în Armată, asupra cărora spune că are „analize”, indicând că unele ar putea fi distribuite inechitabil. El a susținut că astfel de practici „trebuie oprite”, în timp ce ideea de a aloca mai mulți bani pentru militari, pentru a atrage personal, este una pe care o sprijină.
„Armata Română are nevoie de mai mulți bani pentru militari, ca să-i încurajeze să vină în domeniu.”
Articolul nu oferă detalii despre calendarul sau mecanismul unor eventuale schimbări privind sporurile selective, ci doar poziția ministrului interimar exprimată în interviu.
Recomandate
Ministrul interimar al Apărării, Radu Miruță , propune un „mecanism de siguranță” pentru dronele maritime ucrainene : acestea să fie programate să nu poată intra în apele teritoriale ale României și să se autodetoneze la limita de 12 mile marine, dacă se pierde controlul asupra lor, potrivit Digi24 . Propunerea are o miză operațională și de securitate la Marea Neagră: reducerea riscului ca astfel de dispozitive să ajungă accidental în zona de jurisdicție a României, într-un context în care Ucraina folosește drone maritime în războiul declanșat de Federația Rusă. Ce ar urma să ceară România părții ucrainene Miruță spune că a discutat „cu voce tare” ideea împreună cu colegii militari din minister și că intenționează să o propună oficial. Concret, el vrea ca dronele să fie configurate astfel încât: dacă se pierde controlul asupra lor în Marea Neagră, coordonatele să nu permită intrarea în apele teritoriale românești; la 12 mile marine de țărm (limita apelor teritoriale), drona să se autodetoneze automat, fără intervenție umană. Argumentul tehnic invocat de ministru Ministrul interimar susține că dronele au „foarte multe componente electronice”, iar analiza acestora ar permite producătorilor sau celor care le controlează să știe unde se află dispozitivul. În acest cadru, el consideră fezabilă o „programare implicită” care să declanșeze autodetonarea dacă drona ajunge la linia de 12 mile marine. „Dacă se întâmplă să le pierzi în Marea Neagră, atunci când se apropie de apele teritoriale ale României, la 12 mile marine, controller-ul care gestionează această dronă să programeze să se autodetoneze automat, fără să umble nimeni după ele.” Miruță afirmă că vrea să ceară Ucrainei o garanție că „toate dronele pe care le pun la apă în Marea Neagră” ar avea această setare tehnică. Ce urmează În material nu sunt menționate un calendar, o solicitare formală deja transmisă sau o reacție a părții ucrainene. Deocamdată, demersul este prezentat ca o propunere pe care ministrul interimar intenționează să o înainteze. [...]
PSD cere ca PNL să treacă în opoziție, alături de AUR, acuzându-l pe premierul interimar Ilie Bolojan că „blochează toată România” prin faptul că nu renunță la șefia Executivului, potrivit Antena 3 . Miza politică imediată este reconfigurarea majorității și a formulei de guvernare, în condițiile în care PSD susține că „viitorul guvern se poate și fără PNL”. Într-un comunicat, PSD afirmă că Bolojan ar fi rămas agățat de funcție „pentru că a pierdut puterea” și le reproșează liberalilor o schimbare de atitudine față de apelurile anterioare la „responsabilitate pro-europeană”. Social-democrații susțin că România ar avea nevoie „urgent” de un guvern care să scoată țara din „haosul economic și social” pe care îl atribuie lui Bolojan. Presiune pe PNL: „după 7 ani la putere”, în opoziție În același mesaj, PSD cere explicit ca PNL să iasă de la guvernare și să meargă în opoziție „lângă AUR”, argumentând că liberalii au fost „7 ani la putere, fără să câștige alegerile”. Atac direct la adresa lui Ilie Bolojan Comunicatul PSD include și o linie de atac personală la adresa premierului interimar, pe care îl descrie ca fiind motivat de „setea de putere” și ajuns „toxic pentru români și România”. Ce urmează Materialul nu oferă detalii despre pași instituționali concreți sau un calendar al negocierilor, dar poziționarea PSD indică o escaladare a presiunii politice asupra PNL și a lui Ilie Bolojan, cu potențial de a influența formarea viitorului guvern și stabilitatea majorității parlamentare. [...]
