Știri
Știri din categoria Politică
Schimbarea numelui grupului parlamentar al POT riscă să devină un nou front de conflict procedural în Camera Deputaților, cu acuzații de „abuzuri” și „fals” care pot ajunge la Parchetul General, într-un moment în care partidele își numără voturile pentru moțiunea de cenzură din 5 mai, potrivit Adevărul.
Discuțiile s-au aprins după ce grupul parlamentar al POT a fost redenumit „Uniți pentru România”, iar parlamentari din PNL și USR au acuzat PSD de folosirea unor manevre procedurale. Ei susțin că modificarea ar fi fost introdusă cu doar 10 minute înainte de începerea ședinței, iar miza ar fi atragerea de voturi pentru moțiunea de cenzură.
Deputatul Răzvan Chiriță, inițiatorul redenumirii, a spus că decizia a fost discutată în Comisia de regulament și că, în Biroul permanent al Camerei Deputaților, s-a decis „restituirea” punctului de vedere până la formularea unuia final, după o analiză.
Liderul deputaților PNL, Gabriel Andronache, a afirmat că în Comisia de regulament „nu s-a discutat” schimbarea, dar că în Biroul permanent chestiunea a fost supusă la vot, ceea ce ar reprezenta „o denaturare a adevărului”. El a acuzat PSD de o manieră „abuzivă” de a trata procedurile.
Din partea USR, deputata Oana Murariu a susținut că ședința Comisiei de regulament a fost convocată cu 10 minute înainte de a începe și a avertizat că o astfel de „informare” ar produce consecințe politice și juridice.
Deputata neafiliată Aurora Tasica Simu a cerut ca Parchetul General să se autosesizeze, invocând un presupus „fals” atât în declarații, cât și în documentul transmis de la Comisia de regulament către Biroul permanent. Ea a legat explicit disputa de încercarea PSD de a atrage parlamentari pentru votul la moțiunea de cenzură programată pe 5 mai.
„Vreau ca Parchetul General să se autosesizeze şi să verifice falsul făcut în declarații şi falsul făcut în hârtia care a fost trimisă de la Comisia de regulament către Biroul permanent.”
În acest stadiu, din informațiile disponibile, acuzațiile sunt politice și procedurale, iar eventualul pas către o verificare penală depinde de o sesizare sau de o autosesizare a Parchetului General.
Recomandate
George Simion condiționează o posibilă majoritate de o repoziționare a PSD , sugerând că numirea lui Călin Georgescu într-o funcție de conducere – inclusiv premier – ar deveni „posibilă” dacă social-democrații renunță la actuala formulă politică, potrivit G4Media . Liderul AUR a declarat miercuri că Georgescu „ar trebui să ocupe funcții de decizie în statul român” și a legat explicit scenariul de evoluția „crizei politice”, „crizei sociale” și „crizei economice”, despre care a spus că „nu a fost creată de mine”. În aceeași intervenție, Simion a susținut că AUR „susține rezultatul alegerilor prezidențiale din 2024”. Miza: o eventuală majoritate parlamentară și formula de guvernare Întrebat cum ar putea ajunge Călin Georgescu într-o funcție și dacă ar putea conduce un viitor guvern, Simion a indicat că „modalitățile sunt diferite” și a invocat posibilitatea formării unei majorități în Parlament, pe care a descris-o drept una care „în mod normal ar trebui să fie compusă” din partidele de pe locurile 1 și 2. În acest context, el a afirmat că o schimbare de poziție a PSD ar deschide opțiuni politice noi: „Dacă există o majoritate în Parlament (…) dacă PSD-ul va renunța la a susține o himeră numită coaliție pro-europeană, orice este posibil”. Presiune pe tema dosarului alegerilor anulate și a „proceselor politice” Separat, liderul AUR a criticat întârzierile legate de dosarul alegerilor anulate din 2024, despre care a spus că ar fi fost promis „iulie-august 2025” de președintele Nicușor Dan, dar „n-a venit nici acum”. Simion a mai cerut „oprirea acțiunilor juridice” împotriva lui Călin Georgescu, susținând că procesele ar „părea politice” și că acesta este „un om acuzat pe criterii politice”. Declarațiile au fost făcute în emisiunea „Ai Aflat! cu Ionuț Cristache”, găzduită de Gândul, conform aceleiași surse. [...]
