Știri
Știri din categoria Politică
Vicepremierul Oana Gheorghiu leagă disputa politică despre reforma companiilor de stat de istoricul privatizărilor, susținând că moțiunea de cenzură depusă de PSD și AUR folosește tema „patrimoniului public” în mod manipulator, în condițiile în care privatizări și listări au fost făcute în trecut chiar cu implicarea unor actori politici care critică acum Guvernul, potrivit Antena 3.
Într-o postare pe Facebook, Oana Gheorghiu afirmă că PSD și AUR încearcă să transforme „o discuție echilibrată despre reforma companiilor de stat” într-o „campanie de isterizare publică”, acuzându-le că amestecă deliberat situații diferite (companii deja listate, companii doar analizate, companii în reformă sau cu probleme structurale) pentru a susține ideea unei „vânzări pe ascuns”.
Vicepremierul spune că moțiunea de cenzură acuză Guvernul Bolojan că pregătește „un tun la adresa patrimoniului public” prin listarea unor active strategice la companii de stat, însă își construiește contraargumentul pe ideea că privatizările și listările invocate au precedente politice, inclusiv în perioade în care PSD a fost la guvernare.
În același mesaj, ea susține că reforma companiilor de stat „nu înseamnă lichidarea patrimoniului public”, „nu înseamnă cedarea controlului” și „nu înseamnă vânzare pe ascuns”, ci „ca statul să devină un proprietar responsabil”.
Oana Gheorghiu enumeră o serie de privatizări și listări pe care le atribuie PSD, asociindu-le cu numele premierilor din perioadele respective:
Separat, vicepremierul indică trei situații în care îl menționează pe Petrișor Peiu (AUR) în legătură cu companii de stat și procese de privatizare:
Din informațiile prezentate nu rezultă detalii despre calendarul sau forma concretă a reformei companiilor de stat ori despre ce active ar urma să fie vizate, dincolo de disputa politică declanșată de moțiunea de cenzură. În schimb, mesajul vicepremierului fixează linia de apărare a Guvernului: separarea reformei de ideea de „vânzare” și mutarea dezbaterii pe istoricul deciziilor de privatizare și listare.
Recomandate
Votul la moțiunea PSD–AUR devine incert după ce cei 16 parlamentari intrați în Legislativ pe listele Partidului Oamenilor Tineri (POT), reuniți acum în grupul „Uniți pentru România”, spun că ar putea să nu susțină demersul în plen, deși l-au semnat, potrivit Mediafax . Grupul condiționează votul de existența „unei soluții clare pentru guvernare” și transmite că, în lipsa acesteia, nu va vota moțiunea de cenzură depusă de PSD și AUR împotriva Guvernului condus de Ilie Bolojan. Miza este ridicată, pentru că voturile lor pot deveni decisive la scrutinul programat pe 5 mai. Poziția vine după ce, cu o zi înainte, Anamaria Gavrilă a afirmat că parlamentarii pe care îi coordonează au semnat moțiunea, dar a cerut ca PSD și AUR „să își asume guvernarea” înainte de vot. În acest context, semnarea documentului nu mai este un indicator sigur pentru rezultatul din plen. Calendarul și pragul de adoptare Moțiunea a fost citită miercuri în plenul reunit, iar dezbaterea și votul au fost stabilite pentru marți, 5 mai, de la ora 11:00. Votul va fi secret, cu bile. Documentul este inițiat de PSD, AUR și PACE – Întâi România și a fost semnat de peste 250 de parlamentari. Pentru adoptare sunt necesare 233 de voturi (majoritatea parlamentarilor). Conform calculelor prezentate, Guvernul Bolojan poate rămâne în funcție dacă cel puțin 22 dintre semnatari nu votează efectiv moțiunea în plen, ceea ce face relevantă poziționarea grupului „Uniți pentru România” înaintea votului. [...]
