Știri
Știri din categoria Politică
Cancelarul german Friedrich Merz încearcă să limiteze deteriorarea relației cu Donald Trump, pe fondul unui schimb public de acuzații legat de războiul cu Iranul și de efectele economice ale conflictului asupra Europei, potrivit Politico.
Merz a spus miercuri, într-o conferință de presă, că relația personală cu președintele american „rămâne, în opinia mea, la fel de bună ca întotdeauna” și că cei doi sunt „în termeni buni de comunicare”. Mesajul vine după ce tensiunile au escaladat public, în contextul războiului din Iran.
Cancelarul a încercat să își poziționeze criticile recente nu ca un atac la adresa conducerii lui Trump, ci ca o reacție la consecințele conflictului. El a indicat explicit închiderea Strâmtorii Hormuz drept factor care lovește Germania și Europa prin creșterea costurilor la energie și prin presiune economică.
În aceeași linie, Merz a spus anterior că războiul este „costisitor” pentru economia Germaniei, afirmând că „ne costă foarte mulți bani”, conform relatării.
Tonul conciliant al lui Merz a urmat unui atac direct al lui Trump, care a scris pe Truth Social că Merz ar considera „în regulă” ca Iranul să aibă armă nucleară și că „nu știe despre ce vorbește”. Trump a legat apoi subiectul de performanța economică a Germaniei, afirmând că „nu e de mirare că Germania merge atât de prost, economic și altfel”.
Politico notează că poziția lui Merz s-a înăsprit pe măsură ce conflictul a continuat: la începutul războiului, pe 28 februarie, el a susținut în linii mari obiectivele SUA, dar ulterior a criticat modul în care Washingtonul a gestionat situația.
Dincolo de declarații, Germania a respins solicitările SUA privind o implicare militară transatlantică, argumentând că acest conflict „nu este războiul NATO”. Berlinul ar fi oferit doar un rol limitat după încheierea luptelor, inclusiv trimiterea de nave de deminare pentru a ajuta la securizarea Strâmtorii Hormuz.
Pentru mediul de afaceri european, mesajul central rămâne că disputa politică are în spate o problemă imediată: șocul energetic și costurile economice asociate blocajelor dintr-un punct-cheie al comerțului global cu energie.
Recomandate
Donald Trump a condiționat sprijinul pentru Ucraina de ajutor european în dosarul Iran , conturând la G7 un schimb de tip „Ucraina pentru Iran” care poate muta costuri și riscuri operaționale către aliații europeni, potrivit Politico . La reuniunea G7 de la Évian-les-Bains (Franța), liderii au intrat în discuții pregătiți pentru tensiuni cu președintele SUA pe tema Iranului și a războiului din Ucraina, dar au ieșit din prima zi completă de negocieri „neașteptat de optimiști” în privința relației cu Casa Albă, potrivit a doi diplomați seniori ai UE. Aceștia au indicat că optimismul a redus și temerile că summitul NATO de luna viitoare din Turcia ar putea deraia. Miza imediată, conform relatării, este conturarea unui aranjament în care Trump ar susține Europa pe Ucraina în schimbul sprijinului european pentru stabilizarea unui acord de încetare a focului cu Iranul și pentru securizarea Strâmtorii Hormuz — rută maritimă majoră, a cărei posibilă închidere în timpul războiului cu Iranul a dus la creșterea accentuată a prețurilor la energie. Semnal pe sancțiuni, dar cu „preț” în negocieri După o întâlnire de 70 de minute cu președintele ucrainean Volodîmîr Zelenski și alți lideri, Trump a anunțat că SUA vor reimpune sancțiuni asupra sectorului petrolier al Rusiei. Totuși, diplomați citați de publicație avertizează că președintele american a mai făcut declarații favorabile Ucrainei în trecut, pentru ca ulterior să revină asupra lor. Cancelarul german Friedrich Merz a descris discuțiile cu Trump drept un motiv de „optimism”, într-un mesaj care sugerează o detensionare temporară a relației transatlantice, în pofida disputelor punctuale ale lui Trump cu mai mulți lideri G7. Ce cere Washingtonul: sprijin pentru acordul cu Iranul și deminarea Hormuz Potrivit a doi diplomați seniori care au urmărit schimburile dintre lideri, Trump și-a presat partenerii din G7 să: susțină acordul său cu Iranul; ofere ajutor pentru deminarea Strâmtorii Hormuz, înainte ca vicepreședintele