Știri
Știri din categoria Politică
PSD va decide prin vot intern dacă mai susține actuala coaliție și pe Ilie Bolojan, a anunțat liderul social-democrat Sorin Grindeanu, potrivit G4Media. Decizia ar putea redesena actuala formulă de guvernare, inclusiv prin renunțarea la USR sau prin schimbarea premierului desemnat de PNL.
Grindeanu a explicat că va propune o consultare extinsă în partid, peste nivelul celei organizate în vara lui 2025, când aproximativ 5.000 de membri din structurile locale au votat pentru intrarea la guvernare. De această dată, social-democrații vor răspunde clar, prin „da” sau „nu”, la două întrebări esențiale:
Liderul PSD a invocat tensiunile acumulate în ultimele luni, lipsa dialogului și nemulțumirile din teritoriu, în special în raport cu USR. El a susținut că partidul nu poate continua într-un „parteneriat care scârțâie”, dacă direcția stabilită la semnarea protocolului nu mai corespunde realității politice și economice.
Contextul este complicat și de situația economică. România a intrat recent în recesiune tehnică, iar în interiorul PNL au apărut critici la adresa premierului. Deși Ilie Bolojan a primit la începutul lunii februarie un vot de susținere în conducerea liberală, presiunile au crescut pe fondul dezbaterilor privind bugetul și măsurile fiscale.
În paralel, voci din PSD au avertizat că șeful Guvernului ar putea fi schimbat dacă legea bugetului nu trece de Parlament în următoarele săptămâni. Astfel, votul intern anunțat de Grindeanu nu este doar o formalitate, ci poate deveni momentul decisiv pentru viitorul actualei coaliții PSD–PNL–UDMR–USR.
Miza este dublă: stabilitatea guvernării într-un an marcat de dificultăți economice și redefinirea echilibrului politic dintre stânga și dreapta în Executiv. Rezultatul consultării interne din PSD ar putea duce fie la reconfirmarea actualei formule, fie la o restructurare profundă a puterii.
Recomandate
PNL spune că premierul Ilie Bolojan are susținerea partidului și nu poate fi schimbat , potrivit Biziday , după ce președintele PSD, Sorin Grindeanu, a anunțat că va propune un vot intern în PSD privind rămânerea la guvernare în coaliția cu Bolojan premier sau susținerea unui alt premier de la PNL. Reacția liberalilor vine sub forma unui comunicat în care PNL acuză PSD de „șantaj politic” și cere conducerii social-democrate să își definească poziția în coaliție. Miza imediată invocată de PNL este perioada de lucru la buget, pe care partidul o leagă de stabilitate și de credibilitatea României. „PNL nu va ceda niciunui șantaj politic. Premierul Ilie Bolojan are susținerea PNL și schimbarea acestuia este nenegociabilă.” În același mesaj, PNL îi solicită explicit lui Sorin Grindeanu „să se hotărască dacă se află la guvernare sau în opoziție” și cere PSD să decidă „urgent” dacă vrea să contribuie la relansarea României sau să blocheze reformele. Liberalii susțin că declarațiile liderului PSD alimentează „senzația de instabilitate” și afectează credibilitatea țării, într-un moment în care, spun ei, este nevoie de „un buget onest, fără privilegii” și de menținerea disciplinei fiscale. PNL mai arată că va lucra la propunerea de buget și așteaptă ca PSD să își „clarifice de urgență poziția” până la următorul moment de discutare a acestuia. În paralel, liberalii insistă că obiectivul rămâne ducerea „la termen” a Acordului Coaliției semnat anul trecut, „în litera și în spiritul lui”, fără schimbări „la jumătatea drumului”. Contextul politic este dat de declarațiile lui Sorin Grindeanu, care a spus că PSD va extinde consultarea internă privind rămânerea la guvernare cu „câteva scenarii noi”. Unul dintre scenarii, menționat în material, prevede înlocuirea lui Ilie Bolojan din funcția de premier și scoaterea USR din coaliție. PNL avertizează că, dacă PSD dorește schimbarea Acordului, partidul „își rezervă dreptul să acționeze în consecință”, invocând riscul de pierdere a încrederii între parteneri. [...]
