Știri
Știri din categoria Apărare
Germania își aduce un colonel american în centrul planificării operațiunilor terestre, într-un pas rar de integrare în structurile de comandă, menit să crească interoperabilitatea în NATO, chiar în timp ce relația politică Berlin–Washington se tensionează, potrivit Politico.
Din octombrie, un colonel american va fi încadrat la Comandamentul Armatei Germane, ca adjunct al șefului Diviziei de Operațiuni — zona în care se planifică misiunile și se pregătesc deciziile, au transmis armata germană și Pentagonul. Un purtător de cuvânt al armatei germane a spus că obiectivul este „aprofundarea cooperării germano-americane și optimizarea capacității operaționale comune în cadrul NATO”.
Deși Bundeswehr are programe de schimb cu ofițeri străini, o astfel de integrare „adâncă” în structuri de comandă de bază este neobișnuită. Lt. gen. Christian Freuding, șeful armatei germane, a descris numirea drept o extindere a cooperării bilaterale și un semn de încredere reciprocă.
Partea americană a încadrării a pus accent pe dimensiunea strategică: există un acord de schimb de ofițeri pe o bază „foarte selectivă”, iar colonelul va lucra la sediul armatei germane cu un mandat legat de îmbunătățirea interoperabilității „în sprijinul NATO și al cerințelor bilaterale”.
În același timp, expertul în apărare Nico Lange, fost oficial de rang înalt în Ministerul Apărării din Germania, a spus că mutarea indică și faptul că SUA își „recalibrează” forțele în Europa și are nevoie de un ofițer senior „în teren” pe durata acestui proces. Decizia privind plasarea colonelului în structura germană a fost luată cu câțiva ani în urmă, notează publicația.
La nivel politic, relațiile dintre Washington și Berlin s-au deteriorat în ultimele zile, după ce Donald Trump l-a atacat public pe cancelarul Friedrich Merz, acuzându-l că a evaluat greșit amenințarea reprezentată de Iran. Merz spusese anterior că SUA au fost „umilite” de Teheran.
În paralel, Trump a pus în mod repetat sub semnul întrebării utilitatea NATO, iar aliații europeni se tem că SUA ar putea retrage o parte din trupele de pe continent. Politico notează și că Pentagonul nu intenționează, pentru prima dată în decenii, să publice o analiză a amplasării trupelor americane în străinătate, așteptată de mult timp.
Această incertitudine împinge statele europene să își asume un rol mai mare în propria apărare, în linie și cu Strategia Națională de Apărare a SUA pentru 2026, care arată că partenerii sunt așteptați să „preia conducerea” împotriva amenințărilor mai relevante pentru ei, cu un sprijin american „critic, dar mai limitat”.
Germania are deja exemple de integrare militară avansată în Europa, în special cu Olanda, unde unele brigăzi olandeze sunt complet integrate în divizii germane, inclusiv la nivel de comandă. Astfel de structuri sunt prezentate ca un posibil model pentru apărarea europeană, care rămâne ancorată în NATO, chiar dacă relația de securitate tradițională cu SUA se schimbă.
