Știri
Știri din categoria Politică
Cererea lui Sorin Grindeanu ca Victoria Stoiciu să renunțe și la mandatul de senator deschide un nou front de disciplină internă în PSD, într-un moment în care partidul încearcă să-și consolideze mesajul de opoziție după depunerea moțiunii de cenzură împotriva Guvernului Bolojan, potrivit Libertatea.
Președintele PSD a declarat marți, 28 aprilie, la România TV, că Stoiciu ar trebui să demisioneze nu doar din partid, ci și din Senat, argumentând că a fost aleasă pe listele PSD, „adică datorită acestui partid care a susținut-o”. Stoiciu a transmis însă că refuză să renunțe la funcția de parlamentar.
În aceeași intervenție, Grindeanu a insistat că nu el a adus-o pe Stoiciu în PSD și a făcut o trimitere indirectă la perioada în care partidul era condus de Marcel Ciolacu, sugerând că atunci a fost cooptată. Declarația vine pe fondul tensiunilor interne legate de repoziționarea PSD după schimbarea conducerii.
Afirmațiile lui Grindeanu au fost făcute la câteva ore după ce PSD și AUR au depus moțiunea de cenzură împotriva Guvernului Bolojan, care urmează să fie votată pe 5 mai. Liderul AUR, George Simion, a spus că s-au strâns 253 de semnături, iar pentru căderea Guvernului sunt necesare 233 de voturi în Parlament.
Grindeanu a legat discuția și de mesajul pe care PSD vrea să-l transmită instituțional, afirmând că „toți prefecții și subprefecții PSD” și „toți secretarii de stat” și-au dat demisia, pentru a arăta că partidul este în opoziție cu Guvernul. Totodată, el a spus că îl interesează să combată „minciunile” premierului Ilie Bolojan, inclusiv acuzația că PSD ar face majorități pentru suspendarea președintelui Nicușor Dan.
Victoria Stoiciu a demisionat din PSD pe 28 aprilie, invocând drept motiv moțiunea de cenzură PSD–AUR și afirmând: „Nu voi gira niciodată normalizarea fascismului”. Ea rămâne însă senator, mandat obținut la alegerile parlamentare din decembrie 2024, când a candidat pe listele PSD.
Miza imediată este dacă PSD va continua să apese public pe tema „mandatului obținut pe listele partidului” ca instrument de disciplină internă, în timp ce Stoiciu își menține poziția de a nu demisiona din Senat.
Recomandate
PSD deschide un front juridic împotriva Guvernului interimar Bolojan , după ce a depus 12 plângeri prealabile privind 12 hotărâri de guvern și anunță că urmează acțiunea în contencios administrativ, potrivit Antena 3 . Miza invocată de Sorin Grindeanu este una de reglementare: PSD susține că un guvern demis, cu mandat limitat, „excede atribuțiile” atunci când adoptă astfel de acte. Grindeanu a spus că PSD a făcut luni primul pas procedural, iar marți va merge mai departe în instanță. „Noi azi am depus 12 plângeri prealabile legate de cele 12 hotărâri de guvern. Mâine vom depune acțiunea în contencios.” Disputa: hotărâri de guvern versus atribuțiile unui executiv demis Liderul PSD cere Executivului să retragă hotărârile de guvern contestate și să trimită proiectele în Parlament, unde partidul promite că poate convoca o sesiune extraordinară pentru a le vota, dacă sunt considerate necesare. „Insist către guvern: să retragă toate aceste HG care exced atribuțiile pe care le are un guvern demis. Promit că voi convova o sesiune extraordinară și le vom vota.” În același context, Grindeanu a afirmat că a primit mesaje de la premierul Ilie Bolojan cu „11 propuneri” pentru ordinea de zi și a descris presiunea de a introduce proiecte la sesiunea extraordinară drept „concurs”. „Am mesaje de la premierul Ilie Bolojan cu 11 propuneri pe care să le trecem.” Ce spune PSD că ar vota în Parlament Grindeanu a indicat explicit câteva proiecte pe care PSD ar fi dispus să le susțină, cu condiții: „legea pentru ANAF și Vamă”; „Codul Urbanistic”, dacă trece „amendamentul legat de Ciucu”; „legea ANI”, dacă „nu ciuntește din atribuțiile ANI”. Separat, el a spus că PSD „nu va vota vreo lege care să ascundă averile”, referindu-se la forma în care ar fi ajuns la Parlament un proiect privind secretizarea declarațiilor de avere, menționând că „mâine” se va vedea forma finală. PNRR , argumentul de presiune: riscul pierderii a „un miliard” În declarațiile sale, Grindeanu a legat disputa și de riscul pierderii unor bani din PNRR, invocând „strategia de biodiversitate” ca jalon și susținând că, dacă nu este retrasă, se poate ajunge la pierderea „unui miliard” (în material apar atât referiri la euro, cât și la lei, fără o clarificare unitară). „Altfel, riscăm să pierdem un miliard de euro.” „Nu e târziu (să o retragă - n.r.), fiindcă altfel guvernul poate fi acuzat că a pierdut un miliard de euro”. Ce urmează Potrivit lui Grindeanu, după plângerile prealabile depuse luni, PSD intenționează să depună marți acțiunea în contencios administrativ. În paralel, liderul PSD spune că poate convoca o nouă sesiune extraordinară pentru a trece prin Parlament proiectele pe care le consideră în atribuțiile Legislativului, nu ale unui guvern demis. [...]
