Știri
Știri din categoria Apărare

Donald Trump ar urma să fie invitat la București, la Summitul B9+ din 13 mai, potrivit Antena 3 CNN, care citează surse de la Cotroceni. La reuniunea dedicată flancului estic al NATO sunt așteptați și președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, precum și secretarul general al NATO, Mark Rutte.
Sursele menționează că există posibilitatea ca liderul american să nu participe personal și să fie reprezentat de Marco Rubio. Summitul B9+ reunește statele din estul Alianței Nord-Atlantice și are ca temă principală securitatea regională și sprijinul acordat Ucrainei.
Potrivit acelorași informații, România ar fi propus ca bazele militare de la Mihail Kogălniceanu și Câmpia Turzii să fie utilizate în cadrul eforturilor internaționale de reconstrucție a Ucrainei și pentru garanții de securitate după încheierea conflictului. Acestea ar putea găzdui trupe aliate, într-un dispozitiv defensiv consolidat în regiune.
Sursele subliniază însă că trupele române nu vor fi trimise în Ucraina.
În contextul reconfigurării strategiei globale a SUA, la Pentagon s-ar analiza formule prin care prezența militară aliată în România să fie menținută, dar adaptată noilor priorități americane. Astfel, România ar fi propus trecerea de la o „prezență masivă” la un model de „prezență inteligentă”, bazat pe rotația trupelor, tehnologie avansată și capacitate rapidă de intervenție.
Summitul din 13 mai ar putea deveni un moment-cheie pentru poziționarea României pe flancul estic al NATO și pentru definirea arhitecturii de securitate post-conflict în regiune.
Recomandate

NATO își întărește apărarea aeriană pe flancul estic printr-un detașament spaniol cu capabilități antidronă , care va fi desfășurat la Baza Aeriană Mihail Kogălniceanu , potrivit HotNews . Pe lângă avioane de vânătoare, Spania trimite și trei elicoptere NH-90 alocate misiunilor de combatere a dronelor, într-un context în care România a avut recent incidente repetate cu drone care au pătruns în spațiul aerian. Spania va disloca la Kogălniceanu șapte avioane F-18, trei elicoptere NH-90 „în faza finală a desfășurării” și o aeronavă A400M pentru sprijin de realimentare în zbor, alături de aproximativ 200 de militari din Forțele Aeriene și Spațiale spaniole, conform comunicatului NATO citat de publicație. De ce contează: capabilități dedicate pentru combaterea dronelor Elicopterele NH-90 sunt, în principal, platforme de transport tactic sau pentru misiuni navale, însă pot fi folosite și împotriva dronelor. În acest scop, pot fi echipate cu mitraliere montate în ușă, de calibrul 7,62 mm sau 12,7 mm, utilizabile direct împotriva vehiculelor aeriene fără pilot. HotNews notează că forțele navale ale NATO au folosit anterior armamentul de pe NH-90 pentru a combate drone în zone de conflict. Mutarea are relevanță operațională pentru România prin faptul că adaugă, la o bază-cheie de pe litoral, o componentă explicit orientată spre amenințările cu drone, pe lângă misiunile clasice de poliție aeriană. Context: incidente recente cu drone și reacția României În zilele recente, forțele române au doborât trei drone care au pătruns în spațiul aerian al României, în urma atacurilor Rusiei asupra Ucrainei, însă doborârea a fost realizată cu avioane de vânătoare F-16. Publicația mai arată că, luni dimineață, sistemul radar al MApN a detectat o nouă dronă intrată în spațiul aerian, iar două avioane F-16 au fost ridicate de la sol; ulterior, a fost detectat și un grup de ținte aeriene în proximitatea frontierei fluviale cu Ucraina. Ce spune partea spaniolă și cum se leagă de „ Eastern Sentry ” Comandantul detașamentului spaniol, locotenent-colonelul Alberto Calvo, a indicat obiectivul misiunii în termeni de descurajare și protecție a spațiului aerian aliat: „Scopul nostru este clar: să contribuim la descurajarea aliată, să protejăm spațiul aerian al NATO și să consolidăm poziția Alianței pe flancul estic.” NATO a precizat că, după activarea operațiunii „Eastern Sentry” în septembrie anul trecut, misiunea de apărare aeriană urmărește consolidarea sistemelor integrate de apărare aeriană și antirachetă la nivelul întregii Alianțe, pentru a răspunde amenințărilor „emergente și viitoare”. În același pachet de decizii, Turcia va desfășura pentru prima dată cinci avioane F-16 și aproximativ 80 de militari în Estonia, iar Italia va trimite patru Eurofighter Typhoon și peste 100 de militari în Lituania. Totodată, avioanele F-16 ale României dislocate în Lituania din martie urmează să revină în țară. [...]

