Știri
Știri din categoria Politică
Cancelarul german Friedrich Merz încearcă să limiteze deteriorarea relației cu Donald Trump, pe fondul unui schimb public de acuzații legat de războiul cu Iranul și de efectele economice ale conflictului asupra Europei, potrivit Politico.
Merz a spus miercuri, într-o conferință de presă, că relația personală cu președintele american „rămâne, în opinia mea, la fel de bună ca întotdeauna” și că cei doi sunt „în termeni buni de comunicare”. Mesajul vine după ce tensiunile au escaladat public, în contextul războiului din Iran.
Cancelarul a încercat să își poziționeze criticile recente nu ca un atac la adresa conducerii lui Trump, ci ca o reacție la consecințele conflictului. El a indicat explicit închiderea Strâmtorii Hormuz drept factor care lovește Germania și Europa prin creșterea costurilor la energie și prin presiune economică.
În aceeași linie, Merz a spus anterior că războiul este „costisitor” pentru economia Germaniei, afirmând că „ne costă foarte mulți bani”, conform relatării.
Tonul conciliant al lui Merz a urmat unui atac direct al lui Trump, care a scris pe Truth Social că Merz ar considera „în regulă” ca Iranul să aibă armă nucleară și că „nu știe despre ce vorbește”. Trump a legat apoi subiectul de performanța economică a Germaniei, afirmând că „nu e de mirare că Germania merge atât de prost, economic și altfel”.
Politico notează că poziția lui Merz s-a înăsprit pe măsură ce conflictul a continuat: la începutul războiului, pe 28 februarie, el a susținut în linii mari obiectivele SUA, dar ulterior a criticat modul în care Washingtonul a gestionat situația.
Dincolo de declarații, Germania a respins solicitările SUA privind o implicare militară transatlantică, argumentând că acest conflict „nu este războiul NATO”. Berlinul ar fi oferit doar un rol limitat după încheierea luptelor, inclusiv trimiterea de nave de deminare pentru a ajuta la securizarea Strâmtorii Hormuz.
Pentru mediul de afaceri european, mesajul central rămâne că disputa politică are în spate o problemă imediată: șocul energetic și costurile economice asociate blocajelor dintr-un punct-cheie al comerțului global cu energie.
Recomandate
UDMR își condiționează participarea la viitoarea formulă guvernamentală de excluderea oricărei susțineri din partea AUR , iar această linie roșie poate complica negocierile de după moțiunea de cenzură din 5 mai , într-un moment în care este discutată inclusiv varianta unui guvern minoritar, potrivit News . Vicepremierul Tanczos Barna a spus miercuri seară că UDMR este dispus să susțină și un guvern minoritar, dacă există un acord politic pentru susținerea lui, însă „inacceptabil” pentru formațiune ar fi să facă parte dintr-o construcție „care să aibă în orice formă susținerea AUR”. Ce se întâmplă după moțiune Tanczos Barna a indicat că, după votul moțiunii de cenzură, în funcție de rezultat, vor începe consultările și negocierile între partidele care pot forma o coaliție. În acest context, el a vorbit despre două piste: menținerea „coaliției de patru”, despre care a spus că mai are „șanse teoretice”; varianta unui guvern minoritar, care ar putea funcționa doar pe baza unui acord politic de susținere. Moțiunea de cenzură împotriva Guvernului Bolojan urmează să fie votată pe 5 mai, iar vicepremierul a afirmat că „săptămâna viitoare”, după rezultat, se va vedea poziționarea fiecărui partid și vor exista „mai multe runde de discuții” pentru formarea unei coaliții. De ce contează poziția UDMR Prin excluderea explicită a oricărei formule care ar depinde, chiar și indirect, de AUR, UDMR își restrânge opțiunile de negociere pentru perioada post-moțiune. Într-un scenariu de guvern minoritar, condiția devine relevantă pentru arhitectura parlamentară a unei majorități de susținere și pentru tipul de acord politic care ar putea fi construit. [...]