PSD escaladează conflictul juridic cu Executivul demis, depunând 12 plângeri prealabile împotriva unor Hotărâri de Guvern , într-un demers care poate bloca sau întârzia decizii cu efecte pe termen lung, în condițiile în care România are termen până la 31 august pentru adoptarea legislației aferente jaloanelor din PNRR , potrivit G4Media . Președintele PSD, Sorin Grindeanu , a spus că partidul a depus 12 plângeri prealabile împotriva a tot atâtea hotărâri ale Guvernului și că marți urmează să sesizeze Curtea de Apel București cu o cerere de suspendare a executării hotărârilor publicate. PSD susține că, după demiterea Guvernului prin moțiune de cenzură, „acțiunea executivă” ar fi fost limitată la acte de administrare curentă, iar adoptarea de hotărâri și politici publice cu impact pe termen lung ar fi fost „nepermisă”. Miza: limitele unui guvern demis și riscul de blocaj În argumentația prezentată, PSD acuză Guvernul Bolojan că și-ar fi depășit atribuțiile după demiterea din 5 mai, prin adoptarea unor acte pe care partidul le consideră ilegale sau inoportune. În paralel, Grindeanu a invocat necesitatea unei sesiuni extraordinare a Parlamentului pentru a discuta „lucruri care țin de buna gestiune a țării”, după ce spune că propunerea sa a fost ironizată. „Săptămâna trecută am fost luat la mișto când am spus că convoc sesiune extraordinară. De azi dimineață este un concurs de propuneri pentru ordinea de zi. Nu vreau să-mi fac guvern la Parlament, vreau doar să discutăm lucruri care țin de buna gestiune a țării.” Ce proiecte spune PSD că vrea să deblocheze în Parlament Grindeanu a enumerat câteva inițiative depuse la Senat, prezentate ca răspuns la blocaje din domenii „cheie”: un demers pentru „blocajul de la Cadastru”; un proiect susținut de deputatul Bogdan Ivan privind prețul carburanților; o inițiativă a lui Alexandru Rogobete pentru deblocarea posturilor din Sănătate. Linia roșie a PSD: noua lege a salarizării Liderul PSD a avertizat că partidul „nu va vota sub nicio formă” noua lege a salarizării, invocând temeri privind scăderea veniturilor personalului medical. În emisiunea Antena 3, Grindeanu a relatat că tatăl său este internat de trei luni, dintre care două la Terapie Intensivă, și că ar fi discutat cu medici și asistente care i-ar fi cerut să nu susțină legea. „Tatăl meu este internat de 3 luni, de 2 luni este la ATI. Cred că au fost zeci de medici și asistente care mi-au spus: «ca nu cumva să votați legea salarizării». Ce poți să le spui medicilor, că salariile scad? Noi nu vom vota această lege.” În acest context, PSD își leagă ofensiva juridică de obiectivul declarat de a proteja veniturile din sectorul public și de a corecta deciziile Guvernului pe care le contestă. [...]
PSD pune pe masă revizuirea Constituției ca soluție la blocajele de guvernare , pe fondul crizei politice legate de desemnarea premierului, potrivit news.ro . Președintele PSD, Sorin Grindeanu , susține că „arhitectura statului” – de la Constituție la instituții – ar trebui „upgradată” după aproape 30 de ani, pentru a fi mai apropiată de „realitățile României din 2026”. Declarația a fost făcută la Parlament, după ce Grindeanu a fost întrebat dacă șeful statului a respectat Constituția în criza declanșată de desemnarea premierului și dacă este nevoie de modificarea legii fundamentale. Liderul PSD a extins răspunsul dincolo de textul Constituției, argumentând că actualul cadru instituțional a fost conceput în anii ’90 și începutul anilor 2000, într-o logică de tranziție. Ce spune Grindeanu și de ce contează În forma prezentată de Grindeanu, miza nu este doar o ajustare punctuală, ci o discuție mai amplă despre funcționarea instituțiilor și despre felul în care sunt împărțite atribuțiile în stat, în contextul unor blocaje politice recurente. „După aproape 30 de ani, cred că această arhitectură trebuie să fie upgradată, trebuie să fie adusă mai aproape de realităţile României din 2026.” El a adăugat că, deși discuția este „mult mai largă”, dacă se vorbește strict despre Constituție, „da, e nevoie” de modificare. Ce urmează Din informațiile disponibile în material, Grindeanu nu a indicat un calendar, o procedură sau articole concrete care ar urma să fie schimbate. În acest stadiu, poziția PSD rămâne la nivelul unui apel politic pentru deschiderea unei dezbateri privind revizuirea Constituției, în legătură cu criza de guvernare generată de desemnarea premierului. [...]
