Știri
Știri din categoria Politică
„Sporul de dronă” este, de fapt, o majorare salarială generală pentru militari, de până la 30%, iar denumirea populară „Bayraktar” a creat o confuzie care riscă să distorsioneze discuția despre costurile de personal din Apărare, potrivit Antena 3.
Radu Miruță, ministru interimar al Apărării Naționale, a spus într-un interviu la TVR Info că așa-numitul „spor de dronă” nu are legătură cu operarea dronelor, ci este „un spor de operaționalizare” acordat tuturor militarilor, ca metodă tehnică de creștere a salariilor. În explicația sa, faptul că se aplică tuturor și că se plătesc taxe și contribuții pentru această sumă îl apropie de o majorare salarială, nu de un spor punctual pentru o activitate specifică.
Miruță a precizat că sporul se acordă „tuturor oamenilor care poartă uniforma în Armata Română” și poate ajunge „până la 30%”. Potrivit ministrului interimar, măsura a fost gândită pentru a crește atractivitatea carierei militare, iar procentul este, în general, mai mare pentru angajații cu venituri mai mici.
„Este o mărire de salariu. Se dă tuturor oamenilor care poartă uniforma în Armata Română și are o valoare de până la 30%.”
În același context, el a respins explicit asocierea cu dronele Bayraktar, spunând că numele a apărut din suprapunerea cu discuțiile publice despre aceste echipamente, fără o legătură directă cu activitatea de operare.
Dincolo de clarificarea denumirii, Miruță a adăugat că există și sporuri acordate selectiv în Armată, asupra cărora spune că are „analize”, indicând că unele ar putea fi distribuite inechitabil. El a susținut că astfel de practici „trebuie oprite”, în timp ce ideea de a aloca mai mulți bani pentru militari, pentru a atrage personal, este una pe care o sprijină.
„Armata Română are nevoie de mai mulți bani pentru militari, ca să-i încurajeze să vină în domeniu.”
Articolul nu oferă detalii despre calendarul sau mecanismul unor eventuale schimbări privind sporurile selective, ci doar poziția ministrului interimar exprimată în interviu.
Recomandate
Un sondaj lansat de secretarul general al PSD indică o presiune internă pentru respingerea guvernului propus de Siegfried Mureșan, înaintea deciziei oficiale de luni , potrivit HotNews . Claudiu Manda a publicat pe Facebook o întrebare despre dacă PSD ar trebui să voteze un guvern condus de eurodeputatul PNL, desemnat premier. Contextul este unul cu miză de guvernare: președintele Nicușor Dan l-a desemnat joi pe Siegfried Mureșan, candidatul susținut de PNL-USR-UDMR, pentru funcția de prim-ministru. Până la momentul redactării știrii, rezultatul sondajului era covârșitor împotriva susținerii: 377 de respondenți (98%) au indicat că PSD nu ar trebui să voteze guvernul, iar 5 (2%) s-au pronunțat pentru. Decizia formală: ședință PSD luni, la ora 11 PSD a anunțat că va discuta poziționarea într-o ședință a Biroului Permanent Național , programată luni, de la ora 11. În paralel, liderul PSD Sorin Grindeanu a sugerat, vineri seară, la Antena 3 , că în partid există reticență față de votarea guvernului, în lipsa unor argumente „extrem de solide”. „Dacă e să mă iau după reacțiile colegilor mei, lăsând la o parte părerea mea, personală, dar dacă ar fi să mă iau după reacțiile colegilor mei de până acum, ar trebui să existe argumente extrem de solide, și nu pentru PSD, ci pentru români, astfel încât să votăm acest guvern”, a declarat liderul PSD. Mesajul premierului desemnat: „momentul adevărului” pentru PSD Tot vineri seară, la Digi24, Siegfried Mureșan a legat decizia PSD de o alegere strategică, descriind-o drept un „moment al adevărului” pentru partid, între susținerea unui guvern proeuropean și consolidarea parteneriatului cu AUR. „PSD va trebui să aleagă dacă susține un guvern proeuropean sau dacă își consolidează parteneriatul cu AUR. Eu voi fi deschis și dispus să le prezint viziunea noastră pentru România. Da, mă bucur să avem o discuție francă, deschisă și cu colegii de la PSD”, a declarat Siegfried Mureșan. [...]
