Știri
Știri din categoria Apărare
Un incident cu materiale periculoase la Pentagon a declanșat proceduri standard de protecție, inclusiv un ordin de „adăpostire pe loc”, după ce sistemele clădirii au detectat o problemă de calitate a aerului, potrivit Al Jazeera. Pompierii investighează situația la sediul Departamentului Apărării al SUA.
Purtătorul de cuvânt al Pentagonului, Sean Parnell, a transmis că „departamentul aplică protocoale standard de protecție”, inclusiv măsura de „shelter-in-place” (adăpostire pe loc) pentru zona afectată. El a precizat că sistemele de siguranță ale clădirii au detectat „o problemă de calitate a aerului” care impune măsuri de precauție „până când îi stabilim semnificația”.
Deși autoritățile nu au oferit detalii despre natura substanței sau cauza exactă, activarea procedurilor indică o perturbare operațională punctuală într-o infrastructură esențială, unde lucrează zilnic un volum mare de personal militar și civil.
Arlington County Fire and Rescue a anunțat pe platforma X că echipele sale, inclusiv unitatea specializată pentru materiale periculoase, intervin la Pentagon „în sprijinul” echipei Hazmat a PFPA (agenția de poliție responsabilă de protecția Pentagonului), în cadrul incidentului.
Informațiile confirmate până acum:
Autoritățile nu au comunicat deocamdată detalii suplimentare, iar amploarea incidentului și durata măsurilor rămân neclare.
Pentagonul are o suprafață de aproximativ 600.000 de metri pătrați și este considerat cea mai mare clădire de birouri joasă ca înălțime din lume; aproape 30.000 de angajați militari și civili lucrează acolo în fiecare zi.
Recomandate
Lockheed Martin spune că nu poate garanta aliaților SUA termene ferme de livrare pentru rachetele Patriot, iar ordinea livrărilor este stabilită de Pentagon , ceea ce prelungește incertitudinea de reaprovizionare pentru statele care operează aceste sisteme, potrivit Adevărul . Mesajul vine în contextul unor presiuni logistice globale, accentuate de conflictul din Iran, chiar dacă producătorul are planuri de creștere puternică a capacității. Brian Dunn, vicepreședinte pentru strategie și dezvoltare în divizia de rachete a Lockheed Martin, a declarat la Salonul Aeronautic ILA de la Berlin că prioritizarea livrărilor este gestionată direct de Pentagon, nu de companie. El a explicat că Lockheed Martin nu poate comunica statelor partenere poziția lor în „clasamentul” de distribuție, pentru că nu controlează procesul. Incertitudinea afectează direct parteneri precum Germania, Japonia, Polonia, Emiratele Arabe Unite și Arabia Saudită, care au în dotare sisteme Patriot și se confruntă cu semne de întrebare privind ritmul reaprovizionării. Un alt manager de rang înalt, Paula Hartley, a recunoscut existența unui scepticism în creștere în rândul guvernelor străine, pe fondul întârzierilor și al deficitului de produse militare pe piață. Producție în creștere, dar cu risc de amânări În aprilie, Lockheed Martin a semnat un acord de 4,7 miliarde de dolari (aprox. 21,6 miliarde lei) cu Pentagonul pentru a crește producția de rachete PAC-3 MSE de la 650 de unități pe an la 2.000 de unități până în 2033. Chiar și așa, oficiali de la Washington au avertizat deja aliați europeni – inclusiv Marea Britanie și statele baltice – că sunt posibile amânări prelungite, în condițiile în care prioritatea actuală este refacerea stocurilor strategice ale SUA. Ucraina testează o rachetă mai ieftină, ca soluție de volum Pe fondul blocajelor din livrările occidentale, Ucraina caută soluții interne pentru apărarea aeriană. Compania ucraineană Fire Point a realizat primul test de zbor al rachetei antiaeriene FP-7.x, descrisă ca o alternativă de masă, cu cost semnificativ mai mic decât Patriot sau SAMP-T. Informația a fost publicată inițial de Financial Times, iar cofondatorul companiei, Denis Știlerman, a confirmat că testul a avut loc săptămâna trecută. Țintele vizate sunt rachetele balistice și vehiculele aeriene fără pilot. Producția de serie este preconizată pentru luna august, după integrarea componentelor de ghidare în infraroșu, iar livrările sunt estimate pentru 2027. Racheta ar urma să fie integrată în sistemul de apărare antiaeriană Freyja, care va folosi radare și sisteme de comandă furnizate de parteneri europeni; surse guvernamentale citate de presă indică negocieri cu companii din Germania, Franța, Italia și Norvegia. Ce se schimbă în ecuația de securitate Materialul indică o reorientare la Kiev, pe fondul mutării resurselor militare americane către Orientul Mijlociu. Fostul ministru de Externe Dmitro Kuleba și-a exprimat scepticismul privind viitorul aprovizionării cu Patriot și a sugerat dezvoltarea de capabilități proprii, în cooperare cu state europene. În același timp, experți militari citați arată că FP-7.x și Freyja sunt concepute să completeze, nu să înlocuiască integral Patriot, care rămâne un reper în apărarea antirachetă. Proiectul Freyja a fost făcut public în primăvara lui 2026 și este dezvoltat cu specialiști din Germania și Spania, iar industria ucraineană lucrează și la alte programe, inclusiv racheta pentru complexul antiaerian „Koral”, inițiat în 2021. [...]