PSD își revendică mandatul de premier, iar Sorin Grindeanu spune că partidul poate construi o majoritate parlamentară chiar și fără PNL și USR , într-un moment în care prelungirea negocierilor politice menține România fără „un guvern cu puteri depline”, potrivit HotNews . Liderul PSD a declarat luni seară, într-un interviu la Antena 3 CNN , că este „foarte optimist” că „spre final de august, după 15 august” România va avea un guvern cu puteri depline. În același context, a anunțat că PSD solicită să primească mandatul de prim-ministru, argumentând că este „partidul cel mai mare din Parlament”. Miza: ieșirea din blocaj și presiunea pentru formarea rapidă a guvernului Grindeanu a legat explicit urgența formării guvernului de riscul prelungirii crizei politice, afirmând că „soluția este să avem cât mai rapid un guvern”. În declarațiile sale, liderul PSD a susținut că actuala situație afectează capacitatea statului de a livra rezultate concrete, invocând inclusiv teme precum prețul motorinei și nivelul facturilor. Ce spune PSD despre majoritate și parteneri Întrebat cu cine va forma PSD o majoritate, Grindeanu a spus că social-democrații vor reuși să construiască această majoritate „chiar și fără acești oameni”, referindu-se la PNL și USR, conform News.ro, citat de HotNews. În același timp, a nuanțat poziția partidului față de PNL, afirmând că PSD „nu a pus garduri” și că nu a existat un congres care să decidă că nu va mai guverna niciodată cu liberalii. Scenariul anticipatelor, păstrat pe masă Grindeanu a mai spus că PSD nu are o problemă să se îndrepte spre varianta alegerilor anticipate dacă nu se găsește „vreo soluție politică” la blocajul actual. Publicația nu oferă detalii suplimentare despre pașii procedurali sau despre o formulă concretă de majoritate, dincolo de declarațiile liderului PSD. [...]
PSD condiționează votul pe pachetul PNRR , iar asta poate întârzia deblocarea finanțărilor , într-o sesiune extraordinară a Parlamentului cu miză de circa 4 miliarde de euro, potrivit Economedia . Sorin Grindeanu spune că social-democrații vor susține doar o parte dintre proiectele necesare pentru jaloanele din PNRR și pune o condiție explicită pentru legea salarizării: acceptarea amendamentelor sindicatelor. Într-un mesaj publicat înaintea sesiunii, Grindeanu afirmă că PSD va vota „după un singur criteriu: dacă servește sau nu interesului României și al românilor” și că partidul nu va susține proiecte care „slăbesc instituțiile statului” sau transferă costuri către populație. „Legea Salarizării va fi votată de PSD doar dacă vor fi acceptate amendamentele formulate de organizațiile sindicale. Reforma nu poate fi făcută împotriva celor care muncesc.” Legea salarizării, nodul politic cu impact direct în PNRR Legea salarizării unitare este prezentată drept principalul punct de divergență, fiind unul dintre jaloanele-cheie din PNRR. Premierul interimar Ilie Bolojan a spus că este puțin probabil ca proiectul să fie dezbătut în sesiunea extraordinară din iulie și că ar urma să ajungă în Parlament în prima săptămână din august, după continuarea negocierilor cu sindicatele și Comisia Europeană. Bolojan a susținut că proiectul introduce mai multă echitate între salariile din sectorul public și că, în forma actuală, nu presupune reduceri de venituri. Potrivit acestuia, aproximativ două treimi dintre bugetari ar urma să beneficieze de creșteri salariale, iar o treime ar urma să își păstreze salariile până la eliminarea decalajelor. Premierul a avertizat însă că neadoptarea legii ar costa România aproximativ 770 de milioane de euro (aprox. 3,85 miliarde lei) din PNRR și că nu ar genera economii bugetare, deoarece salariile ar urma oricum să fie indexate de la 1 ianuarie 2027 cu rata inflației. Ce proiecte spune PSD că susține și ce mai cere pe agendă Grindeanu a indicat că PSD susține modificarea Codului Administrativ, legea privind recompensarea performanței angajaților din ANAF și Autoritatea Vamală, proiectul privind decarbonizarea și Codul Urbanismului, însă cu amendamente legate de transferul competenței pentru emiterea autorizațiilor de construire către Primăria Capitalei începând cu mandatul următor. Pentru Legea integrității, PSD afirmă că va vota doar varianta agreată cu Agenția Națională de Integritate și în acord cu jurisprudența Curții de Justiție a Uniunii Europene. În plus, PSD cere