Știri
Știri din categoria Politică
Schimbarea numelui grupului parlamentar al POT riscă să devină un nou front de conflict procedural în Camera Deputaților, cu acuzații de „abuzuri” și „fals” care pot ajunge la Parchetul General, într-un moment în care partidele își numără voturile pentru moțiunea de cenzură din 5 mai, potrivit Adevărul.
Discuțiile s-au aprins după ce grupul parlamentar al POT a fost redenumit „Uniți pentru România”, iar parlamentari din PNL și USR au acuzat PSD de folosirea unor manevre procedurale. Ei susțin că modificarea ar fi fost introdusă cu doar 10 minute înainte de începerea ședinței, iar miza ar fi atragerea de voturi pentru moțiunea de cenzură.
Deputatul Răzvan Chiriță, inițiatorul redenumirii, a spus că decizia a fost discutată în Comisia de regulament și că, în Biroul permanent al Camerei Deputaților, s-a decis „restituirea” punctului de vedere până la formularea unuia final, după o analiză.
Liderul deputaților PNL, Gabriel Andronache, a afirmat că în Comisia de regulament „nu s-a discutat” schimbarea, dar că în Biroul permanent chestiunea a fost supusă la vot, ceea ce ar reprezenta „o denaturare a adevărului”. El a acuzat PSD de o manieră „abuzivă” de a trata procedurile.
Din partea USR, deputata Oana Murariu a susținut că ședința Comisiei de regulament a fost convocată cu 10 minute înainte de a începe și a avertizat că o astfel de „informare” ar produce consecințe politice și juridice.
Deputata neafiliată Aurora Tasica Simu a cerut ca Parchetul General să se autosesizeze, invocând un presupus „fals” atât în declarații, cât și în documentul transmis de la Comisia de regulament către Biroul permanent. Ea a legat explicit disputa de încercarea PSD de a atrage parlamentari pentru votul la moțiunea de cenzură programată pe 5 mai.
„Vreau ca Parchetul General să se autosesizeze şi să verifice falsul făcut în declarații şi falsul făcut în hârtia care a fost trimisă de la Comisia de regulament către Biroul permanent.”
În acest stadiu, din informațiile disponibile, acuzațiile sunt politice și procedurale, iar eventualul pas către o verificare penală depinde de o sesizare sau de o autosesizare a Parchetului General.
Recomandate
Întrebarea președintelui despre un guvern tehnocrat mută presiunea pe Parlament , unde orice formulă de guvernare riscă să rămână fără majoritate și să blocheze rapid decizii-cheie precum bugetul, potrivit declarațiilor făcute de Kelemen Hunor după consultările de la Cotroceni , citate de news.ro . Liderul UDMR a spus că președintele Nicușor Dan l-a întrebat dacă ar susține un „Guvern tehnocrat” și un „premier tehnocrat”, însă în discuție nu a fost avansat niciun nume și nu s-a vorbit despre momentul desemnării viitorului prim-ministru. Hunor a precizat că el nu s-a autopropus și nici nu a fost propus de colegi, subliniind că „e liberă poziția de prim-ministru”. De ce contează: fără majoritate, guvernul și bugetul pot intra rapid în blocaj Kelemen Hunor a argumentat că, indiferent de profilul miniștrilor, viitorul premier trebuie să poată construi și menține o majoritate parlamentară, altfel guvernarea devine vulnerabilă imediat după învestire. În acest context, el a avertizat că o majoritate „conjuncturală” poate compromite adoptarea bugetului. „Preocuparea noastră este să dăm un guvern stabil, cu drepturi depline, fiindcă suntem în a doua parte a lunii septembrie şi nu mai e de aşteptat.” Tot el a explicat că un guvern de „specialiști” este „una dintre posibilități”, dar numai dacă premierul are capacitatea de a dialoga cu partidele din Parlament, pentru a evita situația în care Executivul rămâne izolat politic. Anticipatele, soluție de rezervă, nu prima opțiune În ceea ce privește alegerile anticipate, președintele UDMR a spus că rămân „o soluție constituțională legală, democratică”, dar a insistat că nu ar trebui să fie prima opțiune. El a adăugat că nu ar fi „bine” ca următorul premier să nu reușească să strângă o majoritate și să își depună mandatul, pe fondul „presiunii timpului”. Întrebat direct dacă poate susține un guvern tehnocrat, Hunor a răspuns că depinde de premier și de miniștrii propuși. Publicația notează și că liderul UDMR a fost întrebat despre condiționarea unui vot de susținerea din partea PNL și USR, fără ca materialul să detalieze un răspuns final pe această coordonare. [...]
