Știri
Știri din categoria Politică & Externe

Coreea de Nord a finalizat un cartier pentru familiile soldaților morți în Ucraina , într-un nou gest propagandistic al liderului Kim Jong Un , potrivit Associated Press . Proiectul, construit la Phenian și denumit strada Saeppyol, este destinat rudelor militarilor nord-coreeni care au murit luptând alături de forțele ruse în războiul împotriva Ucrainei. Imaginile difuzate de presa de stat îl arată pe Kim Jong Un inspectând noile locuințe și vizitând familiile îndoliate, însoțit de fiica sa, Kim Ju Ae, tot mai prezentă la evenimente oficiale. Liderul de la Phenian a promis că statul va răsplăti „tinerii martiri” care „au sacrificat totul pentru patrie”. Inițiativa se înscrie într-o campanie mai amplă de glorificare a militarilor trimiși pe frontul din Ucraina . În ultimele luni, regimul a construit un zid memorial și un muzeu dedicate acestora, într-un demers pe care analiștii îl interpretează drept încercare de consolidare a unității interne și de limitare a nemulțumirilor legate de pierderile suferite. Potrivit Serviciului Național de Informații din Coreea de Sud, aproximativ 6.000 de militari nord-coreeni au fost uciși sau răniți în conflict, estimare prezentată parlamentarilor săptămâna trecută. Anul trecut, aceeași instituție evalua la circa 600 numărul morților, fără a exista o confirmare oficială din partea Phenianului. Trimiterea de trupe și echipamente militare – inclusiv artilerie și rachete – către Rusia reflectă apropierea dintre Kim Jong Un și Vladimir Putin , ambii confruntați cu tensiuni în relația cu Washingtonul. În paralel, Phenianul se pregătește pentru congresul partidului unic, programat la finalul lunii februarie 2026, unde liderul nord-coreean este așteptat să prezinte direcțiile strategice pentru următorii cinci ani și să își consolideze controlul politic. Prin noul cartier rezidențial, regimul transmite un mesaj dublu: recunoașterea pierderilor din Ucraina și reafirmarea alianței cu Moscova, într-un moment sensibil atât pe plan intern, cât și extern. [...]

Premierul Ilie Bolojan i-a promis lui Florin Barbu că Ministerul Agriculturii nu va mai fi reorganizat , potrivit Digi24 . Ministrul Agriculturii (PSD) susține că reorganizarea internă a fost făcută în decembrie 2025, iar angajamentul premierului ar scoate instituția de sub incidența următoarei runde de restructurări pregătite de Guvern. Declarația vine în contextul în care Executivul pregătește o ordonanță de urgență (OUG) pentru reducerea cheltuielilor de personal cu 10% în administrația publică centrală, măsură care a generat tensiuni în Coaliție. Barbu afirmă că, pe baza promisiunii primite, nu va aviza actul normativ, deși spune că nu dorește să blocheze reforma. Promisiunea lui Bolojan și argumentul „reorganizării deja făcute” Barbu își leagă poziția de o discuție directă cu premierul, pe care o prezintă ca pe o garanție politică pentru ministerul pe care îl conduce. În relatarea sa, reorganizarea din decembrie 2025 ar fi fost acceptată ca un „pachet” care închide subiectul pentru Ministerul Agriculturii la următoarea etapă de restructurare guvernamentală. „Atunci când am făcut reorganizarea Ministerului Agriculturii, în decembrie 2025, domnul prim-ministru a spus foarte clar că, dacă se face această reorganizare, Ministerul Agriculturii nu mai intră sub incidenţa următoarei reorganizări şi asumări în Guvern pe această ordonanţă.” Ministrul invocă și economiile la fondul de salarii, susținând că instituția ar fi avut în 2025 o economie de 14% la acest capitol. Tot el afirmă că reorganizarea ar fi inclus desființarea a peste 390 de funcții de conducere și a peste 77 de ordonatori de credite (niveluri de decizie bugetară în instituțiile publice). De ce contează: OUG-ul de reducere a cheltuielilor și riscul de blocaj politic Miza promisiunii invocate de Barbu este practică: dacă Ministerul Agriculturii ar fi exceptat de la o nouă reorganizare, atunci presiunea de a aplica o reducere uniformă a cheltuielilor de personal ar scădea, cel puțin pentru această instituție. În schimb, Guvernul urmărește o reducere de 10% a cheltuielilor de personal în administrația centrală, ceea ce ar presupune ajustări în mai multe ministere și agenții. Barbu spune că nu se opune reformei, dar contestă ideea că „tăierile” ar echivala cu reforme, sugerând că măsura ar fi mai degrabă una de austeritate. În același timp, poziția sa indică o linie de fractură în interiorul Coaliției, în condițiile în care adoptarea unei OUG cere avize și coordonare politică. Ce urmează: discuție în Coaliție și calendarul ordonanței Ministrul afirmă că, după ce el și alți doi miniștri PSD au anunțat că nu vor semna ordonanța, premierul ar fi cerut convocarea unei ședințe a Coaliției. Barbu indică drept posibil moment ziua de luni, 16 februarie 2026, în linie cu informațiile despre o discuție politică pe acest subiect. În paralel, Ministerul Dezvoltării a publicat, pentru transparență, proiectul de lege privind măsuri administrative pentru creșterea capacității financiare și eficientizarea activității administrației publice centrale și locale, care include reducerea cu 10% a cheltuielilor de personal la nivel central și diminuarea numărului de posturi ocupate la autoritățile locale. Purtătorul de cuvânt al Guvernului, Ioana Dogioiu, a declarat că reforma ar urma să fie adoptată „cel mai probabil” prin ordonanță de urgență, invocând constrângeri de calendar și nevoia ca prevederile să intre rapid în vigoare pentru a contribui la bugetul de anul viitor. [...]