Votul la moțiunea PSD–AUR devine incert după ce cei 16 parlamentari intrați în Legislativ pe listele Partidului Oamenilor Tineri (POT), reuniți acum în grupul „Uniți pentru România”, spun că ar putea să nu susțină demersul în plen, deși l-au semnat, potrivit Mediafax . Grupul condiționează votul de existența „unei soluții clare pentru guvernare” și transmite că, în lipsa acesteia, nu va vota moțiunea de cenzură depusă de PSD și AUR împotriva Guvernului condus de Ilie Bolojan. Miza este ridicată, pentru că voturile lor pot deveni decisive la scrutinul programat pe 5 mai. Poziția vine după ce, cu o zi înainte, Anamaria Gavrilă a afirmat că parlamentarii pe care îi coordonează au semnat moțiunea, dar a cerut ca PSD și AUR „să își asume guvernarea” înainte de vot. În acest context, semnarea documentului nu mai este un indicator sigur pentru rezultatul din plen. Calendarul și pragul de adoptare Moțiunea a fost citită miercuri în plenul reunit, iar dezbaterea și votul au fost stabilite pentru marți, 5 mai, de la ora 11:00. Votul va fi secret, cu bile. Documentul este inițiat de PSD, AUR și PACE – Întâi România și a fost semnat de peste 250 de parlamentari. Pentru adoptare sunt necesare 233 de voturi (majoritatea parlamentarilor). Conform calculelor prezentate, Guvernul Bolojan poate rămâne în funcție dacă cel puțin 22 dintre semnatari nu votează efectiv moțiunea în plen, ceea ce face relevantă poziționarea grupului „Uniți pentru România” înaintea votului. [...]
George Simion condiționează o posibilă majoritate de o repoziționare a PSD , sugerând că numirea lui Călin Georgescu într-o funcție de conducere – inclusiv premier – ar deveni „posibilă” dacă social-democrații renunță la actuala formulă politică, potrivit G4Media . Liderul AUR a declarat miercuri că Georgescu „ar trebui să ocupe funcții de decizie în statul român” și a legat explicit scenariul de evoluția „crizei politice”, „crizei sociale” și „crizei economice”, despre care a spus că „nu a fost creată de mine”. În aceeași intervenție, Simion a susținut că AUR „susține rezultatul alegerilor prezidențiale din 2024”. Miza: o eventuală majoritate parlamentară și formula de guvernare Întrebat cum ar putea ajunge Călin Georgescu într-o funcție și dacă ar putea conduce un viitor guvern, Simion a indicat că „modalitățile sunt diferite” și a invocat posibilitatea formării unei majorități în Parlament, pe care a descris-o drept una care „în mod normal ar trebui să fie compusă” din partidele de pe locurile 1 și 2. În acest context, el a afirmat că o schimbare de poziție a PSD ar deschide opțiuni politice noi: „Dacă există o majoritate în Parlament (…) dacă PSD-ul va renunța la a susține o himeră numită coaliție pro-europeană, orice este posibil”. Presiune pe tema dosarului alegerilor anulate și a „proceselor politice” Separat, liderul AUR a criticat întârzierile legate de dosarul alegerilor anulate din 2024, despre care a spus că ar fi fost promis „iulie-august 2025” de președintele Nicușor Dan, dar „n-a venit nici acum”. Simion a mai cerut „oprirea acțiunilor juridice” împotriva lui Călin Georgescu, susținând că procesele ar „părea politice” și că acesta este „un om acuzat pe criterii politice”. Declarațiile au fost făcute în emisiunea „Ai Aflat! cu Ionuț Cristache”, găzduită de Gândul, conform aceleiași surse. [...]