Recomandate
NATO riscă să transforme creșterea bugetelor de apărare într-un blocaj industrial , pentru că industria nu poate livra suficient de repede echipamentele comandate, iar lanțurile de aprovizionare rămân vulnerabile, potrivit Digi24 . Fostul șef militar al Alianței, amiralul Rob Bauer , spune că statele membre se lovesc de „rafturi goale” după trei decenii de subinvestiții. Bauer a declarat pentru The Times , după Forumul de Securitate de la Kiev de săptămâna trecută, că armatele se confruntă cu termene de livrare „inacceptabile”, de până la șapte ani, pentru tancuri, avioane de vânătoare și sisteme de apărare aeriană Patriot . Bani există, dar capacitatea de producție nu ține pasul În evaluarea fostului președinte al Comitetului Militar al NATO, presiunea politică din ultimii ani a accelerat alocările bugetare: el afirmă că Donald Trump a fost o „binecuvântare” pentru relansarea investițiilor, împingând statele să atingă ținta de 2% din PIB pentru apărare și să convină asupra unei creșteri la 3,5% până în 2035. Problema, spune Bauer, este că finanțarea suplimentară nu se traduce automat în livrări, deoarece producția nu poate fi extinsă rapid. „Capacitatea de producție în domeniul apărării reprezintă în prezent cea mai mare provocare în cadrul alianței. De fapt, avem banii, știm ce trebuie să cumpărăm, dar nu putem face achizițiile pentru că rafturile sunt goale. În Europa există în prezent peste 800 de miliarde de euro care așteaptă să fie cheltuiți”. Dependența de materii prime și riscul de șocuri în lanțurile de aprovizionare Bauer leagă blocajul industrial și de dependența de materii prime și componente din zone care pot deveni ostile. El afirmă că firmele din apărare nu și-au securizat lanțuri de aprovizionare „la scară largă” care să nu depindă de potențiali adversari. În acest context, el indică rolul Chinei pe piața metalelor rare: potrivit declarațiilor sale, China extrage cel puțin 60% din metalele pământurilor rare la nivel mondial și procesează peste 90% dintre acestea, resurse esențiale inclusiv pentru industria de apărare. Ca exemplu de pârghie economică, Bauer menționează blocarea exportului de magneți după tarifele impuse de Trump, cu efecte rapide în industrie. „Piața nu va rezolva”: apel la intervenția statului și prioritizare Pe fondul acestor constrângeri, Bauer susține că guvernele vor trebui să intervină pentru a redirecționa materiale și capacități dinspre producția civilă către cea militară, argumentând că mecanismele de piață nu sunt suficiente pentru a rezolva problema. „Sunt convins că avem nevoie de intervenția statului. Piața nu va rezolva această problemă”. El mai spune că reticența de a investi în industria de apărare, inclusiv din partea instituțiilor financiare europene, a contribuit la subdezvoltarea sectorului în ultimii 30 de ani, iar războiul din Ucraina a schimbat percepția, fiind tratat ca o investiție în securitatea europeană, nu ca „caritate”. Ce urmează: presiune pe achiziții, producție și resurse Mesajul central al lui Bauer este că reînarmarea nu mai este doar o chestiune de bugete, ci de capacitate industrială, acces la materii prime și decizii politice privind prioritizarea producției. În lipsa unor măsuri care să crească livrările și să reducă dependențele, creșterea cheltuielilor riscă să rămână blocată în comenzi care nu pot fi onorate în termene utile. [...]
Războiul din Iran a scos în evidență vulnerabilități care pot deveni costuri directe pentru apărarea europeană , de la penuria de muniții la flote subdimensionate și tensiuni politice interne, într-un moment în care oficiali militari europeni avertizează că Rusia ar putea fi în poziția de a ataca un stat membru NATO până în 2029, potrivit Adevărul . Conflictul dintre SUA-Israel și Iran nu a implicat NATO, dar a funcționat ca un „test de stres” pentru capacitatea Alianței de a susține un efort militar de durată. Generalul Dominique Tardif, adjunctul șefului Forțelor Aeriene franceze, a spus că lecțiile din Ucraina și Orientul Mijlociu trebuie privite împreună atunci când sunt proiectate „războaiele de mâine” și dezvoltarea capabilităților. Cinci deficiențe cu impact operațional și bugetar Lista de vulnerabilități discutată de POLITICO cu diplomați, oficiali NATO și experți în apărare indică probleme care, dacă sunt confirmate în planificarea militară, ar împinge statele europene spre investiții accelerate în muniții, apărare aeriană, capabilități de lovire la distanță și flote. Principalele puncte: Penurie de muniție și interceptori : SUA ar fi consumat aproape jumătate din stocul total de rachete critice Patriot, iar oficiali francezi au avertizat că rezervele de rachete Aster și Mica s-au epuizat în primele două săptămâni de război. Un diplomat NATO a spus că, dacă SUA își mută atenția spre Indo-Pacific, „vor fi retrase resurse substanțiale” din Europa. Justin Bronk ( Royal United Services Institute ) a avertizat că, în ritmul actual, aliații ar putea rămâne fără rachete de apărare aeriană de mare valoare în „câteva săptămâni”, pe fondul producției ruse de „6.000 până la 7.000” de drone de atac pe lună, și a pledat pentru interceptori mai accesibili și pentru măsuri de protecție pasivă (de exemplu, adăposturi fortificate pentru avioane). Lipsa muniției ar urma să fie un subiect important la