PNL își anunță votul împotrivă, iar Tomac încearcă să strângă majoritatea de 233. Într-o reacție publică la decizia liberalilor de a nu susține Cabinetul pe care îl propune, premierul desemnat Eugen Tomac ridică miza pe aritmetica parlamentară și pe ideea de „guvern funcțional” pentru a ieși din blocaj, potrivit Antena 3 . Tomac i-a răspuns lui Ilie Bolojan la câteva ore după ce acesta a anunțat că PNL nu va vota Guvernul Tomac, motivând că nu are susținere politică și că ar fi „mai slab decât un guvern minoritar”. În replică, Tomac acuză „demagogie” și susține că inclusiv guvernele PNL au depins de voturile PSD, invocând „adevărul politic” al majorităților construite în Parlament. „Dar renunțați la demagogie, dacă mă uit la algoritmul politic din Parlament, știm cu toții că inclusiv guvernul demis a fost votat de PSD.” În mesajele publice citate de Antena 3, premierul desemnat spune că rămâne „optimist” privind învestirea și insistă că „miza” este ieșirea din blocaj și obținerea stabilității, nu disputa dintre partide. Tomac afirmă că este hotărât să meargă mai departe „cu dialog și deschidere” către cei care ar susține guvernul. Aritmetica votului și negocierile de ultim moment Potrivit surselor Antena 3, Tomac încearcă „pe ultima sută de metri” să adune sprijin pentru Cabinet și ar fi avut discuții în ultimele ore pentru a convinge USR și UDMR să voteze guvernul, inclusiv prin oferirea de ministere. Ținta este atingerea pragului de 233 de voturi necesare învestirii. Context: desemnarea și presiunea pentru deblocare În același context, Antena 3 notează că președintele Nicușor Dan s-a declarat nemulțumit de blocajul negocierilor și a spus că l-a desemnat pe Eugen Tomac deoarece partidele nu au propus o alternativă pentru ieșirea din criza politică. Șeful statului a criticat și calculele electorale legate de alegerile din 2028, afirmând că „românii vor guvernare”. De aici înainte, testul decisiv rămâne votul din Parlament: fără sprijinul PNL, Guvernul Tomac depinde de o majoritate construită rapid, iar negocierile pentru voturi și portofolii devin factorul operațional care poate decide dacă România iese sau nu din blocajul politic. [...]
USR se îndreaptă spre un „nu” la învestirea Guvernului Tomac, ceea ce reduce și mai mult șansele unei majorități parlamentare , potrivit informațiilor publicate de Știrile Pro TV . Conform unor surse politice citate de publicație, membrii USR din filialele județene ar fi decis „aproape în unanimitate” să nu susțină guvernul premierului desemnat Eugen Tomac. Decizia oficială a USR privind poziția față de Guvernul Tomac urmează să fie luată vineri, 12 iunie, notează aceeași sursă. Până atunci, semnalul intern din teritoriu indică o opoziție consistentă, care ar complica aritmetica votului din Parlament. Context: semnale negative și din PNL Știrea vine după ce PNL a decis oficial că nu va susține Guvernul propus de Eugen Tomac, chiar dacă acesta nu a prezentat încă programul de guvernare și nici lista finală de miniștri. Motivarea publică a liberalilor a fost legată de lipsa unei susțineri politice explicite pentru un astfel de cabinet, potrivit declarației președintelui PNL, Ilie Bolojan : „De ce am luat această decizie? În primul rând pentru că, dat fiind situaţia în care avem un guvern fără o susţinere politică explicită, deci fără o susţinere parlamentară explicită, acest guvern nu are puterea să continue reformele necesare pentru România şi deci nu este o soluţie guvernamentală în momentul de faţă”. Ce urmează Înaintea deciziei formale de vineri, 12 iunie, Eugen Tomac a mers la sediul USR pentru a încerca să obțină sprijin în Parlament, însă Dominic Fritz a declarat ulterior că partidul „vede cu greu” o susținere pentru guvernul premierului desemnat, potrivit articolului citat. Dacă poziția filialelor se va reflecta în votul conducerii, perspectiva unei învestiri devine și mai fragilă, în condițiile în care și PNL a anunțat deja că nu susține cabinetul. [...]