AUR își asumă o înțelegere punctuală cu PSD pentru moțiune, dar mizează pe anticipate , iar europarlamentarul Gheorghe Piperea admite că în partid au existat rezerve față de asocierea cu social-democrații, potrivit Digi24 . Piperea spune că AUR nu intenționează să intre într-un guvern condus de „oricare dintre aceste patru partide” care au făcut parte din actuala coaliție și indică drept „următor pas” alegerile anticipate, despre care afirmă că ar putea fi susținute și de PNL și USR. În același timp, el descrie poziția președintelui Nicușor Dan drept „singura mare necunoscută” în ecuația politică. Miza: moțiunea ca instrument pentru anticipatele dorite de AUR În declarațiile pentru Digi24.ro, europarlamentarul AUR susține că „principalul partid” care vrea anticipate este AUR și invocă faptul că formațiunea ar fi „peste 35% în sondaje”. El afirmă, de asemenea, că PNL și USR ar dori anticipate „cel puțin implicit”, în timp ce PSD ar fi singurul actor „neinteresat” de acest scenariu. Critica la adresa PSD și condiționarea responsabilității guvernării Piperea își justifică reticența față de PSD printr-o critică frontală, pe care o leagă și de actualul premier Ilie Bolojan . În logica sa, PSD ar fi „sistemul” și „principalul vinovat” pentru situația din România, iar o eventuală asociere cu PSD ar însemna, de fapt, o asociere cu partidul care „l-a creat pe Bolojan”, pentru că l-ar fi susținut pentru funcția de premier și nu ar fi votat la moțiunile anterioare împotriva lui. În același registru, Piperea spune că, dacă PNL a anunțat că trece în opoziție în cazul în care moțiunea trece, atunci PSD ar rămâne singurul care ar putea „să își asume această responsabilitate”, sugerând că social-democrații ar trebui să propună premierul, pe Sorin Grindeanu. „Strâmbări din nas” în AUR și riscul politic pentru PSD dacă moțiunea eșuează Întrebat despre nemulțumiri interne în AUR față de înțelegerea cu PSD, Piperea afirmă că au existat „niște strâmbări din nas” pe care le consideră „corecte”, tocmai din cauza istoricului și rolului atribuit PSD în menținerea lui Bolojan la Palatul Victoria. Pe de altă parte, el avertizează că o respingere a moțiunii ar însemna că PSD „se va fi făcut de râs” și ar duce la „punți distruse” între PSD și PNL, respectiv PSD și USR. În această dinamică, Piperea susține că AUR ar fi „câștigătorul” crizei politice „fără să facă nimic”, prin simpla așteptare. [...]
Vicepremierul Oana Gheorghiu acuză că moțiunea PSD-AUR deturnează reforma companiilor de stat într-o temă de panică publică, cu efect direct asupra dezbaterii despre listări și instrumente de piață folosite în administrarea participațiilor statului, potrivit G4Media . Într-o postare pe Facebook, Gheorghiu susține că textul moțiunii de cenzură folosește „un mic adevăr” peste care sunt adăugate „kilograme întregi de conspirații”, pe care le califică drept o tactică „cinică și profund iresponsabilă”. Vicepremierul afirmă că politicieni care au participat la decizii guvernamentale ar „deforma deliberat adevărul” într-o strategie politică ce ar condamna România la „haos și sărăcie”. Miza: cum se discută reforma și listările fără a bloca deciziile Gheorghiu spune că reforma companiilor de stat este prezentată în moțiune ca o operațiune netransparentă, prin amestecarea intenționată a unor categorii diferite de companii și situații, de la entități deja listate până la companii strategice sau din industria de apărare. În argumentația sa, vicepremierul insistă că reforma nu ar însemna „lichidarea patrimoniului public”, „cedarea controlului” sau „vânzare pe ascuns”, ci transformarea statului într-un „proprietar responsabil”, în interesul public, nu al „băieților deștepți” care ar profita de pe urma companiilor de stat. ABB și „ocolirea Bursei”: disputa pe instrumente de piață Un punct distinct al criticii vizează felul în care este prezentat mecanismul „accelerated bookbuilding” (ABB) – o procedură de vânzare