Guvernul a trimis la Monitorul Oficial două ordonanțe care schimbă administrația și economia , după ce premierul Ilie Bolojan le-a semnat înaintea plecării la Bruxelles, astfel încât măsurile adoptate în ședința de marți seară, 24 februarie 2026, să poată intra în vigoare odată cu publicarea. E vorba de două pachete distincte: unul de reformă în administrația publică și altul cu măsuri de relansare economică. În ceea ce privește administrația, mesajul central al Executivului este reducerea cheltuielilor și a „risipei”, cu promisiunea unei funcționări mai eficiente și cu decizii „mai aproape de oameni”. Practic, ordonanța de reformă vizează micșorarea aparatului din zona publică, cu efecte atât la nivel local, cât și în structurile de sprijin ale demnitarilor, acolo unde numărul de posturi a fost frecvent criticat. Pe partea de economie, pachetul de relansare este prezentat drept o încercare de a împinge înainte producția internă, exporturile și investițiile considerate strategice. În formularea oficială, direcția este una de stimulare a creșterii economice, prin măsuri care ar trebui să încurajeze firmele să producă mai mult în țară și să vândă mai mult în afara ei, în timp ce statul își prioritizează proiectele de investiții. Reducerile de personal anunțate Conform datelor prezentate, sunt avute în vedere două categorii mari de tăieri: aproximativ 13.000 de funcționari ar urma să fie disponibilizați din primării; aproximativ 6.000 de consilieri ar urma să dispară din cabinetele demnitarilor. Imagine de ansamblu, în cifre Zonă vizată Tip de posturi Reducere estimată Primării (administrație locală) funcționari ~13.000 Cabinetele demnitarilor consilieri ~6.000 De ce aplicarea va fi, probabil, partea dificilă Dincolo de semnare și trimiterea la publicare, testul real începe odată cu punerea în practică. În discuțiile din spațiul public a apărut deja ideea că unele administrații locale ar putea încerca să evite concedierile „pe hârtie” prin mutarea angajaților în alte structuri din subordinea autorităților locale, de exemplu în societăți comerciale aflate sub controlul consiliilor locale. Dacă astfel de soluții vor fi folosite pe scară largă, efectul reformei poate diferi mult de la o localitate la alta, iar reducerea de cheltuieli poate fi mai mică decât ținta anunțată. În același timp, pentru cabinetele demnitarilor, reducerea numărului de consilieri ridică întrebări despre modul în care vor fi reorganizate echipele și cum vor fi redistribuite atribuțiile rămase. În paralel, pachetul economic va fi evaluat nu după intenții, ci după rezultate: dacă va reuși să crească producția, să susțină exporturile și să deblocheze investițiile, fără să creeze noi costuri greu de acoperit în buget. Pe termen scurt, miza politică este dublă: Guvernul încearcă să transmită partenerilor europeni că ia măsuri de disciplină și eficiență, dar și că nu se limitează la austeritate, ci vine și cu un plan de impulsionare a economiei. Următoarele săptămâni vor arăta cât de repede poate fi aplicată reforma, câte posturi vor fi efectiv tăiate și în ce măsură mecanismele administrative vor permite „ocoliri” ale reducerilor anunțate. [...]