summitul NATO din iulie , potrivit unei persoane familiarizate cu discuțiile. Limite ale superiorității aeriene : capacitatea Iranului de a continua atacuri cu rachete și drone, în pofida campaniei aeriene americane, arată limitele ideii că o țară poate fi „trimisă în genunchi” doar prin bombardamente convenționale, potrivit lui Pieter Wezeman (SIPRI). În acest context, Bronk a indicat nevoia de investiții accelerate în arme de precizie cu rază lungă, inclusiv pentru a lovi producția de drone și ținte militare în adâncime. Flote subdimensionate și disponibilitate scăzută : desfășurarea limitată a Europei pentru a sprijini aliații din Golf a evidențiat investiții insuficiente în forțele navale. Exemplul dat este Marea Britanie, care a avut nevoie de trei săptămâni pentru a trimite distrugătorul HMS Dragon spre Mediterană, iar nava s-a întors în port din cauza unei defecțiuni tehnice. Șeful marinei britanice, Gwyn Jenkins, a recunoscut că Royal Navy nu este pregătită de război, iar premierul canadian Mark Carney a spus anterior că mai puțin de jumătate din flota Canadei este operațională. Experți citați arată că, într-un conflict cu Rusia, flotele ar fi esențiale pentru misiuni anti-submarin și pentru contracararea navelor cu rachete de croazieră Kalibr. Dezbinare politică persistentă : războiul ar fi adâncit prăpastia în interiorul NATO, în condițiile în care Europa a refuzat cererile președintelui american Donald Trump de sprijin militar, iar Washingtonul ar fi elaborat opțiuni de represalii. În paralel, Trump a continuat să atace NATO, numind-o în mod repetat „tigru de hârtie”. Riscul, potrivit lui Ed Arnold (fost oficial NATO), este ca SUA să decidă „de data aceasta nu ne implicăm” sau să se limiteze la o desfășurare redusă în cazul unei invazii ruse. Anders Fogh Rasmussen, fost secretar general al NATO, a susținut că europenii ar trebui să adopte o abordare „tranzacțională”, legând sprijinul pentru redeschiderea Strâmtorii Ormuz de angajamentul Washingtonului față de NATO. Ucraina ca furnizor de capabilități : Ucraina a trimis experți în drone pentru a ajuta țări din Orientul Mijlociu și a semnat parteneriate de apărare pe zece ani cu națiuni din Golf. NATO și-a extins legăturile instituționale cu Ucraina, inclusiv printr-un centru comun de instruire și cercetare în Polonia și printr-un program industrial pentru achiziția de tehnologie din Ucraina (UNITE-Brave NATO). Un diplomat NATO a spus că „Ucraina acționează ca un furnizor de securitate”. Ce urmează: presiune pe planificare și pe stocuri În lectura prezentată, miza imediată pentru NATO este trecerea de la constatări la decizii de planificare și achiziții, în special pe zona de muniții și apărare aeriană, unde consumul rapid poate deveni un punct de vulnerabilitate într-un conflict de durată. În paralel, problemele de disponibilitate ale flotelor și tensiunile politice transatlantice rămân factori care pot întârzia sau limita răspunsul Alianței într-un scenariu de criză. Pentru context suplimentar din aceeași publicație: Adevărul și Adevărul . [...]
Marea Britanie își mută centrul de greutate naval spre Atlanticul de Nord , printr-un demers de a construi o forță maritimă multinațională împreună cu aliați nordici și baltici, pe fondul intensificării activității ruse în „Nordul Înalte”, potrivit Politico . Șeful Marinei Regale britanice, First Sea Lord Gwyn Jenkins, a spus că a semnat săptămâna trecută o „declarație de intenție” cu omologii din țările nordice, baltice și alte state din cadrul Joint Expeditionary Force (JEF) , pentru a reuni o „forță maritimă multinațională” menită să descurajeze avansurile Rusiei în regiune. În același timp, Jenkins a recunoscut presiunea pe care o pune agenda globală a Regatului Unit — inclusiv Orientul Mijlociu — dar a indicat că, pe măsură ce marina se modernizează, aceasta „va fi orientată către Atlanticul de Nord”. El a argumentat că acolo „activitatea rusă la suprafață și sub suprafață” continuă să creeze o provocare sistemică pe termen lung. Presiune operațională: resurse limitate și criticile după criza din Iran Mesajul vine pe fondul criticilor că forța ar fi fost nepregătită să se mobilizeze ca răspuns la războiul din Iran. Jenkins a încercat să contracareze această percepție, afirmând: „Sunt aici să vă arăt că Marina Regală răspunde deja provocării din fața noastră.” Politico notează că tensiunile asupra resurselor maritime britanice au devenit vizibile în cazul desfășurării distrugătorului HMS Dragon în Mediterana pentru apărarea Ciprului: nava a ajuns după câteva săptămâni, iar episodul a lăsat Regatul Unit cu un singur alt distrugător în serviciu, deja alocat unei misiuni separate a unui grup de lovire al portavionului în Nordul Înalte. „Modernizare” prin sisteme fără echipaj, în paralel cu navele clasice Jenkins a mai spus că își concentrează eforturile pe echiparea rapidă a marinei cu sisteme fără echipaj (platforme operate de la distanță sau autonome), care să funcționeze alături de navele cu echipaj. Ca exemplu, el a menționat roboții de deminare promiși pentru Strâmtoarea Hormuz. Potrivit aceleiași surse, această direcție urmărește să răspundă amenințărilor identificate anul trecut de Strategic Defence Review (SDR), documentul de referință pentru prioritățile de apărare ale Regatului Unit. [...]