Mercedes-Benz ia în calcul extinderea în apărare, un segment care azi aduce sub 1% din vânzări , dar pe care compania îl tratează ca direcție strategică de creștere, potrivit Economica . Michael Schiebe, membru al board-ului, a spus că vehiculele și șasiurile pentru securitate, salvare și apărare reprezintă în prezent mai puțin de 1% din vânzările totale, însă grupul vede acest segment ca o zonă strategică pe care intenționează să o dezvolte activ, împreună cu parteneri, conform Agerpres. Ce are deja Mercedes-Benz în zona militară și de protecție civilă Compania produce de peste 45 de ani vehicule modificate pentru astfel de utilizări și este de mult timp furnizor al Bundeswehr (armata germană). În portofoliu: G-Class, sub numele „Wolf”, aflat în serviciu activ în peste 50 de versiuni, de la vehicule medicale la variante pentru forțe speciale; Sprinter, folosit de ani de zile ca platformă pentru diverse versiuni de apărare și protecție civilă. Parteneriat pe apărare anti-dronă Mercedes-Benz a anunțat miercuri o cooperare cu start-upul de drone Tytan Technologies , cele două companii semnând o scrisoare de intenție la Expoziția aerospațială internațională de la Berlin. Colaborarea vizează un sistem de apărare împotriva dronelor, pentru care Mercedes va furniza vehicule speciale. În paralel, directorul general Ola Kallenius a indicat recent că este deschis la extinderea afacerilor companiei în sectorul apărării, semnal care sugerează că grupul ar putea încerca să transforme o activitate marginală într-o linie de creștere, pe fondul interesului în creștere pentru capabilități de apărare în Europa. [...]
Italia pregătește o extindere a armatei cu 40.000 de militari până în 2033 , într-o reformă care introduce și un sistem național de rezerviști, cu mecanisme de mobilizare rapidă în „circumstanțe excepționale”, potrivit Agerpres . Miza este creșterea capacității de reacție și a disponibilității operaționale, într-un cadru care leagă explicit schimbarea de interoperabilitate și de perspectiva unei politici europene comune de apărare. Reforma este coordonată de ministrul apărării Guido Crosetto și urmărește restructurarea modelului defensiv al Italiei, inclusiv prin reducerea timpilor de răspuns. Documentul consultat de Euractiv indică faptul că suplimentarea de personal ar trebui să ducă efectivele totale ale forțelor armate italiene la peste 200.000 de oameni. Creșterea de personal, etapizată și condiționată de buget și recrutare Majorarea efectivelor ar urma să se facă în etape, cu ținte anuale care vor fi stabilite prin legea bugetului. Proiectul menționează explicit că măsura este decisă „pe baza resurselor disponibile și a capacității de recrutare actuale”. Țintele anuale indicate în document sunt: 2028: 5.071 militari 2029: 5.321 militari 2030: 7.001 militari 2031: 7.444 militari 2032: 7.500 militari 2033: 7.663 militari Un nou sistem de rezerviști și mobilizare rapidă, cu termen strâns pentru Parlament Pe lângă creșterea numărului de militari, reforma are ca element central crearea unei rezerve operaționale, destinată să furnizeze personal care poate fi desfășurat la nevoie. Proiectul stabilește trei componente: o rezervă operațională, formată în principal din persoane recent ieșite din armată; o rezervă de specialiști voluntară, pentru personal cu aptitudini profesionale specifice; o rezervă teritorială, construită din voluntari recrutați local, orientată spre urgențe interne și sarcini de sprijin. Propunerea introduce și un mecanism juridic pentru mobilizare rapidă, care ar permite guvernului să activeze rezervele „în situații grave ce afectează securitatea statului sau pentru apărarea frontierelor naționale”. Decizia ar aparține guvernului, iar Parlamentul ar urma să analizeze și să voteze măsura în termen de cinci zile, păstrând un rol oficial de supervizare. Calendar: după vacanța de vară, apoi 12 luni pentru implementare Proiectul de lege este așteptat să fie prezentat în ședința de guvern „probabil după vacanța de vară”. Dacă va fi aprobat, documentul prevede o perioadă de 12 luni pentru implementarea reformei. [...]