USR condiționează ieșirea din blocajul guvernamental de o nominalizare rapidă a premierului , iar dacă președintele Nicușor Dan nu îl desemnează pe Siegfried Mureșan , formațiunea spune că e dispusă să discute un alt nume, potrivit Antena 3 . Mesajul vine după consultările de la Cotroceni și indică o încercare de a debloca rapid formarea guvernului, cu accent pe testarea unei majorități în Parlament. Dominic Fritz, președintele USR, a spus că propunerea comună USR–PNL–UDMR rămâne Siegfried Mureșan, dar că partidul ar accepta discuții despre o altă nominalizare dacă șeful statului are o altă opțiune. „Numele propus de noi e Siegfried Mureșan. Dacă Nicușor Dan are alt nume, vom discuta”, a conchis liderul USR. Varianta USR: două guverne minoritare succesive Fritz a reluat ideea depășirii crizei politice prin două guverne minoritare, unul după altul: mai întâi un executiv format din USR, PNL și UDMR, urmat ulterior de un guvern PSD, ambele conduse de un premier nominalizat de președinte și acceptat de toate părțile. În argumentația sa, liderul USR a invocat faptul că PSD ar fi agreat deja o „rotativă” în 2027 și a susținut că, în această logică, venirea PSD la guvernare „acum” ar fi nejustificată. Miza imediată: verificarea unei majorități și scenariul anticipatelor Liderul USR a insistat că desemnarea unui premier este necesară pentru a putea fi verificată existența unei majorități parlamentare. În lipsa unei soluții, Fritz a adus în discuție și varianta alegerilor anticipate, pe care le vede ca opțiune dacă partidele nu reușesc să ajungă la un acord. Totodată, el a respins scenariul în care ar exista un guvern separat de o majoritate parlamentară PSD–AUR, afirmând că USR nu acceptă o astfel de configurație. În acest moment, din informațiile prezentate, următorul pas depinde de decizia președintelui privind nominalizarea pentru funcția de prim-ministru și de capacitatea acestei nominalizări de a coagula o majoritate în Parlament. [...]
SOS România își suspendă participarea la consultările pentru desemnarea premierului , invocând reguli interne care condiționează prezența de liderul partidului, potrivit news.ro . Formațiunea a anunțat că nu se prezintă la discuțiile programate joi, 17 septembrie, la Cotroceni, la ora 12:00, și cere reprogramarea pentru săptămâna viitoare. Decizia are un impact procedural asupra rundei de consultări convocate de președintele Nicușor Dan „în vederea nominalizării premierului”, în condițiile în care SOS România transmite că nu poate trimite o delegație fără președintele partidului. De ce nu participă SOS România Într-un comunicat, partidul susține că, „în conformitate cu prevederile statutare”, doar președintele formațiunii poate conduce delegațiile oficiale. „PARTIDUL S.O.S ROMÂNIA a anunţat azi Administraţia Prezidenţială că nu poate participa la consultările din data de 17.09.2026 de la Cotroceni, având în vedere că în conformitate cu prevederile statutare, numai Preşedintele Partidului poate conduce delegaţiile oficiale” SOS România mai argumentează că invitația a venit „de la o zi la alta” și că președinta partidului, Diana Iovanovici-Șoșoacă , europarlamentar, se află la Strasbourg. „Dată fiind invitaţia de la o zi la alta şi faptul că dna Preşedinte av. Eurodeputat Diana Iovanovici-Şoşoacă este la Strasbourg, raportat la dispoziţiile statutare, suntem în imposibilitate de participare, dar putem să participăm săptămâna următoare, când dna Preşedinte este în ţară” Ce urmează Formațiunea spune că își menține disponibilitatea de a participa la consultări săptămâna viitoare, când Diana Șoșoacă ar urma să fie în țară. În același timp, consultările convocate de președinte continuă cu „toate partidele parlamentare și reprezentanți ai grupurilor parlamentare”, în cadrul procesului de desemnare a unui premier. [...]