Sindicatul angajaților de la Palatul Victoria îl acuză pe Ilie Bolojan că alimentează tensiuni sociale după adoptarea reformei administrative care prevede tăieri de posturi și reduceri salariale în sectorul public. Potrivit Digi24 , reprezentanții salariaților din Guvern susțin că Executivul ignoră avertismentele primite și direcționează măsurile de austeritate spre funcționarii fără sprijin politic. Sindicatul afirmă că unele avize au ajuns cu puțin timp înaintea ședinței de Guvern și că observațiile formulate de ministere și de Consiliul Economic și Social nu ar fi fost analizate în profunzime. În opinia angajaților, ordonanța începe „acolo unde este mai simplu”, respectiv în zona funcției publice, afectând drepturile și stabilitatea profesională a personalului din administrație. Reprezentanții salariaților critică faptul că reforma nu ar viza, în aceeași măsură, structuri considerate politizate. Sunt invocate exemple precum colegiile de conducere de la CNSAS și CNCD , unde membrii sunt numiți politic și beneficiază de indemnizații consistente. Sindicatul susține că nu vede „urgență” în reformarea acestor zone și nici în reducerea numărului de parlamentari sau a subvențiilor pentru partide. Principalele acuzații formulate de sindicat: ignorarea avertismentelor privind posibile vulnerabilități constituționale; afectarea profundă a funcției publice prin concedieri și reduceri de drepturi; folosirea unui discurs care ar opune mediul privat angajaților din sectorul bugetar. Reforma adoptată de Guvern prevede desființarea a 6.409 posturi în administrația centrală, parte a unui pachet mai amplu de măsuri prezentate drept necesare pentru echilibrarea cheltuielilor publice și relansarea economică. În timp ce Executivul susține că restructurarea este indispensabilă pentru eficientizarea aparatului de stat, sindicatul anunță că va continua demersurile publice și instituționale împotriva actului normativ. Disputa deschide un nou front de tensiune între Guvern și angajații din administrație, într-un moment în care presiunea pe buget și pe reforme structurale este tot mai ridicată. [...]
Ministrul Mediului, Diana Buzoianu , nu va participa la „Ora Guvernului” pe tema acumulării Mihăileni , deși fusese invitată de PSD în plenul Camerei Deputaților pentru dezbaterea privind blocarea investiției de pe râul Crișul Alb, județul Hunedoara. Potrivit Mediafax , Ministerul Mediului a solicitat reprogramarea discuției pentru 2 martie 2026, ora 16:00. Tema anunțată de social-democrați vizează „responsabilitatea ministrului pentru blocarea investițiilor strategice ale statului”, cu referire la acumularea Mihăileni, considerată un proiect cu impact economic, social și asupra securității energetice. Diana Buzoianu era așteptată luni, 23 februarie, la ora 16:00, însă ministerul a transmis oficial că aceasta nu poate participa la reuniune și a cerut amânarea. Anterior, senatorul USR Ștefan Pălărie a afirmat că ministrul este implicat în proiecte de adaptare legislativă și că va fi prezent săptămâna viitoare. În solicitarea transmisă Camerei Deputaților, Ministerul Mediului cere analizarea posibilității reprogramării pentru 2 martie. Disputa are loc pe fondul criticilor legate de ritmul investițiilor în infrastructura de apă și al dezbaterilor privind echilibrul dintre protecția mediului și proiectele considerate strategice. Deocamdată, clarificările privind situația acumulării Mihăileni sunt amânate pentru următoarea sesiune a „Orei Guvernului”, în funcție de decizia Camerei Deputaților. [...]
