Știri
Știri din categoria Externe
Donald Trump și Volodimir Zelenski au discutat telefonic înaintea noilor negocieri privind Ucraina, potrivit AGERPRES, care citează un oficial al Casei Albe. Convorbirea a avut loc miercuri, 25 februarie 2026, și precede o nouă rundă de contacte diplomatice programate joi, la Geneva, în Elveția, menite să pregătească negocieri trilaterale cu Rusia, așteptate în luna martie.
Discuția dintre liderul de la Washington și președintele ucrainean intervine într-un moment sensibil al conflictului, pe fondul intensificării presiunilor diplomatice pentru relansarea dialogului. Potrivit sursei citate, apelul telefonic a avut rolul de a coordona pozițiile înaintea întâlnirii dintre reprezentanții celor două părți.
La discuțiile programate joi vor lua parte:
Întâlnirea are ca obiectiv pregătirea unei formule de negociere care să includă și Federația Rusă, într-un cadru trilateral ce ar putea fi lansat în martie 2026. Geneva rămâne una dintre locațiile consacrate pentru dialoguri diplomatice sensibile, fiind frecvent aleasă pentru contacte indirecte sau preliminare.
Noua rundă de consultări survine într-un context marcat de evoluții militare și presiuni internaționale pentru identificarea unei soluții politice. Deși detaliile convorbirii Trump–Zelenski nu au fost făcute publice, sincronizarea acesteia cu întâlnirea de la Geneva sugerează o etapă de coordonare strategică între Washington și Kiev înaintea eventualelor discuții cu Moscova.
Rămâne de văzut dacă negocierile pregătite în Elveția vor conduce la stabilirea unui calendar clar pentru tratativele trilaterale din martie sau la conturarea unor parametri concreți pentru o eventuală detensionare a conflictului.
Recomandate
Oficialii SUA și Iran se întâlnesc joi la Geneva într-o rundă de negocieri considerată crucială pentru evitarea unui conflict militar , potrivit HotNews.ro , care citează Reuters. Discuțiile vizează programul nuclear al Teheranului și au loc pe fondul unei mobilizări militare americane masive în Orientul Mijlociu, cea mai amplă de la invazia Irakului din 2003. La negocierile indirecte participă emisarul special al SUA, Steve Witkoff, și Jared Kushner, alături de ministrul iranian de externe, Abbas Araqchi. Medierea este asigurată de șeful diplomației din Oman, Badr Albusaidi, care transmite mesajele între cele două delegații. Washingtonul și aliații săi susțin că Iranul urmărește obținerea armei nucleare, acuzație respinsă constant de Teheran. Mizele imediate Limitarea sau oprirea îmbogățirii uraniului de către Iran Soarta stocului de aproximativ 400 kg de uraniu puternic îmbogățit Posibila creare a unui consorțiu regional pentru îmbogățire Ridicarea sancțiunilor economice impuse Iranului Președintele Donald Trump a afirmat că preferă o soluție diplomatică, dar a avertizat că nu va permite Iranului să dețină arme nucleare . Vicepreședintele JD Vance a reiterat că obiectivul final, dacă diplomația eșuează, ar putea fi unul militar. Presa americană scrie că la Washington sunt analizate scenarii care variază de la un atac limitat asupra unor ținte strategice până la o campanie extinsă. Iranul a transmis că este dispus la un „acord echitabil și rapid”, dar refuză să discute despre programul său de rachete balistice și despre sprijinul acordat aliaților regionali, cunoscuți drept „Axa Rezistenței”. Secretarul de stat Marco Rubio a calificat însă programul balistic drept o problemă majoră care nu poate fi ignorată. Context tensionat Statele Unite au concentrat forțe importante în regiune, iar Arabia Saudită și-ar fi pregătit un plan de creștere a producției de petrol în cazul unei escaladări. Piețele au reacționat printr-o ușoară creștere a prețului petrolului. În paralel, regimul de la Teheran se confruntă cu presiuni interne, pe fondul sancțiunilor și al protestelor. În cazul unui eșec al negocierilor, riscul unui conflict direct ar crește semnificativ, cu implicații regionale majore. [...]