România vrea să scurteze achizițiile militare pentru drone și antidrone prin intrarea într-o platformă comună de producție și distribuție „în timp real” agreată cu SUA și Marea Britanie, astfel încât să fie evitate procedurile clasice de achiziție, potrivit News . Președintele Nicușor Dan a spus, într-o declarație făcută în Croația, că această abordare răspunde unei nevoi generate de ritmul foarte rapid de evoluție a tehnologiei din zona dronelor și a sistemelor antidrone. În acest context, șeful statului a indicat că România și partenerii săi urmăresc să „lucreze în timp real” și că se fac progrese. Context: incidente cu drone și optimizarea apărării În același cadru, președintele a afirmat că România are capacitatea de a se proteja în cazul incidentelor cu drone care ajung accidental pe teritoriul național, pe fondul atacurilor asupra orașelor ucrainene de la graniță. El a menționat că astfel de intrări au fost „neobișnuite” în zona Galațiului, România fiind „obișnuită” cu situații similare în zona Deltei Dunării. Nicușor Dan a mai declarat că actuala capacitate de protecție a fost îmbunătățită față de anii anteriori și că, în prezent, autoritățile „optimizează”. Potrivit președintelui, „pe termen de un an, din momentul acesta, vom fi complet apărați”. Protocol SUA–România , semnat săptămâna trecută Șeful statului a mai spus că, săptămâna trecută, secretarul Forțelor Terestre americane a semnat un protocol cu ministrul apărării, document pe care l-a legat de necesitatea accelerării cooperării într-un domeniu tehnologic care se schimbă rapid. [...]
România își accelerează planurile de apărare anti-dronă după ce o dronă rusească s-a prăbușit într-o gospodărie din Galați, un incident pe care președintele Nicușor Dan îl descrie drept „neobișnuit” prin extinderea zonei de risc dincolo de Delta Dunării, potrivit Antena 3 . Declarațiile au fost făcute miercuri, după Summitul Inițiativei celor Trei Mări din Croația. Șeful statului a spus că România își consolidează capacitatea de apărare și lucrează la îmbunătățirea sistemelor de protecție, în contextul în care astfel de drone au intrat „în mod neobișnuit” pe teritoriul României, fiind anterior asociate mai ales cu zona Deltei. „Capacitatea noastră actuală, care a fost îmbunătățită față de anii anteriori, ne permite o protecție pe o zonă, iar acum optimizăm pe termen de, să zicem, 1 an. Din momentul acesta vom fi complet apărați.” Cooperare cu SUA și Marea Britanie pentru sisteme de drone și anti-dronă Nicușor Dan a mai afirmat că România colaborează cu parteneri precum Statele Unite și Marea Britanie pentru dezvoltarea unor sisteme moderne de drone și anti-dronă, adaptate la evoluțiile rapide din domeniu. În acest cadru, președintele a indicat că România a agreat să fie parte a unei „platforme de producție și distribuție” pentru astfel de sisteme, cu obiectivul de a lucra „în timp real” și de a evita procedurile de achiziție. „Este o zonă tehnologică care se dezvoltă extrem de rapid și România a agreat, împreună cu Statele Unite și Marea Britanie, să fie parte a unei platforme de producție și distribuție a sistemelor de drone și anti drone în timp real, care să evite toate aceste proceduri de achiziție.” Ce s-a întâmplat la Galați și ce efecte a avut incidentul Ministerul Apărării Naționale (MApN) a anunțat sâmbătă dimineață că resturi de dronă au căzut în Galați, iar anexa unei gospodării și un stâlp de electricitate au fost avariate. Incidentul a avut loc în noaptea de vineri spre sâmbătă, pe fondul unor noi atacuri cu drone în Ucraina, în apropierea frontierei fluviale cu România; radarele MApN au detectat drone care evoluau în apropierea spațiului aerian românesc. În același context, două aeronave Eurofighter Typhoon au fost ridicate de la sol, autoritățile au făcut verificări la fața locului, iar în județul Tulcea a fost emis un mesaj Ro-Alert . Pe plan operațional, incidentul a avut și un impact asupra utilităților: aproximativ 550 de consumatori casnici și non-casnici din municipiul Galați au rămas fără gaze naturale sâmbătă dimineață, după ce alimentarea a fost oprită de operatorul Distrigaz Sud Rețele la cererea Inspectoratului pentru Situații de Urgență (ISU), potrivit informațiilor din articol. [...]