AUR își asumă o înțelegere punctuală cu PSD pentru moțiune, dar mizează pe anticipate , iar europarlamentarul Gheorghe Piperea admite că în partid au existat rezerve față de asocierea cu social-democrații, potrivit Digi24 . Piperea spune că AUR nu intenționează să intre într-un guvern condus de „oricare dintre aceste patru partide” care au făcut parte din actuala coaliție și indică drept „următor pas” alegerile anticipate, despre care afirmă că ar putea fi susținute și de PNL și USR. În același timp, el descrie poziția președintelui Nicușor Dan drept „singura mare necunoscută” în ecuația politică. Miza: moțiunea ca instrument pentru anticipatele dorite de AUR În declarațiile pentru Digi24.ro, europarlamentarul AUR susține că „principalul partid” care vrea anticipate este AUR și invocă faptul că formațiunea ar fi „peste 35% în sondaje”. El afirmă, de asemenea, că PNL și USR ar dori anticipate „cel puțin implicit”, în timp ce PSD ar fi singurul actor „neinteresat” de acest scenariu. Critica la adresa PSD și condiționarea responsabilității guvernării Piperea își justifică reticența față de PSD printr-o critică frontală, pe care o leagă și de actualul premier Ilie Bolojan . În logica sa, PSD ar fi „sistemul” și „principalul vinovat” pentru situația din România, iar o eventuală asociere cu PSD ar însemna, de fapt, o asociere cu partidul care „l-a creat pe Bolojan”, pentru că l-ar fi susținut pentru funcția de premier și nu ar fi votat la moțiunile anterioare împotriva lui. În același registru, Piperea spune că, dacă PNL a anunțat că trece în opoziție în cazul în care moțiunea trece, atunci PSD ar rămâne singurul care ar putea „să își asume această responsabilitate”, sugerând că social-democrații ar trebui să propună premierul, pe Sorin Grindeanu. „Strâmbări din nas” în AUR și riscul politic pentru PSD dacă moțiunea eșuează Întrebat despre nemulțumiri interne în AUR față de înțelegerea cu PSD, Piperea afirmă că au existat „niște strâmbări din nas” pe care le consideră „corecte”, tocmai din cauza istoricului și rolului atribuit PSD în menținerea lui Bolojan la Palatul Victoria. Pe de altă parte, el avertizează că o respingere a moțiunii ar însemna că PSD „se va fi făcut de râs” și ar duce la „punți distruse” între PSD și PNL, respectiv PSD și USR. În această dinamică, Piperea susține că AUR ar fi „câștigătorul” crizei politice „fără să facă nimic”, prin simpla așteptare. [...]
Vicepremierul Oana Gheorghiu acuză că moțiunea PSD-AUR deturnează reforma companiilor de stat într-o temă de panică publică, cu efect direct asupra dezbaterii despre listări și instrumente de piață folosite în administrarea participațiilor statului, potrivit G4Media . Într-o postare pe Facebook, Gheorghiu susține că textul moțiunii de cenzură folosește „un mic adevăr” peste care sunt adăugate „kilograme întregi de conspirații”, pe care le califică drept o tactică „cinică și profund iresponsabilă”. Vicepremierul afirmă că politicieni care au participat la decizii guvernamentale ar „deforma deliberat adevărul” într-o strategie politică ce ar condamna România la „haos și sărăcie”. Miza: cum se discută reforma și listările fără a bloca deciziile Gheorghiu spune că reforma companiilor de stat este prezentată în moțiune ca o operațiune netransparentă, prin amestecarea intenționată a unor categorii diferite de companii și situații, de la entități deja listate până la companii strategice sau din industria de apărare. În argumentația sa, vicepremierul insistă că reforma nu ar însemna „lichidarea patrimoniului public”, „cedarea controlului” sau „vânzare pe ascuns”, ci transformarea statului într-un „proprietar responsabil”, în interesul public, nu al „băieților deștepți” care ar profita de pe urma companiilor de stat. ABB și „ocolirea Bursei”: disputa pe instrumente de piață Un punct distinct al criticii vizează felul în care este prezentat mecanismul „accelerated bookbuilding” (ABB) – o procedură de vânzare accelerată de acțiuni către investitori, folosită pe piețele de capital. Gheorghiu afirmă că în moțiune ABB ar fi tradus „propagandistic” drept „ocolirea Bursei”, „piață neagră” sau „cadou făcut unor cercuri obscure”. Totodată, ea susține că se insinuează că orice discuție despre o listare minoritară ar echivala automat cu pierderea controlului statului, „sabotaj economic” sau „subminare națională”, deși – în interpretarea vicepremierului – ar fi vorba inclusiv de analize exploratorii sau opțiuni teoretice prezentate ca decizii deja luate. Context politic invocat: privatizări și listări din guvernările PSD În sprijinul acuzației de „dublu standard”, Gheorghiu amintește că, în timpul guvernării Năstase, PSD ar fi privatizat Sidex Galați, Petrom, Distrigaz Sud și Distrigaz Nord, iar în guvernările Ponta și Ciolacu au fost listate Nuclearelectrica, Romgaz, Electrica și Hidroelectrica. Ea îl menționează și pe Petrișor Peiu, despre care afirmă că era membru în Consiliul de Administrație al Romtelecom la momentul privatizării, că a fost președinte al Sidex Galați cu câteva luni înainte de privatizare și administrator special în contextul relansării privatizării Electroputere Craiova. Ce urmează, potrivit vicepremierului Gheorghiu face apel la semnatarii moțiunii să pună interesul public înaintea interesului de partid și susține că dezbaterea publică este necesară, dar trebuie să se bazeze pe fapte, „nu pe isterie”. În același mesaj, moțiunea PSD-AUR este descrisă drept „un atac” asupra României, bazat pe „manipulare și știri false”, inclusiv prin invocarea unor companii precum CEC Bank, Hidroelectrica, Romgaz sau SALROM pentru a construi „panică”. [...]