Casa Albă afirmă că prima opțiune a lui Donald Trump față de Iran este diplomația , dar nu exclude utilizarea forței militare dacă negocierile eșuează, potrivit Reuters . Declarația a fost făcută pe 24 februarie 2026 de purtătoarea de cuvânt Karoline Leavitt , în contextul intensificării tensiunilor legate de programul nuclear iranian. „Prima opțiune a președintelui Trump este întotdeauna diplomația”, a spus Leavitt, subliniind însă că liderul american este dispus să recurgă la „forța letală” a armatei Statelor Unite dacă va considera necesar. Ea a precizat că decizia finală aparține exclusiv președintelui. În aceeași zi, secretarul de stat Marco Rubio urmează să informeze liderii Congresului, grup cunoscut drept „Gang of Eight” , cu privire la situația Iranului. Briefingul are loc pe fondul desfășurării unui important dispozitiv naval american în apropierea coastelor iraniene, în eventualitatea unor lovituri militare. Pe 19 februarie, Donald Trump a declarat că oferă Teheranului un termen de aproximativ 10–15 zile pentru a ajunge la un acord privind programul nuclear. Subiectul ar putea fi abordat și în discursul privind Starea Uniunii, programat în seara de 24 februarie, ora Washingtonului, adică în noaptea de 25 februarie, ora României. Contextul actual indică o combinație de presiune militară și deschidere diplomatică, într-un moment în care relațiile dintre Washington și Teheran rămân tensionate, iar riscul unei escaladări regionale este atent monitorizat de comunitatea internațională. [...]
Volodîmîr Zelenski a discutat cu președintele Israelului despre garanții de securitate pentru Ucraina , potrivit Ukrinform , după o convorbire cu Isaac Herzog axată pe pașii pentru pace și pe încheierea războiului declanșat de Rusia. Zelenski a transmis pe Telegram că i-a mulțumit lui Herzog pentru solidaritatea față de ucraineni și pentru sprijinul acordat unei rezoluții la Adunarea Generală a ONU, adoptată la împlinirea a patru ani de la începutul agresiunii ruse la scară largă. „Am vorbit cu președintele Israelului Isaac Herzog. Vă mulțumesc pentru solidaritatea cu ucrainenii și pentru sprijinirea rezoluției noastre la Adunarea Generală a ONU, la marcarea celei de-a patra aniversări de la începutul agresiunii ruse la scară largă. Apreciez asemenea cuvinte calde despre poporul nostru și despre nevoia de pace pentru Ucraina. Exact despre asta am discutat – cum să punem capăt războiului declanșat de Rusia și să oferim ucrainenilor garanții de securitate de încredere”, a scris Zelenski. Președintele ucrainean a mai spus că omologul său israelian a salutat introducerea de sancțiuni împotriva regimului iranian, în contextul în care Ucraina acuză Iranul că sprijină efortul de război al Rusiei, inclusiv prin furnizarea de drone Shahed folosite în atacuri asupra teritoriului ucrainean. În acest cadru, Zelenski a reiterat poziția Kievului privind sancționarea actorilor implicați în acte de terorism și a afirmat că Ucraina urmărește evoluțiile legate de Iran și acțiunile regimului pe care îl consideră un susținător al războiului Rusiei. Discuția are loc după ce, la 29 ianuarie, Consiliul Uniunii Europene a decis impunerea unor noi măsuri restrictive legate de încălcări grave ale drepturilor omului în Iran și de sprijinul militar continuu acordat de Teheran războiului Rusiei împotriva Ucrainei. [...]
Mai multe state arabe refuză să permită SUA folosirea bazelor lor pentru un eventual atac asupra Iranului , pe fondul intensificării presiunilor exercitate de președintele Donald Trump înaintea unui nou termen-limită privind negocierile nucleare, relatează Newsweek . În ciuda acumulării de forțe americane în regiune, partenerii tradiționali ai Washingtonului cer reținere și susțin soluții diplomatice. Opoziție explicită în regiune Iordania a transmis clar că nu va permite folosirea teritoriului său ca „rampă de lansare” pentru atacuri împotriva Iranului, deși găzduiește forțe americane în baza unui acord de apărare. Oficialii de la Amman au subliniat că prioritatea este protejarea suveranității și evitarea extinderii conflictului. Poziții similare au fost exprimate de: Arabia Saudită, prin prințul moștenitor Mohammed bin Salman, care a reafirmat respectarea suveranității Iranului; Emiratele Arabe Unite, care au exclus utilizarea spațiului lor aerian pentru operațiuni ostile; Qatar, Bahrain și Kuweit, state ce găzduiesc baze americane importante; Turcia, aliat NATO , care a avertizat că regiunea „nu este în măsură să gestioneze un nou război”. În paralel, Omanul mediază discuțiile nucleare dintre Washington și Teheran, iar în Irak și Yemen miliții aliniate Iranului au amenințat cu intervenția în cazul unui atac american. Alternativele militare ale SUA Refuzul accesului la baze terestre ar complica logistica unei operațiuni, însă nu o face imposibilă. În iunie 2025, SUA au demonstrat capacitatea de a lovi ținte iraniene cu bombardiere stealth B-2 trimise direct din Missouri, pe o distanță de peste 11.000 de kilometri. În prezent, Washingtonul dispune în regiune de: două grupuri de atac cu portavioane, inclusiv USS Abraham Lincoln și USS Gerald R. Ford; capacități aeriene și sisteme de apărare antirachetă deja desfășurate în statele partenere; forțe navale capabile să opereze din Golful Oman și Marea Roșie. Donald Trump a respins informațiile potrivit cărora ar exista rezerve în interiorul armatei privind un nou atac și a insistat că preferă un acord, dar că, în lipsa acestuia, consecințele pentru Iran ar fi severe. Pe fondul opoziției regionale și al tensiunilor acumulate după conflictul din iunie 2025, miza rămâne dacă presiunea militară va forța un compromis diplomatic sau va aduce Orientul Mijlociu în pragul unui nou război de amploare. [...]