Serviciul de Securitate al Ucrainei susține că a prevenit atacuri cu explozibili în Harkov , după ce a reținut un bărbat acuzat că pregătea dispozitive explozive improvizate la indicațiile serviciului rus FSB, potrivit Kyiv Post . Cazul indică o presiune operațională constantă asupra securității interne în orașele din proximitatea frontului și menține un nivel ridicat de risc pentru infrastructura urbană și populația civilă. SBU a transmis că operațiunea a avut loc în iunie 2026, în regiunea Harkov, iar suspectul ar fi produs dispozitive explozive improvizate (IED – bombe artizanale) destinate amplasării în zone aglomerate și detonării de la distanță. Ce ar fi presupus planul, potrivit SBU Conform anchetatorilor, bărbatul ar fi primit instrucțiuni de la „coordonatori” ruși să fabrice două dispozitive folosind aproximativ 12 kilograme de material exploziv. Dispozitivele ar fi urmat să fie echipate cu telefoane mobile pentru detonare de la distanță. SBU susține că suspectul intenționa să plaseze explozibilii în centrul orașului Harkov și să transmită locațiile către un supraveghetor din FSB, urmând ca detonarea să aibă loc la ore de vârf, când probabilitatea prezenței civililor era mai mare. Reținerea și probele invocate Serviciul ucrainean afirmă că l-a reținut pe suspect „în flagrant” într-un apartament închiriat, în timp ce acesta ar fi fost într-un apel video cu un ofițer de informații rus și primea instrucțiuni privind asamblarea dispozitivelor. În urma perchezițiilor, autoritățile spun că au ridicat: peste 12 kilograme de substanțe explozive; componente pentru dispozitive explozive improvizate; mai multe telefoane mobile, despre care susțin că ar fi fost folosite pentru a ascunde comunicarea cu coordonatorii ruși. SBU mai afirmă că suspectul este un șomer din regiunea Kirovohrad, recrutat prin canale de Telegram în timp ce căuta „câștiguri ușoare”. Încadrarea juridică și ce urmează Bărbatul a fost pus sub acuzare pentru pregătirea unui act terorist comis de un grup în baza unei înțelegeri prealabile, iar SBU indică faptul că sunt așteptate acuzații suplimentare legate de fabricarea și manipularea ilegală a explozibililor, după expertizele criminalistice. Potrivit informațiilor publicate, suspectul este în arest fără posibilitatea eliberării pe cauțiune și riscă până la 12 ani de închisoare, cu confiscarea bunurilor, dacă va fi condamnat. Operațiunea a fost derulată de SBU în regiunea Harkov, sub supravegherea procedurală a parchetului regional. [...]