JD Vance să ajungă la Geneva pentru finalizarea acordului de încetare a focului cu Teheranul. În public, Trump a minimalizat nevoia de sprijin european, spunând că nu crede că SUA vor avea nevoie de „mult ajutor”. În spatele ușilor închise, însă, ar fi cerut atât sprijin verbal, cât și material, inclusiv capacități pentru curățarea de mine a Hormuz, potrivit unuia dintre diplomați. În schimb, același diplomat a indicat că „trebuie să existe ceva” și pe Ucraina, cu o „așteptare foarte puternică” ca Trump să rămână alături de Kiev — mesaj pe care, potrivit sursei, l-ar fi transmis liderilor. Răspunsul europenilor: disponibilitate, dar cu condiții Liderii G7 ar fi semnalat că sunt pregătiți să ajute, însă „sub anumite condiții”. Președintele Franței, Emmanuel Macron, a spus că desfășurarea navelor de deminare „trebuie cerută și dorită” de Statele Unite și apoi de Iran și Oman, părțile implicate în acord. Context: de la anxietate la „armistițiu” politic înainte de NATO Cu o zi înainte, Trump declanșase „un val de anxietate” sugerând că pactul Washington–Teheran i-ar permite să-și refocalizeze atenția pe un acord de pace Rusia–Ucraina. Temerea, potrivit relatării, era că ar putea anula luni de eforturi ale aliaților Ucrainei de a crește presiunea asupra Moscovei, mai ales după o convorbire telefonică de aproape o oră cu Vladimir Putin, care a alimentat suspiciuni că Trump ar putea reveni la presiuni asupra Kievului pentru cedări teritoriale. În paralel, liderii europeni au încercat să-l țină pe Trump „angajat” în formatul G7, inclusiv printr-o ofensivă de curtoazie menită să evite o repetare a situației de anul trecut, când Trump a plecat mai devreme de la summit. Ținta politică, potrivit sursei, este menținerea SUA „în tabăra occidentală” înaintea summitului NATO de luna viitoare, programat la Ankara. [...]
Dejucarea unui presupus atentat la un eveniment de la Casa Albă ridică din nou miza securității pentru reuniunile politice cu public numeros , după ce FBI a anunțat că a oprit la timp un atac plănuit asupra galei UFC organizate la Washington cu ocazia împlinirii a 80 de ani de către președintele SUA, Donald Trump, potrivit Bild . Șeful FBI, Kash Patel , a scris pe platforma X că anchetatorii au „înăbușit din fașă” planuri de atac asupra show-ului UFC, iar mai mulți suspecți se află în arest în urma unei „operațiuni transfrontaliere”. Patel susține că autoritățile americane au reușit să prevină atacul „la timp”, pe terenul Casei Albe. Potrivit unor „surse de securitate” citate de agenția AP, ar fi fost făcute cinci arestări, inclusiv în Ohio, Missouri și California. Patel nu a oferit inițial detalii despre natura amenințării, însă a precizat că FBI ar fi aflat despre posibila periculozitate încă din 10 iunie, cu patru zile înainte de eveniment. Ce ar fi presupus planul, potrivit relatărilor din SUA Bild notează că presa americană, citând surse din zona de securitate, a descris un scenariu în mai multe etape, care ar fi inclus: folosirea unor drone încărcate cu explozibili pentru a lovi clădiri din apropierea evenimentului, cu scopul de a provoca panică; direcționarea mulțimii aflate în retragere către „linia de foc” a unei echipe de lunetiști; o „a doua undă” de atacatori care ar fi urmat să forțeze poarta Casei Albe. Ancheta ar fi fost alimentată și de accesul investigatorilor la conversații pe Signal (aplicație de mesagerie criptată), în care cel puțin 23 de utilizatori ar fi discutat planificarea atacului, conform aceleiași surse. Un suspect ar fi declarat, potrivit FBI, că țintele vizate erau „elite capitaliste”, miliardari și politicieni. Implicația pentru securitatea evenimentelor oficiale Directorul Secret Service , Sean Curran, a transmis că agenția sa a lucrat „non-stop” pentru a identifica responsabilii și a-i aduce în fața justiției. Evenimentul UFC a avut loc duminică, pe peluza sudică a Casei Albe, ca parte a festivităților legate de aniversarea a 250 de ani de la fondarea SUA și, simultan, ca moment central al celebrării zilei de naștere a lui Trump. Bild menționează că la festivități au fost invitați 4.000 de oaspeți, iar în zonă au fost prezenți și numeroși curioși. [...]