Noile drone FPV ghidate prin fibră optică folosite de Hezbollah complică apărarea Israelului în zona-tampon din sudul Libanului , pentru că își păstrează controlul chiar și când sunt folosite contramăsuri electronice, potrivit Focus . Miza operațională este directă: crește riscul pentru trupe și pentru liniile de aprovizionare într-un spațiu relativ îngust, unde astfel de drone pot ajunge „aproape oriunde”. Un exemplu invocat este un videoclip din apropierea orașului Taybeh, în care un proiectil trece la mică distanță de un elicopter israelian de evacuare medicală Black Hawk, în timp ce soldații transportau un rănit; explozia are loc lângă aparat, relatează publicația britanică The Telegraph , citată de Focus. De ce contează: cablul înlocuiește radioul, iar bruiajul devine mai puțin eficient Potrivit specialiștilor citați de The Telegraph , este vorba despre drone „First-Person View” (FPV) – adică aparate pilotate „din ochii” dronei, printr-o cameră la bord. Diferența-cheie este modul de control: nu prin semnal radio, ci printr-un cablu subțire (fibră optică) care leagă drona de operator. Consecința operațională este că, în condiții de bruiaj (perturbarea semnalelor radio), controlul rămâne stabil, ceea ce face aceste drone mai greu de oprit prin mijloace electronice uzuale. Focus notează că această soluție este o evoluție a dronelor mici folosite pe scară largă în războiul Rusia–Ucraina , tocmai pe fondul intensificării bruiajului. Costuri mici, efecte mari în teren Un alt element care apasă pe ecuația apărării este raportul cost–efect. Expertul Jakub Janovsky, citat de The Telegraph, spune că un kilometru de cablu de fibră optică ar costa circa 30 de dolari (aprox. 140 lei) la achiziție en-gros. În plus, multe componente ar fi ușor de procurat sau realizate prin imprimare 3D. Deși sunt relativ simple, unele modele ar atinge „raze de acțiune” notabile, iar în zona de securitate din sudul Libanului – descrisă ca relativ îngustă – ar putea lovi practic orice punct, potrivit materialului. Presiune în creștere asupra vehiculelor și trupelor Focus relatează că, în ultimele săptămâni, atacurile asupra vehiculelor israeliene au crescut semnificativ, inclusiv asupra tancurilor și transportoarelor blindate. Sunt menționate și raportări potrivit cărora dronele ar urmări soldați individuali, uneori până în interiorul clădirilor. În același timp, publicația indică un bilanț „potrivit datelor de până acum”: 16 soldați israelieni uciși în sudul Libanului și mulți alții răniți (fără a detalia sursa primară a acestor cifre). Ce urmează: căutarea de contramăsuri și apel către industrie Confruntată cu această amenințare, conducerea armatei israeliene caută soluții de protecție. Potrivit The Telegraph, autoritatea relevantă din cadrul Ministerului Apărării ar fi făcut un apel public către companii și dezvoltatori să propună contramăsuri împotriva acestui tip de drone. În evaluarea expertului Federico Borsari, citat în material, astfel de sisteme ar oferi Hezbollah o opțiune relativ ieftină pentru lovituri precise de la distanță mai mare – un avantaj care, în practică, poate forța adaptări rapide în tactici, protecția convoaielor și procedurile de evacuare medicală în zona de contact. [...]