NATO discută accelerarea achizițiilor și redistribuirea apărării aeriene pentru a contracara amenințările cu drone asupra României , pe fondul temerilor că infrastructura critică din Marea Neagră – inclusiv proiectul Neptun Deep – ar putea deveni țintă, potrivit Mediafax , care citează Politico. Aliații au discutat miercuri, într-o reuniune cu ușile închise a celor 32 de ambasadori NATO, o propunere pentru un program accelerat de cumpărare de drone. Dezbaterea vine la câteva zile după ce prăbușirea unei drone rusești într-un bloc de apartamente din România, la sfârșitul lunii trecute, a rănit două persoane și a declanșat un apel al Bucureștiului pentru accelerarea livrărilor de apărare aeriană ale NATO. Ce se pregătește pentru summitul NATO de la Ankara În discuțiile interne, aliații au analizat dacă NATO ar trebui să achiziționeze urgent mai multe drone pentru misiuni de poliție aeriană deasupra statelor membre aflate pe flancul estic. Potrivit sursei citate, există presiune pentru a transforma tema dronelor în „inițiative concrete” care să poată fi agreate la summitul liderilor NATO din 7-8 iulie, la Ankara . Președintele României, Nicușor Dan, a transmis după întâlnire că riscurile de securitate rămân ridicate în regiune și că este necesară consolidarea prezenței și capabilităților NATO în România. „Războiul Rusiei împotriva Ucrainei continuă să creeze riscuri majore pentru securitatea euro-atlantică, în special în Marea Neagră. Prin urmare, este important ca NATO să își consolideze prezența și capabilitățile în România.” Tot el a afirmat că, în cadrul discuției, „s-a convenit accelerarea proiectelor NATO privind răspunsul la amenințările cu drone”, astfel încât măsurile de sprijin pentru aliații afectați să poată fi aprobate la summitul de luna viitoare. Miza operațională: protecția infrastructurii critice, inclusiv Neptun Deep Aliații au semnalat explicit riscuri la adresa infrastructurii critice din Marea Neagră, inclusiv proiectul românesc Neptun Deep, evaluat la 4 miliarde de euro (aprox. 20 miliarde lei), care „urmează să intre în funcțiune anul viitor”, potrivit diplomaților citați. În material se precizează și că producția este programată să înceapă în 2027, iar proiectul este derulat de Romgaz și Petrom (controlată de OMV). În acest context, țările au discutat dacă structurile militare ale NATO ar trebui să intensifice monitorizarea amenințărilor aeriene și navale la adresa acestor instalații, inclusiv a celor reprezentate de drone. Oficiali militari naționali reuniți săptămâna trecută la comandamentul NATO din Mons (Belgia) și-ar fi exprimat deschiderea pentru mutarea unor mijloace suplimentare de apărare aeriană, cu scopul de a monitoriza și elimina dronele care zboară deasupra României. Ce rămâne neclar Potrivit sursei, nu există încă un calendar ferm: rămâne neclar când ar urma aliații să cumpere dronele, iar termenele de achiziție și livrare sunt, de asemenea, necunoscute. În paralel, NATO a reacționat deja la incidente recente de pe flancul estic, trimițând avioane de luptă pentru a doborî drone suspecte deasupra Letoniei și Estoniei, în ultimele săptămâni, pe fondul creșterii numărului de incidente cu drone în regiune, după cum a declarat purtătorul de cuvânt al NATO, Allison Hart. [...]
Un avion privat german care a pierdut legătura radio deasupra Italiei a declanșat o procedură NATO de reacție rapidă , după ce două Eurofighter ale Forțelor Aeriene Italiene au decolat pentru identificare, potrivit Focus . Incidentul evidențiază funcționarea operațională a sistemului de supraveghere permanentă a spațiului aerian, coordonat în cadrul NATO. Misiunea a avut loc în seara de 9 iunie, după ce contactul radio cu un avion privat din Germania s-a întrerupt. Intervenția a început cu un „scramble” – decolare imediată la alarmă – iar cele două aeronave au fost ridicate de la baza Grosseto, la ordinul Centrului NATO de Operațiuni Aeriene din Torrejón (Spania). Conform informațiilor Forțelor Aeriene Italiene, Eurofighter-urile au decolat cu puțin înainte de ora 18:30 și au interceptat avionul în zona Ancona, pe coasta Adriaticii. Aeronava a fost identificată ca fiind un Piaggio P-180 , iar în momentul interceptării legătura radio fusese deja restabilită. Ce au constatat militarii și cum s-a încheiat misiunea Forțele Aeriene Italiene au precizat că nu au existat indicii de amenințare sau manevre neobișnuite. După identificare și confirmarea reluării comunicațiilor, misiunea a fost închisă, iar cele două avioane de luptă s-au întors la Grosseto, unde este dislocată Aripa 4. Context: supraveghere 24/7 și sensibilitate crescută în regiune Publicația notează că reacția rapidă face parte din modelul de „poliție aeriană” prin care Italia își protejează spațiul aerian fără întrerupere, 24 de ore din 24, 365 de zile pe an, în coordonare cu NATO. În același context, sunt amintite și incidente recente care au amplificat tensiunile în spațiul aerian al statelor NATO, inclusiv un caz raportat de România la final de mai, când o dronă rusească ar fi lovit o locuință din Galați, incident condamnat de NATO și UE. [...]
