Știri
Știri din categoria Politică
CCR a anulat numirile din Consiliile de Administrație ale TVR și Radio România, obligând Parlamentul să reia procedura de desemnare după ce Curtea a constatat nerespectarea regulilor de reprezentare politică prevăzute de lege, potrivit Mediafax.
Curtea Constituțională a admis, miercuri, sesizările depuse de AUR în cazul numirilor de la Televiziunea Română și Societatea Română de Radiodifuziune. Decizia a fost luată cu 6 voturi pentru și 3 împotrivă, iar hotărârile Parlamentului privind cele două instituții publice de media au fost anulate.
Decizia vizează modul în care au fost desemnați candidații propuși de grupurile parlamentare reunite ale Camerei Deputaților și Senatului. CCR a stabilit că Parlamentul nu a respectat prevederile Legii nr. 41/1994, care impun ca cele 8 locuri alocate grupurilor parlamentare în Consiliul de Administrație al SRR să fie ocupate potrivit configurației politice și ponderii acestora în Parlament.
Hotărârea se aplică ambelor decizii contestate: atât celei referitoare la TVR, cât și celei privind Radio România. În urma deciziei, Parlamentul va trebui să demareze procedura pentru numirea unor noi Consilii de Administrație.
CCR a precizat că decizia nu produce efecte retroactive, invocând jurisprudența anterioară (Decizia CCR nr. 417/2014). Astfel, anularea hotărârilor Parlamentului nu afectează retroactiv deciziile deja luate de conducerile instituțiilor, potrivit surselor Mediafax.
AUR a contestat la CCR modul în care au fost împărțite locurile în Consiliile de Administrație ale SRTv și SRR, susținând că nu a fost respectată configurația politică a Parlamentului.
Formațiunea a reclamat că, deși are o pondere parlamentară mai mare decât alte partide, a primit câte un singur loc în CA-urile TVR și Radio România, la fel ca UDMR, dar mai puțin decât PNL și USR. În sesizare, AUR a invocat și un precedent din 2012, când PDL a contestat la CCR împărțirea locurilor în Consiliul de Administrație al TVR, iar Curtea a admis obiecțiile.
Recomandate
AUR își lasă deschisă opțiunea de a susține un guvern minoritar , inclusiv unul condus de Ilie Bolojan, în timp ce partidul rămâne co-semnatar al moțiunii de cenzură împotriva aceluiași Executiv, potrivit Adevărul . Mesajul transmis de George Simion indică o repoziționare tactică într-un moment de instabilitate politică, cu efect direct asupra predictibilității guvernării. Simion a spus miercuri, 29 aprilie, că ideea unui guvern de „reconciliere națională” este „generoasă” și că AUR ar putea susține din Parlament o astfel de formulă. Declarația a fost făcută într-o intervenție la Gândul , unde liderul AUR a afirmat: „Ne vedem la guvernare”. Discuții cu USR și PNL, inclusiv despre susținerea lui Bolojan Liderul AUR a confirmat că a avut discuții „cu toate partidele”, inclusiv cu USR și PNL, iar în aceste întâlniri s-a vorbit și despre posibilitatea de a-l susține pe Ilie Bolojan. Simion a susținut că întâlnirile nu au fost ascunse și că l-au ajutat să înțeleagă pozițiile și intențiile celorlalți lideri politici. În același context, el a afirmat că i s-ar fi cerut sprijin pentru menținerea lui Bolojan, în logica unui guvern minoritar: „Vor să își atingă niște obiective politice, de exemplu voiau să îl țină în continuare pe Ilie Bolojan și voiau să existe o participare a noastră în susținerea acestui guvern minoritar.” În paralel, AUR rămâne semnatar al moțiunii de cenzură împotriva Guvernului Bolojan În aceeași zi, moțiunea de cenzură depusă de grupurile parlamentare ale PSD, AUR și PACE – „Întâi România” împotriva Guvernului Bolojan, semnată de 253 de parlamentari, a fost prezentată în plenul reunit al Parlamentului. În textul moțiunii, Guvernul este acuzat că reforma promovată de premierul Bolojan ar fi „un eșec administrativ” și sunt criticate măsurile care ar fi afectat direct categoriile vulnerabile, în condițiile în care PSD se afla la guvernare când a aprobat tăierile, conform materialului citat. Documentul menționează și controversa legată de termenul „șobolan” folosit de premier în discursul public, în referire la companiile de stat. De ce contează Semnalul dublu – disponibilitate de susținere parlamentară pentru un guvern minoritar, dar și participare la demersul de demitere – complică ecuația majorităților și crește incertitudinea privind stabilitatea Executivului. În lipsa unor detalii suplimentare în material despre un acord concret sau un calendar de negocieri, rămâne neclar dacă discuțiile invocate de Simion pot produce o formulă funcțională de guvernare. [...]