O discuție surprinsă pe camere la G7 arată cât de mult își calibrează liderii europeni relația cu Donald Trump , într-un moment în care sprijinul pentru Ucraina și negocierile de pace cu Rusia depind și de implicarea Washingtonului, potrivit Mediafax . Imaginile au fost surprinse marți, la sosirea lui Volodimir Zelenski la Evian-les-Bains, în cadrul summitului liderilor G7, într-o transmisiune live a televiziunilor franceze. În înregistrare, Zelenski și președintele francez Emmanuel Macron discută despre cum să interacționeze cu președintele american Donald Trump, iar materialul este atribuit de Mediafax publicației Politico . Macron a fost auzit întrebându-l pe Zelenski dacă are programată o întâlnire bilaterală cu Trump, în timp ce cei doi se plimbau pe terenul Hôtel Royal. Răspunsul lui Zelenski nu a putut fi auzit, iar ulterior, când își dau seama că microfoanele sunt deschise, ambii își reduc volumul vocii. Mai târziu în aceeași zi, Trump a anunțat o întâlnire improvizată unu-la-unu cu Zelenski. Miza: menținerea SUA „în joc” pe dosarul Ucraina Potrivit articolului, schimbul de replici nu dezvăluie „niciun mare secret”, dar este prezentat ca un nou exemplu al modului în care liderii europeni își coordonează atent relațiile cu Trump, mai ales în ceea ce privește Ucraina. În același context, Macron a fost auzit separat spunând că întâlnirea sa cu Trump a fost „dificilă”. Mediafax notează și că presiunea este asupra președintelui francez pentru a-l menține pe liderul american implicat, astfel încât să nu părăsească reuniunea înainte de finalizarea discuțiilor, așa cum s-a întâmplat anul trecut, când Trump a plecat mai devreme de la G7 din Canada pentru a gestiona tensiunile dintre Iran și Israel. Ce urmează, potrivit informațiilor din articol Pentru a-l ține aproape de agenda europeană, Macron l-a invitat pe Trump la o cină miercuri seara, la Palatul Versailles , pentru a marca 250 de ani de la aniversarea Statelor Unite. În paralel, unii oficiali europeni se declară îngrijorați că, după încheierea unui acord cu Iranul, Trump ar putea încerca să preia din nou controlul asupra negocierilor de pace din Ucraina, ceea ce ar putea marginaliza europenii și complica strategia lor de a pune presiune pe Rusia și de a sprijini Ucraina, mai arată materialul citat de Mediafax. [...]
Premierul desemnat Adrian Veștea spune că miercuri depune la Parlament lista miniștrilor și programul de guvernare , un pas care deblochează calendarul de învestire și pune presiune pe partide să își asume rapid o majoritate, potrivit Digi24 . Veștea a declarat marți seară, la România TV, că va transmite „în cursul zilei de mâine” atât lista cu miniștrii propuși, cât și programul de guvernare, invocând nevoia de „eficiență” și evitarea pierderii de timp. Informația este atribuită de Digi24 agenției News.ro. Ce știm despre componența cabinetului Premierul desemnat a evitat să ofere o listă de nume, argumentând că nu ar fi „corect” să anunțe doar o parte dintre propuneri înainte de a fi stabilite toate portofoliile. Totuși, a indicat câteva repere: în viitorul cabinet ar urma să se regăsească membri ai PNL; singurul nume menționat explicit este Alexandru Nazare , pe care Veștea spune că îl dorește în continuare ministru al Finanțelor Publice. De ce contează: Finanțele rămân un punct sensibil în negocieri Faptul că Veștea a ales să nominalizeze public doar portofoliul Finanțelor sugerează că această poziție este tratată ca element de stabilitate în formula guvernamentală, în timp ce restul împărțirii ministerelor rămâne în negociere. În lipsa altor nume, rămâne neclar ce echilibru politic va rezulta și cât de rapid poate fi obținut sprijinul necesar în Parlament. Următorul pas, odată depuse documentele, este declanșarea procedurilor parlamentare pentru audierea miniștrilor și votul de învestitură , însă Digi24 nu oferă un calendar detaliat pentru aceste etape. [...]