Cancelarul german Friedrich Merz încearcă să limiteze deteriorarea relației cu Donald Trump , pe fondul unui schimb public de acuzații legat de războiul cu Iranul și de efectele economice ale conflictului asupra Europei, potrivit Politico . Merz a spus miercuri, într-o conferință de presă, că relația personală cu președintele american „rămâne, în opinia mea, la fel de bună ca întotdeauna” și că cei doi sunt „în termeni buni de comunicare”. Mesajul vine după ce tensiunile au escaladat public, în contextul războiului din Iran. Miza: costurile economice ale războiului și presiunea pe energie Cancelarul a încercat să își poziționeze criticile recente nu ca un atac la adresa conducerii lui Trump, ci ca o reacție la consecințele conflictului. El a indicat explicit închiderea Strâmtorii Hormuz drept factor care lovește Germania și Europa prin creșterea costurilor la energie și prin presiune economică. În aceeași linie, Merz a spus anterior că războiul este „costisitor” pentru economia Germaniei, afirmând că „ne costă foarte mulți bani”, conform relatării. Schimbul de replici cu Trump și riscul de escaladare politică Tonul conciliant al lui Merz a urmat unui atac direct al lui Trump, care a scris pe Truth Social că Merz ar considera „în regulă” ca Iranul să aibă armă nucleară și că „nu știe despre ce vorbește”. Trump a legat apoi subiectul de performanța economică a Germaniei, afirmând că „nu e de mirare că Germania merge atât de prost, economic și altfel”. Politico notează că poziția lui Merz s-a înăsprit pe măsură ce conflictul a continuat: la începutul războiului, pe 28 februarie, el a susținut în linii mari obiectivele SUA, dar ulterior a criticat modul în care Washingtonul a gestionat situația. Răspuns operațional: Berlinul respinge implicarea NATO în conflict Dincolo de declarații, Germania a respins solicitările SUA privind o implicare militară transatlantică, argumentând că acest conflict „nu este războiul NATO”. Berlinul ar fi oferit doar un rol limitat după încheierea luptelor, inclusiv trimiterea de nave de deminare pentru a ajuta la securizarea Strâmtorii Hormuz. Pentru mediul de afaceri european, mesajul central rămâne că disputa politică are în spate o problemă imediată: șocul energetic și costurile economice asociate blocajelor dintr-un punct-cheie al comerțului global cu energie. [...]