accelerată de acțiuni către investitori, folosită pe piețele de capital. Gheorghiu afirmă că în moțiune ABB ar fi tradus „propagandistic” drept „ocolirea Bursei”, „piață neagră” sau „cadou făcut unor cercuri obscure”. Totodată, ea susține că se insinuează că orice discuție despre o listare minoritară ar echivala automat cu pierderea controlului statului, „sabotaj economic” sau „subminare națională”, deși – în interpretarea vicepremierului – ar fi vorba inclusiv de analize exploratorii sau opțiuni teoretice prezentate ca decizii deja luate. Context politic invocat: privatizări și listări din guvernările PSD În sprijinul acuzației de „dublu standard”, Gheorghiu amintește că, în timpul guvernării Năstase, PSD ar fi privatizat Sidex Galați, Petrom, Distrigaz Sud și Distrigaz Nord, iar în guvernările Ponta și Ciolacu au fost listate Nuclearelectrica, Romgaz, Electrica și Hidroelectrica. Ea îl menționează și pe Petrișor Peiu, despre care afirmă că era membru în Consiliul de Administrație al Romtelecom la momentul privatizării, că a fost președinte al Sidex Galați cu câteva luni înainte de privatizare și administrator special în contextul relansării privatizării Electroputere Craiova. Ce urmează, potrivit vicepremierului Gheorghiu face apel la semnatarii moțiunii să pună interesul public înaintea interesului de partid și susține că dezbaterea publică este necesară, dar trebuie să se bazeze pe fapte, „nu pe isterie”. În același mesaj, moțiunea PSD-AUR este descrisă drept „un atac” asupra României, bazat pe „manipulare și știri false”, inclusiv prin invocarea unor companii precum CEC Bank, Hidroelectrica, Romgaz sau SALROM pentru a construi „panică”. [...]
Cererea lui Sorin Grindeanu ca Victoria Stoiciu să renunțe și la mandatul de senator deschide un nou front de disciplină internă în PSD , într-un moment în care partidul încearcă să-și consolideze mesajul de opoziție după depunerea moțiunii de cenzură împotriva Guvernului Bolojan , potrivit Libertatea . Președintele PSD a declarat marți, 28 aprilie, la România TV, că Stoiciu ar trebui să demisioneze nu doar din partid, ci și din Senat, argumentând că a fost aleasă pe listele PSD, „adică datorită acestui partid care a susținut-o”. Stoiciu a transmis însă că refuză să renunțe la funcția de parlamentar. În aceeași intervenție, Grindeanu a insistat că nu el a adus-o pe Stoiciu în PSD și a făcut o trimitere indirectă la perioada în care partidul era condus de Marcel Ciolacu , sugerând că atunci a fost cooptată. Declarația vine pe fondul tensiunilor interne legate de repoziționarea PSD după schimbarea conducerii. Contextul politic: moțiunea PSD–AUR și semnalul de „opoziție” Afirmațiile lui Grindeanu au fost făcute la câteva ore după ce PSD și AUR au depus moțiunea de cenzură împotriva Guvernului Bolojan, care urmează să fie votată pe 5 mai. Liderul AUR, George Simion, a spus că s-au strâns 253 de semnături, iar pentru căderea Guvernului sunt necesare 233 de voturi în Parlament. Grindeanu a legat discuția și de mesajul pe care PSD vrea să-l transmită instituțional, afirmând că „toți prefecții și subprefecții PSD” și „toți secretarii de stat” și-au dat demisia, pentru a arăta că partidul este în opoziție cu Guvernul. Totodată, el a spus că îl interesează să combată „minciunile” premierului Ilie Bolojan, inclusiv acuzația că PSD ar face majorități pentru suspendarea președintelui Nicușor Dan. De ce a plecat Stoiciu din PSD și ce urmează Victoria Stoiciu a demisionat din PSD pe 28 aprilie, invocând drept motiv moțiunea de cenzură PSD–AUR și afirmând: „Nu voi gira niciodată normalizarea fascismului”. Ea rămâne însă senator, mandat obținut la alegerile parlamentare din decembrie 2024, când a candidat pe listele PSD. Miza imediată este dacă PSD va continua să apese public pe tema „mandatului obținut pe listele partidului” ca instrument de disciplină internă, în timp ce Stoiciu își menține poziția de a nu demisiona din Senat. [...]