PNL ridică miza în negocierile pentru guvern și amenință cu excluderi pentru liberalii care ar vota sau ar intra într-un cabinet condus de un premier „impus”, potrivit Mediafax . Mesajul a fost transmis de Sebastian Burduja , președintele PNL București, după ședința conducerii naționale a partidului. Burduja spune că PNL a decis să nu susțină formarea unui guvern cu PSD și că partidul nu va accepta un premier desemnat „peste capul” liberalilor, în condițiile unui termen „mâine ora 10” pentru depunerea mandatului de către premierul desemnat. Deciziile anunțate după ședința conducerii PNL În postarea sa, Burduja a enumerat trei puncte votate „pentru”: PNL nu face guvern cu PSD, „așa cum am mai decis de 3 ori”. PNL nu sprijină „un premier impus peste capul nostru”. Dacă guvernul propus ajunge la vot, PNL nu îl va vota, iar nerespectarea deciziei „va duce la excludere”. Aceeași sancțiune ar urma să se aplice oricărui membru PNL care acceptă să facă parte din guvernul propus. PNL cere reluarea imediată a consultărilor politice cu partidele, „în acord cu prevederile constituționale”, pentru deblocarea situației, cu mandatarea președintelui Ilie Bolojan „în acest sens”. De ce contează: risc de blocaj politic și disciplină internă mai dură Prin introducerea explicită a sancțiunii de excludere, PNL încearcă să își consolideze disciplina internă într-un moment în care negocierile pentru formarea guvernului sunt tensionate, iar partidul vrea să evite scenariul în care o parte dintre parlamentari ar susține o altă formulă decât cea decisă în conducere. Burduja a descris ședința drept mai tensionată decât se aștepta, invocând presiuni politice, și a argumentat că un partid care acceptă să i se „impună” premierul „își pierde cuvântul”. „Un partid care lasă pe alții să-i impună premierul, împotriva a ceea ce a hotărât el însuși, se desființează cu mâna lui.” Ce urmează, în viziunea lui Burduja Burduja a susținut că responsabilitatea formării unui nou guvern revine celor care au contribuit la căderea celui anterior și a indicat ca opțiune finală alegerile anticipate, dacă nu se ajunge la o soluție. „Cei care au dărâmat guvernul Bolojan, aceia să facă altul… Iar dacă nu vreți sau nu puteți, mai rămâne un singur drum cinstit: alegeri anticipate.” [...]
Adrian Veștea mizează pe o majoritate la limită de 233 de voturi pentru învestirea Guvernului , potrivit informațiilor publicate de Adevărul . Calculul se bazează pe un amestec de susținere din mai multe grupuri parlamentare, în condițiile în care partide importante au anunțat că nu vor vota Cabinetul. Conform surselor citate, Veștea nu intenționează să se retragă și speră să strângă cel puțin 25 de voturi din PNL, cele 15 voturi ale SOS și toate voturile de la PSD, PACE, UPR, minorități și neafiliați. În această formulă, totalul ar ajunge „fix” la 233 de voturi, pragul necesar pentru învestire. În plus, aceleași surse susțin că ar mai putea veni 2-3 voturi din AUR și „poate chiar” din UDMR , deși ambele formațiuni au anunțat public că nu vor susține guvernul. Întâlnirea de la Cotroceni și presiunea calendarului În acest context, premierul desemnat a mers marți după-amiază, 16 iunie, la Palatul Cotroceni pentru o discuție cu președintele Nicușor Dan, pe fondul îndoielilor că poate aduna cele 233 de voturi necesare, potrivit surselor politice citate de publicație. În jurul orei 14:45 a fost convocat la Cotroceni și Sorin Grindeanu , președintele PSD. Articolul notează că, după deciziile USR și PNL de a nu vota Guvernul Veștea, și UDMR a anunțat că nu vrea să susțină Cabinetul. Scenariul alternativ: alt premier sau guvern minoritar Potrivit surselor politice citate, planul PNL–USR–UDMR ar fi ca liderii celor trei partide să îi ceară președintelui fie desemnarea lui Sorin Grindeanu ca premier, fie acceptarea unui guvern minoritar PNL–USR–UDMR, cu Alexandru Nazare sau Mircea Abrudean premier, sprijinit de PSD din opoziție. Separat, Ilie Bolojan i-a cerut președintelui Nicușor Dan să convoace noi consultări pentru identificarea unei soluții de guvernare susținute „într-o manieră transparentă”, inclusiv varianta unui guvern minoritar. De ce UDMR refuză susținerea UDMR respinge actuala formulă politică, argumentând că nu există o majoritate stabilă în Parlament. Liderul deputaților UDMR, Csoma Botond, a transmis: „Nu vedem cum s-ar putea construi o majoritate transparentă și stabilă în Parlament pentru sprijinul guvernului Veștea”. La rândul său, Kelemen Hunor a afirmat că nu au fost stabilite condițiile pentru ca UDMR să participe la negocierile de formare a guvernului și că soluția ar trebui să rezulte dintr-un dialog care să ducă fie la un guvern majoritar, fie la un guvern minoritar susținut în condiții clare. [...]