PNL ridică miza politică înaintea votului pe moțiune, contestând legitimitatea demersului PSD-AUR , după ce textul a fost citit în plenul reunit al Parlamentului , potrivit Agerpres . Liberalii susțin că moțiunea de cenzură depusă de PSD și AUR „nu reflectă voința românilor”, ci „doar dorința conducerii PSD”, acuzând social-democrații că apără „un sistem respins deja de electorat”. Mesajul a fost transmis într-o postare pe pagina de Facebook a partidului. PNL afirmă că „românii nu vor înapoi la sistemul de privilegii și clientelism politic” și cer „reforme reale, instituții curate și un guvern care lucrează pentru ei”. „Vreți să știți exact ce vor românii? Deblocați-i pe rețelele de socializare. Sorin Grindeanu , Olguța Vasilescu, Claudiu Manda, dați-le voie să vă scrie în comentarii ce doresc. Ascultați-i - dacă mai aveți curajul să o faceți.” Ce urmează în Parlament Moțiunea de cenzură, intitulată „STOP ‘Planului Bolojan’ de distrugere a economiei, de sărăcire a populației și de vânzare frauduloasă a averii statului”, a fost depusă de grupurile parlamentare ale PSD, AUR și PACE – Întâi România și a fost prezentată miercuri în plenul reunit. Dezbaterea și votul sunt programate pentru marți, în plenul reunit al Parlamentului. [...]
George Simion condiționează o posibilă majoritate de o repoziționare a PSD , sugerând că numirea lui Călin Georgescu într-o funcție de conducere – inclusiv premier – ar deveni „posibilă” dacă social-democrații renunță la actuala formulă politică, potrivit G4Media . Liderul AUR a declarat miercuri că Georgescu „ar trebui să ocupe funcții de decizie în statul român” și a legat explicit scenariul de evoluția „crizei politice”, „crizei sociale” și „crizei economice”, despre care a spus că „nu a fost creată de mine”. În aceeași intervenție, Simion a susținut că AUR „susține rezultatul alegerilor prezidențiale din 2024”. Miza: o eventuală majoritate parlamentară și formula de guvernare Întrebat cum ar putea ajunge Călin Georgescu într-o funcție și dacă ar putea conduce un viitor guvern, Simion a indicat că „modalitățile sunt diferite” și a invocat posibilitatea formării unei majorități în Parlament, pe care a descris-o drept una care „în mod normal ar trebui să fie compusă” din partidele de pe locurile 1 și 2. În acest context, el a afirmat că o schimbare de poziție a PSD ar deschide opțiuni politice noi: „Dacă există o majoritate în Parlament (…) dacă PSD-ul va renunța la a susține o himeră numită coaliție pro-europeană, orice este posibil”. Presiune pe tema dosarului alegerilor anulate și a „proceselor politice” Separat, liderul AUR a criticat întârzierile legate de dosarul alegerilor anulate din 2024, despre care a spus că ar fi fost promis „iulie-august 2025” de președintele Nicușor Dan, dar „n-a venit nici acum”. Simion a mai cerut „oprirea acțiunilor juridice” împotriva lui Călin Georgescu, susținând că procesele ar „părea politice” și că acesta este „un om acuzat pe criterii politice”. Declarațiile au fost făcute în emisiunea „Ai Aflat! cu Ionuț Cristache”, găzduită de Gândul, conform aceleiași surse. [...]
AUR își asumă o înțelegere punctuală cu PSD pentru moțiune, dar mizează pe anticipate , iar europarlamentarul Gheorghe Piperea admite că în partid au existat rezerve față de asocierea cu social-democrații, potrivit Digi24 . Piperea spune că AUR nu intenționează să intre într-un guvern condus de „oricare dintre aceste patru partide” care au făcut parte din actuala coaliție și indică drept „următor pas” alegerile anticipate, despre care afirmă că ar putea fi susținute și de PNL și USR. În același timp, el descrie poziția președintelui Nicușor Dan drept „singura mare necunoscută” în ecuația politică. Miza: moțiunea ca instrument pentru anticipatele dorite de AUR În declarațiile pentru Digi24.ro, europarlamentarul AUR susține că „principalul partid” care vrea anticipate este AUR și invocă faptul că formațiunea ar fi „peste 35% în sondaje”. El afirmă, de asemenea, că PNL și USR ar dori anticipate „cel puțin implicit”, în timp ce PSD ar fi singurul actor „neinteresat” de acest scenariu. Critica la adresa PSD și condiționarea responsabilității guvernării Piperea își justifică reticența față de PSD printr-o critică frontală, pe care o leagă și de actualul premier Ilie Bolojan . În logica sa, PSD ar fi „sistemul” și „principalul vinovat” pentru situația din România, iar o eventuală asociere cu PSD ar însemna, de fapt, o asociere cu partidul care „l-a creat pe Bolojan”, pentru că l-ar fi susținut pentru funcția de premier și nu ar fi votat la moțiunile anterioare împotriva lui. În același registru, Piperea spune că, dacă PNL a anunțat că trece în opoziție în cazul în care moțiunea trece, atunci PSD ar rămâne singurul care ar putea „să își asume această responsabilitate”, sugerând că social-democrații ar trebui să propună premierul, pe Sorin Grindeanu. „Strâmbări din nas” în AUR și riscul politic pentru PSD dacă moțiunea eșuează Întrebat despre nemulțumiri interne în AUR față de înțelegerea cu PSD, Piperea afirmă că au existat „niște strâmbări din nas” pe care le consideră „corecte”, tocmai din cauza istoricului și rolului atribuit PSD în menținerea lui Bolojan la Palatul Victoria. Pe de altă parte, el avertizează că o respingere a moțiunii ar însemna că PSD „se va fi făcut de râs” și ar duce la „punți distruse” între PSD și PNL, respectiv PSD și USR. În această dinamică, Piperea susține că AUR ar fi „câștigătorul” crizei politice „fără să facă nimic”, prin simpla așteptare. [...]