USR își trimite la Cotroceni o echipă cu greutate guvernamentală, semnalând că intră în consultările pentru desemnarea premierului cu o poziție politică asumată și cu mesajul că lipsa unei majorități ar putea împinge țara spre anticipate, potrivit Agerpres . Delegația USR la consultările de la Palatul Cotroceni va fi formată din președintele partidului, Dominic Fritz , ministrul interimar al Mediului, Diana Buzoianu, și ministrul interimar al Apărării, Radu Miruță. Din echipă mai fac parte parlamentarii Cynthia Păun, Adrian Echert și Cezar Drăgoescu, conform unui comunicat transmis de USR. În comunicat, USR își justifică formula de reprezentare printr-o selecție de lideri „din toată țara”, pentru a aduce la discuții „perspectivele și preocupările cetățenilor din cât mai multe regiuni”. Lista include, pe lângă Fritz (Timiș) și Buzoianu (București), pe Miruță (Gorj), Cynthia Păun (Ilfov), Adrian Echert (Sibiu) și Cezar Drăgoescu (Dolj). Pe fondul consultărilor, deputatul USR Alexandru Dimitriu a declarat că Siegfried Mureșan va fi propunerea de premier a partidului. În același context, el a indicat că, dacă Parlamentul „nu poate genera o guvernare”, alegerile anticipate ar reprezenta „singura soluție”. Consultările sunt convocate de președintele Nicușor Dan pentru joi, la Palatul Cotroceni, cu președinții și reprezentanții partidelor și formațiunilor politice parlamentare, tema fiind desemnarea candidatului la funcția de prim-ministru, potrivit Administrației Prezidențiale. [...]
După peste patru luni fără un Guvern cu puteri depline, președintele Nicușor Dan este așteptat să facă o nouă desemnare de premier după consultările de la Cotroceni , în condițiile în care partidele au venit cu poziții divergente privind formula de guvernare și sprijinul parlamentar, potrivit Mediafax . Administrația Prezidențială a anunțat că șeful statului va susține declarații de presă la ora 17:00 , după încheierea discuțiilor, care au durat peste șase ore. Consultările au avut loc pe fondul unei crize politice care durează de 135 de zile, după demiterea prin moțiune de cenzură a Guvernului condus de Ilie Bolojan, iar Executivul a rămas între timp cu atribuții limitate. Președintele a spus anterior că „nu putem să mai așteptăm” și că va urma o desemnare, urmând să aleagă varianta cu cele mai mari șanse de a strânge o majoritate în Parlament. Ce au cerut partidele și grupurile parlamentare: majoritate, tehnocrat sau condiții de vot În consultări, PSD a transmis că este pregătit să preia guvernarea și a susținut că este îndreptățit să conducă Executivul, invocând statutul de cel mai mare grup parlamentar și rezultatul alegerilor din 2024. Sorin Grindeanu a afirmat că România are nevoie de „un Guvern stabil” și „un act de guvernare coerent”, criticând modul în care Ilie Bolojan a condus Guvernul în ultimul an. AUR a exclus susținerea unui executiv din care nu face parte, condiționând explicit votul din Parlament. „O să rezulte faptul că AUR nu votează niciun guvern din care nu face parte”, a afirmat George Simion. PNL a cerut un premier „credibil”, miniștri „competenți” și un program care să țină cont de „realitățile economiei”, iar Ilie Bolojan a indicat drept provocări majore controlul finanțelor publice și limitarea datoriei, a deficitelor. USR a reiterat o formulă în doi pași, cu două guverne minoritare succesive: mai întâi unul format din USR, PNL și UDMR, urmat ulterior de un guvern minoritar PSD, potrivit declarațiilor lui Dominic Fritz. UDMR