AUR împinge criza spre anticipate, mizând pe eșecul învestirii Guvernului Mureșan , într-un scenariu în care PNL ar urma să suporte costul politic fie prin retragerea premierului desemnat, fie printr-un vot pierdut în Parlament, potrivit HotNews . Dan Dungaciu , prim-vicepreședinte AUR, susține că premierul desemnat Siegfried Mureșan nu va strânge susținerea necesară pentru învestirea unui guvern și că ieșirea din blocaj ar fi declanșarea alegerilor anticipate. Mureșan, eurodeputat liberal și propunerea PNL–USR–UDMR pentru funcția de premier, a declarat la Digi24 că nu va merge la AUR să ceară voturi, dar că nu poate controla votul individual al parlamentarilor. „Două tipuri de umilință” pentru PNL, în lectura AUR Într-o intervenție la Antena 3 , Dungaciu a spus că PNL ar urma să aleagă între două variante, ambele cu cost politic: depunerea mandatului de către Siegfried Mureșan (retragerea din postura de premier desemnat); eșecul la votul de învestitură din Parlament. „Acest «episod-pilot» se va derula între decizia pe care trebuie să o ia PNL în a depune mandatul, deci un tip de umilință, sau nu a primi voturile în Parlament, al doilea tip de umilință.” Dungaciu a mai afirmat că „finalul este deja anunțat” și că „filmul real” ar începe odată cu o a doua nominalizare de premier, care ar aduce „tensiuni” suplimentare. Anticipatele, miza declarată: pragul de 233 de voturi și calendarul constituțional Prim-vicepreședintele AUR a indicat explicit că Mureșan nu ar putea obține cele 233 de voturi necesare pentru învestirea Guvernului. În această logică, el plasează soluția la nivel constituțional, invocând mecanismul care poate duce la dizolvarea Parlamentului și la alegeri anticipate. Conform articolului 89 din Constituția României , președintele Nicușor Dan poate dizolva Parlamentul dacă acesta nu acordă votul de încredere pentru formarea Guvernului în termen de 60 de zile de la prima solicitare și numai după respingerea a cel puțin două solicitări de învestitură. În declarațiile citate, Dungaciu a numit anticipatele „soluția europeană” și a cerut renunțarea la izolarea politică a AUR (descrisă prin formule precum „cordon sanitar” sau „zid de foc”), pentru a permite negocieri între toate partidele după un nou scrutin. [...]
Traian Băsescu a refuzat să indice vreo decizie „de evitat” din 2004 , susținând că nu vrea să ofere presei „un motiv” pentru a-i folosi ulterior declarațiile, potrivit news.ro . Poziționarea contează prin efectul ei de imagine: fostul președinte evită explicit o discuție despre erori și regrete, într-un moment în care evaluarea moștenirii politice rămâne un subiect recurent în spațiul public. Întrebat într-o emisiune la Digi 24 ce i-ar spune lui „Traian Băsescu din 2004” să nu facă, fostul șef al statului a răspuns, râzând, că „a fost perfect” și a motivat refuzul de a detalia prin relația conflictuală cu presa. „Cred că am fost perfect. De ce să vă dau vouă, presei, un motiv să mă tocaţi cu vorbele mele?” Ce spune despre greșeli și despre exercitarea puterii Băsescu a afirmat că nu a făcut „niciodată nimic incorect în mod deliberat”, admițând totuși posibilitatea unor greșeli, fără a indica una concretă pe care să o regrete și astăzi. Totodată, el a spus că după încheierea mandatului a învățat că „puterea trebuie exercitată cu blândețe, dar exercitată”. Cum își descrie identitatea politică și „moștenirea” Fostul președinte a mai declarat că nu este naționalist, ci patriot. În privința moștenirii sale, a indicat că evaluarea va fi făcută de istorici și de presă și a enumerat câteva repere pe care le consideră durabile, între care desecretizarea arhivelor fostei Securități, condamnarea comunismului, parteneriatele strategice cu SUA, Franța și Turcia, precum și scutul de la Deveselu. [...]
Traian Băsescu a escaladat conflictul verbal cu liderul UDMR , Kelemen Hunor, într-un moment în care negocierile politice de la București sunt în prim-plan , potrivit Mediafax . Miza practică a schimbului de replici este presiunea publică asupra rolului UDMR în discuțiile pentru viitoarea formulă de guvernare, într-un climat deja tensionat. Băsescu a comentat la Digi24 eticheta pusă de Kelemen Hunor, care l-ar fi numit „cel mai bun produs al dictaturii comuniste”. Fostul președinte a spus că este „un produs al vechiului regim”, dar a încercat să-și delimiteze profilul politic prin decizii din mandatul său, invocând desecretizarea arhivelor fostei Securități și condamnarea comunismului. „Deci sunt un produs al vechiului regim, dar un produs care, spre deosebire de lașii din politică, a avut curaj să desecretizeze arhivele fostei Securități și a avut curaj să condamne comunismul.” Atacul la Kelemen Hunor și referirea la Viktor Orbán În aceeași intervenție, Băsescu a lansat un atac direct la adresa lui Kelemen Hunor, legându-l de relația cu premierul Ungariei, Viktor Orbán. „Eu nu l-am lins pe Orban. El l-a lins, acum neavând ce linge s-a îndreptat către zona autohtonă. Își caută stăpân aici.” Contextul disputei: negocierile politice și „Petrov” Schimbul de replici a pornit după ce Băsescu a criticat implicarea UDMR în negocierile politice de la București, notează publicația. În replică, Kelemen Hunor a reacționat folosind numele „Petrov”, asociat fostului președinte. Mediafax precizează că sursa video a declarațiilor este Digi24. [...]