PSD ar putea controla cheltuirea banilor publici fără să-și asume costurile ajustării fiscale din 2027–2028 , într-o formulă de guvern „tehnocrat” care ar ocoli, de fapt, problema unei majorități parlamentare funcționale, potrivit unei analize din Adevărul . Miza, dincolo de jocul politic, este riscul de blocaj în reforme într-un context de deficit bugetar ridicat și condiționalități legate de fondurile europene. La o lună după moțiunea de cenzură semnată de PSD și AUR care a dărâmat guvernul Bolojan cu 281 de voturi, premierul desemnat Eugen Tomac promite un cabinet „în întregime din tehnocrați”. Analiza susține însă că, în lipsa unui partid și a unei majorități care să-i susțină programul, un astfel de executiv ar depinde de negocieri punctuale, ceea ce ar face dificilă continuarea reformelor. „Putere fără semnătură”: condițiile și portofoliile cu bugete mari Textul argumentează că PSD este singurul partid care a negociat deschis cu premierul desemnat și i-a pus condiții, între care: reducerea TVA la alimentele de bază și la medicamente; indexarea pensiilor; majorarea salariului minim. În aceeași logică, sunt invocate nominalizări care ar indica un control politic asupra unor ministere cu bugete mari și alocări discreționare. Potrivit analizei, PSD ar urmări în special portofolii precum Dezvoltarea, Transporturile și Agricultura, descrise ca zone unde „se finanțează primăriile”, funcționează programul Anghel Saligny și se construiește loialitatea teritorială. În paralel, ministerele unde s-ar lua „deciziile dureroase” ale ajustării fiscale ar rămâne în afara acestui interes. De ce contează economic: reforme greu de făcut fără majoritate Analiza plasează criza într-un cadru fiscal dificil: deficit bugetar ridicat, fonduri europene condiționate de reforme și presiune din partea piețelor financiare pentru fiecare săptămână de blocaj. Concluzia este că tocmai aceste constrângeri fac riscantă o formulă în care guvernul ar avea nevoie de acordul PSD „pentru fiecare decizie importantă”, ceea ce ar putea duce la paralizie. Este citată și poziția liderului PNL, Ilie Bolojan, după consultări: „un guvern fără susținere politică nu poate continua reformele”. Efect politic secundar: spațiu pentru AUR și escaladarea temei suspendării Un alt efect menționat este avantajul pentru AUR, care s-ar poziționa împotriva guvernului Tomac și ar consolida statutul de forță „anti-sistem”, în timp ce ar vota în Parlament „în tandem cu PSD”. În acest context, analiza notează escaladarea retoricii: George Simion a cerut suspendarea președintelui și a lansat un „sondaj” pe Facebook, iar Călin Georgescu a îndemnat parlamentarii să declanșeze procedura împotriva „președintelui ilegal”. Textul reamintește că suspendarea este posibilă constituțional doar pentru fapte grave de încălcare a legii fundamentale. Ce urmează, în logica autorului: asumare și vot „la vedere” Ieșirea din criză este formulată ca o cerință de asumare politică: cine vrea să guverneze „să semneze și să răspundă”, iar dacă formula actuală nu strânge 233 de voturi, soluția indicată este reluarea consultărilor și construirea unei majorități viabile în jurul unui program asumat. În lipsa acestei clarificări, analiza avertizează că ambiguitatea prelungește criza și mută costurile către anii următori, inclusiv în anii fiscali dificili invocați pentru 2027 și 2028. [...]
Ilie Bolojan avertizează că prăbușirea coaliției poate deraia echilibrele bugetare și măsurile economice , într-un răspuns public la apelul președintelui Nicușor Dan „la responsabilitate”, pe fondul tensiunilor politice declanșate de moțiunea de cenzură , potrivit G4Media . Bolojan a spus că apreciază mesajul președintelui, dar consideră că „era un lucru și mai bun” dacă un astfel de apel era făcut înainte de moțiunea de cenzură, astfel încât partidele să fie conștiente de riscurile ruperii continuității guvernării. În declarația citată, el leagă direct stabilitatea politică de menținerea „echilibrelor bugetare” și de continuarea măsurilor care „au însănătoșit economia”. Miza invocată de Bolojan: continuitatea măsurilor și disciplina bugetară În finalul declarației de presă după ședința conducerii extinse a PNL, Bolojan a susținut că o coaliție „cu bune și cu rele” a funcționat și „a scos România din fundătura în care era”, iar întreruperea direcției ar însemna, în opinia sa, risipirea „acestui an de eforturi făcute de toți românii” și revenirea „într-o situație complicată”. Mesajul său pune accent pe două idei: fără continuarea politicilor deja aplicate, există riscul pierderii progreselor economice invocate; fără menținerea „echilibrelor bugetare”, costurile instabilității politice se pot transfera în economie. Atac politic: comparația cu PSD și referirea la 2028 Bolojan a respins ideea că PNL ar acționa cu gândul la alegerile din 2028 și a afirmat că, dacă ar fi procedat astfel, ar fi făcut „exact ce a făcut PSD”, adică „să încercăm să ne extragem de la orice formă de răspundere” și să „dărâmăm guvernul din care am făcut parte” atunci când au fost afectate interesele și s-a încercat „eliminarea risipei”. Totodată, liderul PNL a spus că „partidele nu trebuie să se gândească la alegerile viitoare, ci la întâlnirea cu electoratul”. Contextul declarației: apelul președintelui și decizia PNL privind Guvernul Tomac Președintele Nicușor Dan a făcut miercuri seară, la Palatul Cotroceni, un apel la responsabilitatea partidelor și a avertizat politicienii care „calculează alegerile viitoare”, afirmând: „Până în 2028, se vor întâmpla lucruri, multe lucruri”. Declarațiile lui Bolojan au venit după ședința conducerii extinse a PNL, care a decis în unanimitate să nu voteze Guvernul Tomac, conform aceleiași surse. [...]