a susținut că prioritatea este instalarea unui guvern stabil „cu drepturi depline”, deși a arătat că alegerile anticipate rămân o soluție constituțională. Kelemen Hunor a descris profilul premierului ca fiind unul cu autoritate în Guvern și capabil să dialogheze cu partidele din Parlament, avertizând că altfel proiectele nu pot trece. Grupul POT a anunțat că ar susține un guvern tehnocrat desemnat de președinte, iar grupul parlamentar Uniți pentru România și-a menținut propunerea ca Victor Ponta să fie desemnat candidat la funcția de prim-ministru. Ponta a spus că, dacă ar fi nominalizat, crede că poate face majoritate, adăugând că, dacă premierul desemnat nu trece, președintele va face o altă nominalizare. Contextul blocajului și ce urmează Criza politică a început pe 5 mai, când Guvernul Bolojan a fost demis prin moțiune de cenzură depusă de PSD și AUR și adoptată cu 281 de voturi „pentru”, iar de atunci Executivul a funcționat cu atribuții limitate. Președintele Nicușor Dan a făcut anterior două desemnări pentru funcția de premier: Eugen Tomac (care și-a depus ulterior mandatul) și Adrian Veștea (al cărui cabinet nu a obținut voturile necesare în Parlament). În acest context, declarațiile anunțate pentru ora 17:00 sunt așteptate să indice direcția următoarei desemnări și, implicit, dacă există o formulă cu șanse reale de majoritate sau dacă negocierile riscă să prelungească perioada fără un guvern cu puteri depline. [...]
Negocierile pentru un guvern cu drepturi depline rămân blocate , iar UDMR încearcă să se delimiteze de scenariile vehiculate în spațiul public, în condițiile în care numele lui Kelemen Hunor a fost asociat cu o posibilă nominalizare la funcția de premier, potrivit G4Media . Liderul UDMR neagă că s-ar fi autopropus pentru funcția de prim-ministru „în niciun context” și spune că este nevoit să dezmintă periodic informații pe care le consideră dezinformări. În mesajul citat, Kelemen Hunor susține că, de fiecare dată când numele lui a fost vehiculat, a respins public varianta. „Cine spune altceva, minte cu nerușinare. Când numele meu a fost vehiculat, de fiecare dată am spus că nu este cazul. Am și argumentat de ce.” UDMR respinge rolul de „țap ispășitor” în criza guvernamentală În aceeași intervenție, Kelemen Hunor afirmă că UDMR este acuzată repetat pentru eșecul soluționării crizei guvernamentale, deși, spune el, în ultimele luni au fost discutate mai multe formule posibile de guvernare. Liderul UDMR enumeră, între opțiunile vehiculate, coaliții politice, guverne minoritare, guverne tehnocrate și de tranziție, precum și varianta unui premier independent, inclusiv „de la Banca Națională” sau „din zona de business”. Totodată, el insistă că România are nevoie de „un guvern cu drepturi depline” și susține că rezultatul negocierilor nu va depinde de UDMR. Context: scenariul rocadei, invocat în discuțiile de la Cotroceni G4Media notează că, potrivit unei declarații a secretarului general al PNL, Robert Sighiartău, la negocierile de la Cotroceni de joi ar fi fost discutată o soluție de tip „rocadă guvernamentală”: în prima etapă, Siegfried Mureșan ar urma să fie premier, cu un guvern PNL–USR–UDMR, susținut la vot de PSD, iar la mijlocul lui 2027 guvernarea ar urma să fie preluată de PSD. În acest cadru, dezmințirea lui Kelemen Hunor vizează direct speculațiile privind o autopropunere la șefia Guvernului și, implicit, presiunea publică pusă pe UDMR în negocierile pentru formarea unei majorități. [...]