România și Ucraina discută extinderea cooperării regionale, inclusiv pe producția comună de drone , într-un cadru care, potrivit G4Media , este prezentat de președintele ucrainean Volodimir Zelenski drept o oportunitate cu „potențial semnificativ pentru economie”, dar și pentru securitate. Zelenski a anunțat că s-a întâlnit cu președintele României, Nicușor Dan , și a spus că este „recunoscător” pentru dialogul și cooperarea dintre cele două țări. Liderul ucrainean a indicat că discuțiile vizează extinderea colaborării „într-o altă dimensiune – cea regională”, cu accent pe zona Carpaților. „Astăzi, extindem această cooperare într-o altă dimensiune – cea regională, cu accent pe Carpații noștri comuni. Iar acest lucru reprezintă un potențial semnificativ pentru economie, dar și pentru securitate și pentru aprofundarea legăturilor dintre oameni.” Ce proiecte au fost puse pe masă Potrivit lui Zelenski, cei doi șefi de stat au discutat despre proiecte în care România și Ucraina „își pot accelera eforturile” și se pot ajuta reciproc. Printre temele enumerate de președintele ucrainean se află: SAFE; producția comună de drone; infrastructura; aspecte umanitare; securitatea în regiunea Mării Negre. Zelenski a mulțumit României pentru sprijinul acordat Inițiativei Carpatice și pentru asistența constantă pentru Ucraina. Context: summit în Ucraina cu componentă economică și regională G4Media amintește că Nicușor Dan s-a deplasat la un summit în Ucraina, unde au loc mai multe evenimente, inclusiv Forumul Economic Carpatic și Forumul Tinerilor, alături de reuniuni ale autorităților locale. La summit au fost invitați reprezentanți din țările traversate de Munții Carpați — Austria, Cehia, Polonia, România, Serbia, Slovacia, Ungaria și Ucraina — împreună cu alți actori implicați în cooperarea regională. [...]
PSD condiționează sprijinul politic de un program de guvernare, pe fondul tensiunilor privind direcția fiscală și semnalelor din piața valutară , după ce Sorin Grindeanu i-a cerut premierului desemnat Siegfried Mureșan să prezinte mai întâi un plan „pentru redresarea economiei”, potrivit Adevărul . Președintele PSD acuză PNL și USR că se concentrează pe „împărțirea funcțiilor și a puterii” înainte de publicarea programului de guvernare și susține că, după „patru luni și jumătate” de blocaj, ar fi fost de așteptat ca premierul desemnat și „liderii dreptei” să vină cu un plan deja pregătit. În mesajul său, Grindeanu cere explicit clarificări pe teme cu impact direct: politica fiscală, protejarea puterii de cumpărare, susținerea investițiilor și păstrarea locurilor de muncă, precum și dacă viitorul executiv va continua „politica de austeritate a Guvernului Bolojan” sau va schimba direcția. „N-au program, au o rotativă.” Grindeanu mai afirmă că „leul a pierdut teren în fața euro” de la desemnarea lui Mureșan și reia poziția PSD: „întâi programul pentru România, întâi măsurile pentru români”. În același context, îl ironizează pe Mureșan pentru „timp de gândire” și spune că așteaptă „ceva mai mult decât programul de vară «Jos PSD»”. Ce spune premierul desemnat și care este calendarul Nicușor Dan l-a nominalizat joi, 17 septembrie, pe eurodeputatul PNL Siegfried Mureșan pentru funcția de prim-ministru. Vineri, la Parlament, Mureșan a declarat că începe „imediat” lucrul la programul de guvernare împreună cu experți din PNL, USR și UDMR, cu obiectivul de a prezenta prioritățile „la începutul săptămânii viitoare”, înaintea discuțiilor cu parlamentarii. Detalii despre declarațiile lui Mureșan din conferința de presă apar în materialul Adevărul . De ce contează: negocierea se mută pe conținut, nu pe funcții Miza imediată este dacă viitoarea majoritate poate fi construită în jurul unui set de măsuri economice și fiscale, nu doar al unei împărțiri de portofolii. În condițiile în care PSD pune public condiția „programului” înainte de orice discuție, presiunea pe echipa premierului desemnat crește: programul anunțat pentru începutul săptămânii viitoare devine testul care poate debloca sau complica negocierile pentru învestire. [...]