Vicepremierul Oana Gheorghiu leagă disputa politică despre reforma companiilor de stat de istoricul privatizărilor , susținând că moțiunea de cenzură depusă de PSD și AUR folosește tema „patrimoniului public” în mod manipulator, în condițiile în care privatizări și listări au fost făcute în trecut chiar cu implicarea unor actori politici care critică acum Guvernul, potrivit Antena 3 . Într-o postare pe Facebook, Oana Gheorghiu afirmă că PSD și AUR încearcă să transforme „o discuție echilibrată despre reforma companiilor de stat” într-o „campanie de isterizare publică”, acuzându-le că amestecă deliberat situații diferite (companii deja listate, companii doar analizate, companii în reformă sau cu probleme structurale) pentru a susține ideea unei „vânzări pe ascuns”. Miza: credibilitatea acuzațiilor privind „listarea activelor strategice” Vicepremierul spune că moțiunea de cenzură acuză Guvernul Bolojan că pregătește „un tun la adresa patrimoniului public” prin listarea unor active strategice la companii de stat, însă își construiește contraargumentul pe ideea că privatizările și listările invocate au precedente politice, inclusiv în perioade în care PSD a fost la guvernare. În același mesaj, ea susține că reforma companiilor de stat „nu înseamnă lichidarea patrimoniului public”, „nu înseamnă cedarea controlului” și „nu înseamnă vânzare pe ascuns”, ci „ca statul să devină un proprietar responsabil”. Exemplele invocate: privatizări/listări sub guverne PSD și roluri atribuite lui Petrișor Peiu Oana Gheorghiu enumeră o serie de privatizări și listări pe care le atribuie PSD, asociindu-le cu numele premierilor din perioadele respective: privatizarea Sidex Galați (Adrian Năstase); listarea și privatizarea Petrom (Adrian Năstase); privatizarea Distrigaz Sud și Distrigaz Nord (Adrian Năstase); listarea Nuclearelectrica (Victor Ponta); listarea Romgaz (Victor Ponta); listarea Electrica (Victor Ponta); listarea Hidroelectrica (Marcel Ciolacu). Separat, vicepremierul indică trei situații în care îl menționează pe Petrișor Peiu (AUR) în legătură cu companii de stat și procese de privatizare: membru în Consiliul de Administrație al Romtelecom la momentul privatizării companiei; președinte al Sidex Galați cu câteva luni înainte de privatizare; administrator special în contextul relansării privatizării Electroputere Craiova. Ce urmează Din informațiile prezentate nu rezultă detalii despre calendarul sau forma concretă a reformei companiilor de stat ori despre ce active ar urma să fie vizate, dincolo de disputa politică declanșată de moțiunea de cenzură. În schimb, mesajul vicepremierului fixează linia de apărare a Guvernului: separarea reformei de ideea de „vânzare” și mutarea dezbaterii pe istoricul deciziilor de privatizare și listare. [...]
Președintele Nicușor Dan își menține refuzul de a desemna un premier susținut de AUR , invocând orientarea pro-occidentală a României și spunând că nu vede „o chestiune serioasă” într-un posibil demers de suspendare, potrivit news.ro . Mesajul vine pe fondul crizei politice și al disputelor privind limitele constituționale ale rolului președintelui în desemnarea premierului. Declarațiile au fost făcute miercuri, în Croația, unde șeful statului a fost întrebat despre acuzațiile liderului AUR, George Simion, care a susținut că președintele s-ar fi „antepronunțat” atunci când a afirmat că nu va accepta un premier sprijinit de AUR. Miza: desemnarea premierului și „direcția pro-occidentală” Nicușor Dan a legat poziția sa de prevederi constituționale și de orientarea externă a României, afirmând că își menține declarația anterioară și că va acționa pentru ca România să fie guvernată de forțe pro-occidentale. „Chiar Constituția României vorbește despre direcția pro-occidentală a României, iar eu când am făcut declarația pe care evident că mi-o mențin, am acționat în această direcție.” Suspendarea, tratată ca scenariu fără bază în acest moment Întrebat despre ideea suspendării sale din funcție, președintele a respins-o ca fiind nerealistă în contextul actual și a insistat că mecanismul este unul excepțional, aplicabil doar în cazul încălcării Constituției. „Suspendarea este un mecanism foarte serios, prin care Parlamentul și apoi cetățenii sancționează președintele care încalcă Constituția. Nu suntem deloc acolo.” [...]