Cererea lui Sorin Grindeanu ca Victoria Stoiciu să renunțe și la mandatul de senator deschide un nou front de disciplină internă în PSD , într-un moment în care partidul încearcă să-și consolideze mesajul de opoziție după depunerea moțiunii de cenzură împotriva Guvernului Bolojan , potrivit Libertatea . Președintele PSD a declarat marți, 28 aprilie, la România TV, că Stoiciu ar trebui să demisioneze nu doar din partid, ci și din Senat, argumentând că a fost aleasă pe listele PSD, „adică datorită acestui partid care a susținut-o”. Stoiciu a transmis însă că refuză să renunțe la funcția de parlamentar. În aceeași intervenție, Grindeanu a insistat că nu el a adus-o pe Stoiciu în PSD și a făcut o trimitere indirectă la perioada în care partidul era condus de Marcel Ciolacu , sugerând că atunci a fost cooptată. Declarația vine pe fondul tensiunilor interne legate de repoziționarea PSD după schimbarea conducerii. Contextul politic: moțiunea PSD–AUR și semnalul de „opoziție” Afirmațiile lui Grindeanu au fost făcute la câteva ore după ce PSD și AUR au depus moțiunea de cenzură împotriva Guvernului Bolojan, care urmează să fie votată pe 5 mai. Liderul AUR, George Simion, a spus că s-au strâns 253 de semnături, iar pentru căderea Guvernului sunt necesare 233 de voturi în Parlament. Grindeanu a legat discuția și de mesajul pe care PSD vrea să-l transmită instituțional, afirmând că „toți prefecții și subprefecții PSD” și „toți secretarii de stat” și-au dat demisia, pentru a arăta că partidul este în opoziție cu Guvernul. Totodată, el a spus că îl interesează să combată „minciunile” premierului Ilie Bolojan, inclusiv acuzația că PSD ar face majorități pentru suspendarea președintelui Nicușor Dan. De ce a plecat Stoiciu din PSD și ce urmează Victoria Stoiciu a demisionat din PSD pe 28 aprilie, invocând drept motiv moțiunea de cenzură PSD–AUR și afirmând: „Nu voi gira niciodată normalizarea fascismului”. Ea rămâne însă senator, mandat obținut la alegerile parlamentare din decembrie 2024, când a candidat pe listele PSD. Miza imediată este dacă PSD va continua să apese public pe tema „mandatului obținut pe listele partidului” ca instrument de disciplină internă, în timp ce Stoiciu își menține poziția de a nu demisiona din Senat. [...]
Vicepremierul Oana Gheorghiu leagă disputa politică despre reforma companiilor de stat de istoricul privatizărilor , susținând că moțiunea de cenzură depusă de PSD și AUR folosește tema „patrimoniului public” în mod manipulator, în condițiile în care privatizări și listări au fost făcute în trecut chiar cu implicarea unor actori politici care critică acum Guvernul, potrivit Antena 3 . Într-o postare pe Facebook, Oana Gheorghiu afirmă că PSD și AUR încearcă să transforme „o discuție echilibrată despre reforma companiilor de stat” într-o „campanie de isterizare publică”, acuzându-le că amestecă deliberat situații diferite (companii deja listate, companii doar analizate, companii în reformă sau cu probleme structurale) pentru a susține ideea unei „vânzări pe ascuns”. Miza: credibilitatea acuzațiilor privind „listarea activelor strategice” Vicepremierul spune că moțiunea de cenzură acuză Guvernul Bolojan că pregătește „un tun la adresa patrimoniului public” prin listarea unor active strategice la companii de stat, însă își construiește contraargumentul pe ideea că privatizările și listările invocate au precedente politice, inclusiv în perioade în care PSD a fost la guvernare. În același mesaj, ea susține că reforma companiilor de stat „nu înseamnă lichidarea patrimoniului public”, „nu înseamnă cedarea controlului” și „nu înseamnă vânzare pe ascuns”, ci „ca statul să devină un proprietar responsabil”. Exemplele invocate: privatizări/listări sub guverne PSD și roluri atribuite lui Petrișor Peiu Oana Gheorghiu enumeră o serie de privatizări și listări pe care le atribuie PSD, asociindu-le cu numele premierilor din perioadele respective: privatizarea Sidex Galați (Adrian Năstase); listarea și privatizarea Petrom (Adrian Năstase); privatizarea Distrigaz Sud și Distrigaz Nord (Adrian Năstase); listarea Nuclearelectrica (Victor Ponta); listarea Romgaz (Victor Ponta); listarea Electrica (Victor Ponta); listarea Hidroelectrica (Marcel Ciolacu). Separat, vicepremierul indică trei situații în care îl menționează pe Petrișor Peiu (AUR) în legătură cu companii de stat și procese de privatizare: membru în Consiliul de Administrație al Romtelecom la momentul privatizării companiei; președinte al Sidex Galați cu câteva luni înainte de privatizare; administrator special în contextul relansării privatizării Electroputere Craiova. Ce urmează Din informațiile prezentate nu rezultă detalii despre calendarul sau forma concretă a reformei companiilor de stat ori despre ce active ar urma să fie vizate, dincolo de disputa politică declanșată de moțiunea de cenzură. În schimb, mesajul vicepremierului fixează linia de apărare a Guvernului: separarea reformei de ideea de „vânzare” și mutarea dezbaterii pe istoricul deciziilor de privatizare și listare. [...]