AUR își asumă o înțelegere punctuală cu PSD pentru moțiune, dar mizează pe anticipate , iar europarlamentarul Gheorghe Piperea admite că în partid au existat rezerve față de asocierea cu social-democrații, potrivit Digi24 . Piperea spune că AUR nu intenționează să intre într-un guvern condus de „oricare dintre aceste patru partide” care au făcut parte din actuala coaliție și indică drept „următor pas” alegerile anticipate, despre care afirmă că ar putea fi susținute și de PNL și USR. În același timp, el descrie poziția președintelui Nicușor Dan drept „singura mare necunoscută” în ecuația politică. Miza: moțiunea ca instrument pentru anticipatele dorite de AUR În declarațiile pentru Digi24.ro, europarlamentarul AUR susține că „principalul partid” care vrea anticipate este AUR și invocă faptul că formațiunea ar fi „peste 35% în sondaje”. El afirmă, de asemenea, că PNL și USR ar dori anticipate „cel puțin implicit”, în timp ce PSD ar fi singurul actor „neinteresat” de acest scenariu. Critica la adresa PSD și condiționarea responsabilității guvernării Piperea își justifică reticența față de PSD printr-o critică frontală, pe care o leagă și de actualul premier Ilie Bolojan . În logica sa, PSD ar fi „sistemul” și „principalul vinovat” pentru situația din România, iar o eventuală asociere cu PSD ar însemna, de fapt, o asociere cu partidul care „l-a creat pe Bolojan”, pentru că l-ar fi susținut pentru funcția de premier și nu ar fi votat la moțiunile anterioare împotriva lui. În același registru, Piperea spune că, dacă PNL a anunțat că trece în opoziție în cazul în care moțiunea trece, atunci PSD ar rămâne singurul care ar putea „să își asume această responsabilitate”, sugerând că social-democrații ar trebui să propună premierul, pe Sorin Grindeanu. „Strâmbări din nas” în AUR și riscul politic pentru PSD dacă moțiunea eșuează Întrebat despre nemulțumiri interne în AUR față de înțelegerea cu PSD, Piperea afirmă că au existat „niște strâmbări din nas” pe care le consideră „corecte”, tocmai din cauza istoricului și rolului atribuit PSD în menținerea lui Bolojan la Palatul Victoria. Pe de altă parte, el avertizează că o respingere a moțiunii ar însemna că PSD „se va fi făcut de râs” și ar duce la „punți distruse” între PSD și PNL, respectiv PSD și USR. În această dinamică, Piperea susține că AUR ar fi „câștigătorul” crizei politice „fără să facă nimic”, prin simpla așteptare. [...]
PNL ridică miza politică înaintea votului pe moțiune, contestând legitimitatea demersului PSD-AUR , după ce textul a fost citit în plenul reunit al Parlamentului , potrivit Agerpres . Liberalii susțin că moțiunea de cenzură depusă de PSD și AUR „nu reflectă voința românilor”, ci „doar dorința conducerii PSD”, acuzând social-democrații că apără „un sistem respins deja de electorat”. Mesajul a fost transmis într-o postare pe pagina de Facebook a partidului. PNL afirmă că „românii nu vor înapoi la sistemul de privilegii și clientelism politic” și cer „reforme reale, instituții curate și un guvern care lucrează pentru ei”. „Vreți să știți exact ce vor românii? Deblocați-i pe rețelele de socializare. Sorin Grindeanu , Olguța Vasilescu, Claudiu Manda, dați-le voie să vă scrie în comentarii ce doresc. Ascultați-i - dacă mai aveți curajul să o faceți.” Ce urmează în Parlament Moțiunea de cenzură, intitulată „STOP ‘Planului Bolojan’ de distrugere a economiei, de sărăcire a populației și de vânzare frauduloasă a averii statului”, a fost depusă de grupurile parlamentare ale PSD, AUR și PACE – Întâi România și a fost prezentată miercuri în plenul reunit. Dezbaterea și votul sunt programate pentru marți, în plenul reunit al Parlamentului. [...]
Ministrul Economiei, Irineu Darău, avertizează că moțiunea PSD–AUR poate destabiliza guvernarea , iar votul din 5 mai devine un test de disciplină și direcție politică pentru parlamentari, potrivit Digi24 . În intervenția sa, Darău a legat miza moțiunii de cenzură împotriva Guvernului Bolojan de riscul unei alianțe pe care o numește „extremistă” și de o alegere „alb-negru” între o direcție pro-europeană și una pro-rusă. Ministrul, reprezentant USR în Guvern, a făcut apel la „responsabilitate” înaintea votului programat pe 5 mai, insistând că decizia nu ar trebui tratată ca o simplă executare a liniei de partid, ci ca un vot cu consecințe pentru „viitorul României”. Miza votului din 5 mai: stabilitatea Guvernului Bolojan Darău a spus că parlamentarii care vor vota moțiunea trebuie să cântărească efectul politic al demiterii Executivului, în condițiile în care moțiunea este depusă de PSD și AUR. El și-a exprimat speranța că Guvernul Bolojan va rămâne în funcție, ceea ce ar însemna că moțiunea nu va trece. În același context, ministrul a susținut că decizia finală aparține fiecărui parlamentar, nu doar conducerilor de partid, și a indicat că „vedem ce avem de făcut după ziua de marți”, referindu-se la momentul votului. Atacul la PSD și avertismentul privind o „alianță extremistă” Întrebat dacă USR ar sta „la aceeași masă” cu PSD pentru o eventuală nouă coaliție, Darău a invocat criteriul „consecvenței” în politică și l-a criticat pe liderul PSD, Sorin Grindeanu, pentru lipsă de coerență în raport cu un protocol de coaliție „pro-europeană”. „Astăzi vorbim de fapte, un PSD condus de Grindeanu care a semnat un protocol de coaliție pro-europeană și care ulterior dărâmă propriul Guvern, premierul.” Ministrul a mai afirmat că PSD ar greși „fundamental” dacă oferă „forță” unui partid pe care îl numește „extremist” pentru a „trânti, posibil, guvernarea României”, punând întrebarea „cui folosește?” și susținând că PSD nu poate „șantaja” astfel orice guvernare. Într-un alt pasaj, Darău a asociat AUR cu intenții de „haos economic” și „haos social” și a spus că „orice forță politică” pro-europeană ar trebui să se opună unei încercări de destabilizare. „Dumnezeu să ferească România de o alianță extremistă AUR-PSD sub binecuvântarea lui Victor Ponta (...) Intențiile AUR sunt aliniate cu cele ale Rusiei: haos economic, social, asta își dorește AUR.” Ce urmează Votul asupra moțiunii de cenzură este programat pentru 5 mai. Darău a indicat că, până la momentul votului, fiecare parlamentar ar trebui să decidă individual, în funcție de consecințele politice pe care le vede pentru țară. În material nu sunt prezentate estimări de voturi sau un scenariu confirmat privind rezultatul moțiunii. [...]
