Știri
Știri din categoria Politică & Externe

Donald Trump ar urma să fie invitat la București, la Summitul B9+ din 13 mai , potrivit Antena 3 CNN , care citează surse de la Cotroceni. La reuniunea dedicată flancului estic al NATO sunt așteptați și președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, precum și secretarul general al NATO, Mark Rutte. Sursele menționează că există posibilitatea ca liderul american să nu participe personal și să fie reprezentat de Marco Rubio. Summitul B9+ reunește statele din estul Alianței Nord-Atlantice și are ca temă principală securitatea regională și sprijinul acordat Ucrainei. Baze militare din România, în planurile post-război Potrivit acelorași informații, România ar fi propus ca bazele militare de la Mihail Kogălniceanu și Câmpia Turzii să fie utilizate în cadrul eforturilor internaționale de reconstrucție a Ucrainei și pentru garanții de securitate după încheierea conflictului. Acestea ar putea găzdui trupe aliate, într-un dispozitiv defensiv consolidat în regiune. Sursele subliniază însă că trupele române nu vor fi trimise în Ucraina. „Smart presence” în loc de „strong presence” În contextul reconfigurării strategiei globale a SUA, la Pentagon s-ar analiza formule prin care prezența militară aliată în România să fie menținută, dar adaptată noilor priorități americane. Astfel, România ar fi propus trecerea de la o „prezență masivă” la un model de „prezență inteligentă”, bazat pe rotația trupelor, tehnologie avansată și capacitate rapidă de intervenție. Summitul din 13 mai ar putea deveni un moment-cheie pentru poziționarea României pe flancul estic al NATO și pentru definirea arhitecturii de securitate post-conflict în regiune. [...]

Oficialii SUA și Iran se întâlnesc joi la Geneva într-o rundă de negocieri considerată crucială pentru evitarea unui conflict militar , potrivit HotNews.ro , care citează Reuters. Discuțiile vizează programul nuclear al Teheranului și au loc pe fondul unei mobilizări militare americane masive în Orientul Mijlociu, cea mai amplă de la invazia Irakului din 2003. La negocierile indirecte participă emisarul special al SUA, Steve Witkoff, și Jared Kushner, alături de ministrul iranian de externe, Abbas Araqchi. Medierea este asigurată de șeful diplomației din Oman, Badr Albusaidi, care transmite mesajele între cele două delegații. Washingtonul și aliații săi susțin că Iranul urmărește obținerea armei nucleare, acuzație respinsă constant de Teheran. Mizele imediate Limitarea sau oprirea îmbogățirii uraniului de către Iran Soarta stocului de aproximativ 400 kg de uraniu puternic îmbogățit Posibila creare a unui consorțiu regional pentru îmbogățire Ridicarea sancțiunilor economice impuse Iranului Președintele Donald Trump a afirmat că preferă o soluție diplomatică, dar a avertizat că nu va permite Iranului să dețină arme nucleare . Vicepreședintele JD Vance a reiterat că obiectivul final, dacă diplomația eșuează, ar putea fi unul militar. Presa americană scrie că la Washington sunt analizate scenarii care variază de la un atac limitat asupra unor ținte strategice până la o campanie extinsă. Iranul a transmis că este dispus la un „acord echitabil și rapid”, dar refuză să discute despre programul său de rachete balistice și despre sprijinul acordat aliaților regionali, cunoscuți drept „Axa Rezistenței”. Secretarul de stat Marco Rubio a calificat însă programul balistic drept o problemă majoră care nu poate fi ignorată. Context tensionat Statele Unite au concentrat forțe importante în regiune, iar Arabia Saudită și-ar fi pregătit un plan de creștere a producției de petrol în cazul unei escaladări. Piețele au reacționat printr-o ușoară creștere a prețului petrolului. În paralel, regimul de la Teheran se confruntă cu presiuni interne, pe fondul sancțiunilor și al protestelor. În cazul unui eșec al negocierilor, riscul unui conflict direct ar crește semnificativ, cu implicații regionale majore. [...]