Sondaj CURS : PSD conduce în București cu 22%, dar patru partide sunt despărțite de doar cinci procente potrivit HotNews.ro , care citează un studiu realizat în perioada 12–20 februarie 2026 pe un eșantion de 1.069 de respondenți din Capitală. Cercetarea, cu o marjă de eroare de ±3%, indică un clasament strâns în ipoteza unor alegeri locale organizate duminica viitoare, diferența dintre primele patru formațiuni fiind de doar cinci procente. În intențiile de vot, Partidul Social Democrat ar obține 22% , urmat de Alianța pentru Unitatea Românilor cu 20%. Partidul Național Liberal este cotat la 18%, iar Uniunea Salvați România la 17%, ceea ce conturează o competiție deschisă în Capitală. Restul formațiunilor se situează sub pragul de 6%. Intenția de vot pentru alegerile locale în București: PSD – 22% AUR – 20% PNL – 18% USR – 17% SENS – 5% SOS România – 5% PNCR (Piedone) – 4% POT – 3% REPER – 3% Altul – 3% Sondajul mai arată că 65% dintre bucureșteni consideră că orașul se îndreaptă într-o direcție greșită, în timp ce doar 28% cred că direcția este bună. Nemulțumirile se reflectă și în lista priorităților pe care cetățenii le transmit Primăriei Generale. Principalele probleme indicate de respondenți: Problemă Procent Trafic și aglomerație 24% Impozite și taxe 16% Apă caldă și termoficare 14% Curățenie și salubritate 10% Sănătate și spitale 10% Străzi și infrastructură 8% Poluare 7% Nivel de trai 6% Parcări 3% Transport în comun 1% Traficul rămâne principala nemulțumire, menționat de aproape un sfert dintre respondenți, urmat de presiunea fiscală și problemele sistemului de termoficare. Contextul politic este relevant: la alegerile pentru Primăria Capitalei din 7 decembrie 2024, candidatul PNL Ciprian Ciucu a câștigat cu peste 36%, în timp ce Daniel Băluță (PSD) a obținut 20,5%, iar candidata susținută de AUR, Anca Alexandrescu, 21,94%. Comparativ cu acele rezultate, actualul sondaj sugerează o reașezare a intențiilor de vot și o competiție mult mai echilibrată între principalele partide. Institutul CURS , fondat în 1996 și deținut de Iosif Buble, a realizat cercetarea într-un moment în care dezbaterea publică privind administrarea Capitalei este intensă, iar temele legate de infrastructură și costul vieții domină agenda locală. [...]
Un sondaj arată că partidul Tisza conduce cu 20 de puncte în fața Fidesz înaintea alegerilor din 12 aprilie , potrivit publicației maghiare HVG . Datele, culese între 18 și 23 februarie 2026, indică o schimbare semnificativă de raport de forțe în Ungaria, cu mai puțin de două luni înaintea scrutinului parlamentar. Diferența dintre principalele partide În rândul alegătorilor hotărâți să meargă la urne: Tisza: 55% (în creștere de la 51% în ianuarie) Fidesz: 35% (în scădere de la 39%) Avantajul opoziției conduse de Peter Magyar a crescut astfel la 20 de puncte procentuale, față de 12 puncte în luna precedentă. La nivelul întregii populații, Tisza este cotat cu 42%, iar Fidesz cu 31%. Institutul Median, considerat unul dintre cele mai precise din Ungaria în estimarea rezultatelor electorale, notează că Tisza și-a revenit după scăderea din toamnă și a revenit la un nivel de încredere similar celui din vara trecută. Miza pentru Viktor Orban Pentru Viktor Orban , aflat la putere de 16 ani, alegerile din 12 aprilie reprezintă cel mai dificil test electoral din ultimul deceniu și jumătate. Deși guvernul a anunțat măsuri cu impact social după trei ani de stagnare economică, sondajul arată o erodare a susținerii pentru Fidesz. În afara celor două formațiuni principale, doar partidul de extremă dreapta Mi Hazank ar mai putea intra în parlament, fiind creditat cu 6%, peste pragul electoral de 5%. Parlamentul Ungariei are 199 de membri: 106 aleși în circumscripții uninominale și 93 pe liste de partid. Orban a susținut recent că Fidesz ar putea câștiga între 65 și 70 de circumscripții, față de 87 în urmă cu patru ani, dar suficiente pentru a rămâne la putere. Deși alte sondaje oferă în continuare un avantaj Fidesz, cercetarea Median indică un avans clar al opoziției, conturând un scrutin cu implicații majore atât pentru scena politică internă, cât și pentru echilibrul forțelor conservatoare din Europa Centrală. [...]