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a respins ferm acuzațiile Kremlinului privind armele nucleare . Zelenski a declarat că afirmațiile Rusiei sunt o încercare de a distrage atenția de la situația de pe front. Acuzațiile Kremlinului vizau presupuse planuri ale Marii Britanii și Franței de a livra arme nucleare Ucrainei. Zelenski a subliniat că Ucraina nu deține astfel de arme și a amintit de renunțarea la arsenalul nuclear în 1994, în schimbul promisiunii Rusiei de a respecta integritatea teritorială a Ucrainei, promisiune încălcată ulterior. Reacțiile internaționale nu au întârziat să apară. Purtătorii de cuvânt ai Regatului Unit și Ucrainei au negat acuzațiile făcute de Dmitri Peskov , purtătorul de cuvânt al Kremlinului. Franța a răspuns ironic la aceste afirmații, subliniind absurditatea situației printr-un mesaj pe rețelele sociale. Institutul pentru Studierea Războiului (ISW), un think tank american, a evaluat situația și a considerat că Moscova ar putea încerca să provoace un incident radiologic în Ucraina, pentru a da vina pe Kiev și a influența opinia internațională. Experții ISW consideră că aceste declarații sunt parte a unei campanii de dezinformare menită să intensifice retorica escaladării nucleare și să distragă atenția de la împlinirea a patru ani de la începutul războiului. „Rusia ar putea provoca intenționat sau neintenționat un incident și apoi ar putea acuza Ucraina că a folosit o armă nucleară sau radiologică”, se arată în raportul ISW. Această strategie ar fi menită să convingă Occidentul să abandoneze Ucraina sau să descurajeze sprijinul internațional pentru aceasta. În ciuda acestor tensiuni, partenerii europeni ai Ucrainei continuă să facă progrese în asigurarea garanțiilor de securitate pentru Kiev, cu sprijinul Statelor Unite. ISW consideră că amenințările nucleare ale Kremlinului sunt îndreptate explicit către Marea Britanie și Franța , în încercarea de a provoca frică și de a descuraja Europa să ofere aceste garanții. În concluzie, reacțiile internaționale la acuzațiile Kremlinului subliniază complexitatea situației și importanța menținerii unui dialog deschis și a unei evaluări atente a riscurilor implicate de escaladarea conflictului. [...]
Donald Trump a susținut în discursul privind Starea Uniunii că nu va permite Iranului să obțină arma nucleară și a pregătit opinia publică pentru un posibil atac , potrivit Reuters , într-un moment marcat de consolidarea prezenței militare americane în Orientul Mijlociu. Președintele american a acuzat regimul de la Teheran că „răspândește terorism, moarte și ură”, invocând sprijinul acordat grupărilor militante, reluarea programului nuclear și dezvoltarea unor rachete care ar putea ajunge pe teritoriul Statelor Unite. Trump a afirmat că Iranul nu a rostit „cuvintele secrete” prin care să renunțe definitiv la arma nucleară, subliniind că preferă un acord, dar nu va ezita să confrunte amenințările. Discursul a avut loc pe fondul desfășurării unor forțe americane suplimentare în regiune, inclusiv portavioane și alte capabilități militare, în eventualitatea unui conflict care ar putea dura săptămâni dacă negocierile eșuează. Secretarul de stat Marco Rubio a informat anterior liderii Congresului într-o sesiune confidențială. Trump a susținut că Iranul a reluat ambițiile nucleare și că este responsabil pentru atacuri care au ucis militari și civili americani. Totodată, el a invocat represiunea internă a protestelor din Iran, citând un număr de victime mult peste estimările publice. Teheranul a respins acuzațiile, calificându-le drept „minciuni”. Tema Iranului a ocupat doar o parte a discursului, majoritatea intervenției fiind dedicată economiei și imigrației. Contextul politic este sensibil: sondajele arată că majoritatea americanilor susțin folosirea forței militare doar în cazul unei amenințări directe și iminente, iar republicanii riscă să piardă controlul Congresului la alegerile din noiembrie 2026. În acest cadru, mesajul privind Iranul pare atât un avertisment extern, cât și o încercare de a justifica din timp o eventuală escaladare militară. [...]