Dominic Fritz cere menținerea Guvernului și pune miza pe costul economic al unei schimbări de direcție , susținând că moțiunea de cenzură citită în Parlament ar împinge România spre izolare și ar prelungi influența „rețelelor corupte”, potrivit News . Președintele USR afirmă că limbajul și temele din moțiune („România tratată ca o colonie”, „birocrație transnațională”, „model străin impus”, „active strategice vândute”) ar fi preluate de AUR și asumate de PSD, pe care îl acuză că atacă „tocmai reformele care duc țara mai departe pe drumul european”. În mesajul publicat pe Facebook, Fritz susține că PSD ar semnaliza astfel o schimbare de orientare: „drumul spre Est”, pe care îl numește „drumul AUR”. Miza: direcția europeană și credibilitatea PSD Fritz avertizează că, dacă PSD ar vota moțiunea, „cu greu mai poate fi considerat un partid pro-european”. El indică drept exemplu criticile din moțiune la adresa programului SAFE și respinge întrebarea din document despre „pe cine apără acele capabilități?”, argumentând că armata „apără fiecare familie din România”. În același mesaj, liderul USR atacă și ideea că reformele ar fi „străine de sufletul poporului” și leagă această temă de probleme cu impact bugetar și de integritate, invocând „deficitul de 9,3%” lăsat la finalul guvernului Ciolacu–Ciucă, pensiile speciale și corupția. Apel la presiune publică pe parlamentari În final, Fritz își construiește argumentul în jurul riscului de izolare și sărăcire și cere susținătorilor să se mobilizeze: „Nu abandonaţi. Puneţi presiune pe fiecare deputat şi senator PSD şi AUR.” Mesajul vine după citirea moțiunii de cenzură în plenul Parlamentului, în contextul în care USR susține că menținerea actualului Guvern este necesară pentru continuarea reformelor și păstrarea direcției europene. [...]
UDMR își condiționează participarea la viitoarea formulă guvernamentală de excluderea oricărei susțineri din partea AUR , iar această linie roșie poate complica negocierile de după moțiunea de cenzură din 5 mai , într-un moment în care este discutată inclusiv varianta unui guvern minoritar, potrivit News . Vicepremierul Tanczos Barna a spus miercuri seară că UDMR este dispus să susțină și un guvern minoritar, dacă există un acord politic pentru susținerea lui, însă „inacceptabil” pentru formațiune ar fi să facă parte dintr-o construcție „care să aibă în orice formă susținerea AUR”. Ce se întâmplă după moțiune Tanczos Barna a indicat că, după votul moțiunii de cenzură, în funcție de rezultat, vor începe consultările și negocierile între partidele care pot forma o coaliție. În acest context, el a vorbit despre două piste: menținerea „coaliției de patru”, despre care a spus că mai are „șanse teoretice”; varianta unui guvern minoritar, care ar putea funcționa doar pe baza unui acord politic de susținere. Moțiunea de cenzură împotriva Guvernului Bolojan urmează să fie votată pe 5 mai, iar vicepremierul a afirmat că „săptămâna viitoare”, după rezultat, se va vedea poziționarea fiecărui partid și vor exista „mai multe runde de discuții” pentru formarea unei coaliții. De ce contează poziția UDMR Prin excluderea explicită a oricărei formule care ar depinde, chiar și indirect, de AUR, UDMR își restrânge opțiunile de negociere pentru perioada post-moțiune. Într-un scenariu de guvern minoritar, condiția devine relevantă pentru arhitectura parlamentară a unei majorități de susținere și pentru tipul de acord politic care ar putea fi construit. [...]