introducerea și adoptarea unor proiecte inițiate de partid, inclusiv: prelungirea aplicării TVA de 9% pentru locuințe până la 1 octombrie; măsuri pentru temperarea prețurilor la carburanți; deblocarea posturilor din sistemul de sănătate; acordarea primelor didactice de 1.500 de lei. TVA de 9% la locuințe, legată de blocajul ANCPI Solicitarea privind prelungirea TVA reduse este pusă în contextul blocajului provocat de atacul cibernetic asupra sistemelor ANCPI, care a împiedicat finalizarea unor tranzacții imobiliare. Bolojan s-a declarat favorabil unei soluții legislative care să prelungească perioada în care cumpărătorii pot beneficia de cota redusă, argumentând că persoanele afectate nu trebuie să suporte consecințele unei situații independente de voința lor. El a indicat că Parlamentul ar putea decide o prelungire cel puțin egală cu perioada în care baza de date a ANCPI a fost indisponibilă. Anterior, Comisia economică a Senatului a dat aviz favorabil proiectului PSD care prelungește până la 1 octombrie termenul pentru aplicarea TVA de 9% la locuințe, ca măsură de compensare pentru întârzierile generate de blocarea activității ANCPI. De ce contează: riscul de întârziere pe jaloane și bani Sesiunea extraordinară a Parlamentului vizează adoptarea proiectelor asumate prin PNRR, de care depinde deblocarea unor finanțări de ordinul a 4 miliarde de euro pentru investiții în infrastructură, spitale și administrație. Potrivit lui Bolojan, majoritatea proiectelor pot fi adoptate în această sesiune, însă legea salarizării rămâne cel mai dificil dosar, atât din cauza negocierilor cu sindicatele, cât și a necesității încadrării în limitele fiscale convenite cu Comisia Europeană. [...]
PSD mizează pe instalarea rapidă a unui guvern „cu puteri depline” până la 15 august, pe fondul unui blocaj pe care Sorin Grindeanu îl descrie drept și economic, cu risc de grevă generală , potrivit G4Media . Liderul PSD susține că soluția este formarea cât mai rapidă a unei majorități și exclude categoric o alianță cu AUR. Grindeanu a declarat la Antena 3 că România va avea „până în 15 august” un executiv cu atribuții depline și a invocat presiuni care depășesc zona politică, inclusiv în sănătate și „în întreaga economie”, într-un context în care vorbește despre amenințarea unei greve generale. „Trebuie să schimbăm stilul de a conduce țara. Ne ducem în gard. Soluția este să avem cât mai rapid un guvern.” Ce înseamnă termenul de 15 august pentru stabilitatea guvernării Mesajul central al șefului PSD este că actualul blocaj trebuie închis rapid, iar criza ar urma să fie „soluționată” după jumătatea lunii august, conform declarațiilor citate. În logica prezentată de Grindeanu, un guvern „cu puteri depline” ar reduce incertitudinea politică într-un moment pe care îl descrie ca fiind critic și pentru economie. Tot în acest context, liderul PSD a spus că a declanșat căderea Guvernului Bolojan, alături de voturile AUR, fiind nemulțumit de modul în care Ilie Bolojan conducea executivul. Linia roșie: fără alianță cu AUR și „nu ne este frică de anticipate” Întrebat despre o eventuală colaborare cu partidul condus de George Simion, Grindeanu a spus că „nu există această variantă” și a pus sub semnul întrebării credibilitatea liderilor AUR, invocând lipsa lor de reacție la incidentele legate de drone rusești ajunse pe teritoriul României. „George Simion și Dan Dungaciu nu au spus nimic despre dronele rusești de pe teritoriul României. Au o problemă.” Grindeanu a mai afirmat că PSD poate construi majoritatea „și fără acești oameni” și a adăugat că partidul nu se teme de un scenariu al alegerilor anticipate. Atac la USR și opoziție: miza economică din discurs În același discurs, Grindeanu a atacat și restul opoziției, folosind eticheta „pesta haștagistă” la adresa USR, pe care îl acuză că „timp de trei luni” s-a concentrat pe atacuri la PSD, fără soluții cu efect în viața de zi cu zi. „Asta nu a ieftinit motorina, nu a scăzut facturile.” Dincolo de retorică, referințele la prețuri și facturi sunt folosite ca argument politic pentru urgența formării guvernului și pentru justificarea schimbării executivului, în condițiile în care Grindeanu descrie o presiune economică în creștere și un risc social asociat (grevă generală), fără a oferi însă detalii suplimentare despre calendarul negocierilor sau componența majorității. [...]