Acordul pentru producția în Ucraina a obuzierului L119 deschide un test industrial cu miză strategică pentru Kiev: dacă poate trece de la asamblarea de sisteme relativ „mecanice” la fabricarea sub licență a unor arme occidentale mult mai sensibile tehnologic, precum interceptoarele Patriot, potrivit Adevărul , care citează The Wall Street Journal. Un producător ucrainean de armament urmează să demareze producția modelului L119, proiectat de BAE Systems. Este un obuzier ușor, tractabil sau transportabil cu elicopterul, cu o rază de acțiune de până la 17 kilometri, iar astfel de tunuri au devenit o componentă importantă a arsenalului Ucrainei în războiul cu Rusia. De ce contează: producția locală înseamnă mai mult decât „asamblare” Miza nu este doar creșterea numărului de sisteme disponibile pe front, ci capacitatea Ucrainei de a deveni o bază de producție pentru echipamente occidentale de vârf. Obuzierele sunt alcătuite din subsisteme metalice complexe (țeavă, mecanism de încărcare, sisteme hidraulice pentru reducerea reculului), iar Ucraina ar trebui să poată forja și prelucra intern o parte importantă a componentelor. BAE Systems ar urma să licențieze producția pornind de la un model de test, după discuții inițiate de președintele Volodimir Zelenski încă din 2023. Giles Ambrose, director de inginerie, tehnologie și strategie la BAE Systems, spune că obiectivul Ucrainei este să-și poată produce și întreține propriile sisteme și să construiască „o capacitate suverană” în jurul acestora. Obstacolele care au blocat alte proiecte occidentale Materialul indică faptul că, deși mai multe companii occidentale au discutat despre producție pe teritoriul ucrainean, până acum doar câțiva producători străini mai mici de drone au reușit să pornească efectiv fabricarea. Printre dificultățile invocate: temeri legate de siguranță (inclusiv riscul atacurilor rusești); lipsa investițiilor și a comenzilor ferme; îngrijorări privind pierderea proprietății intelectuale. Sunt menționate două precedente: Rheinmetall a discutat despre trei fabrici, inclusiv una cu o capacitate anunțată de 400 de tancuri noi pe an, dar directorul executiv Armin Papperger a spus ulterior că Ucraina nu a asigurat investițiile și comenzile necesare; iar Baykar anunțase în 2022 o fabrică ce urma să fie funcțională în doi ani, însă aceasta nu a fost încă inaugurată și ar fi fost lovită de mai multe ori în atacuri rusești, potrivit presei ucrainene. De la artilerie la Patriot: pragul tehnologic și politic În paralel, Ucraina încearcă să obțină licență pentru fabricarea interceptoarelor Patriot, descrise ca singura metodă fiabilă de a opri rachetele balistice. Textul notează că, în ultimele săptămâni, lipsa interceptoarelor a permis rachetelor balistice rusești să străpungă apărarea antiaeriană ucraineană. Președintele american Donald Trump a declarat că va acorda Ucrainei o licență pentru fabricarea rachetelor destinate sistemului Patriot, iar președintele francez Emmanuel Macron a spus că Ucraina ar putea produce și interceptoare Aster, alături de alte muniții europene. Totuși, fabricarea unui interceptor Patriot este prezentată ca un salt major de complexitate față de obuziere, iar SUA rămân prudente în privința transferului de tehnologie. Ca exemplu, Rheinmetall ar fi dorit să producă interceptoare PAC-3 (versiunea avansată a Patriot), dar nu a primit încă permisiunea. „A trece de la un anunț la o linie de producție funcțională nu este deloc simplu... iar realizarea acestui lucru în Ucraina nu ușurează procesul”, a declarat Ralph Savelsberg, expert în rachete la Academia de Apărare a Țărilor de Jos, pentru The Wall Street Journal. Context operațional: de ce rămâne relevantă artileria tractată Deși dronele ar provoca mai multe pierderi de vieți omenești decât artileria, tunurile grele rămân utile pentru saturarea unei zone cu explozibili și distrugerea clădirilor, într-un mod pe care dronele „încă nu îl pot egala”, potrivit materialului. În plus, artileria tractată este descrisă ca fiind mai ușor de camuflat, cu semnătură termică mai redusă și, astfel, mai greu de detectat de drone, fiind considerată și mai ușor de reparat și mai fiabilă de către artileriștii ucraineni. [...]

NATO își extinde apărarea aeriană pe flancul estic , iar România intră în noul dispozitiv printr-o rotație care aduce la Mihail Kogălniceanu avioane de vânătoare, elicoptere și circa 200 de militari spanioli, potrivit G4Media . Schimbarea contează operațional: misiunea trece de la „poliție aeriană” la un rol mai larg de „apărare aeriană”, cu o arhitectură mai flexibilă în cadrul Apărării Integrate Aeriene și Antirachetă (IAMD) a Alianței. Ce se schimbă pentru România: detașament spaniol la Mihail Kogălniceanu Spania va desfășura la Baza Aeriană Mihail Kogălniceanu șapte avioane de vânătoare F-18 și aproximativ 200 de militari. În plus, sunt menționate un avion A400M pentru sprijin de realimentare aer-aer și trei elicoptere NH-90, în faza finală a desfășurării, alocate misiunilor de combatere a sistemelor aeriene fără pilot (C-UAS – contracararea dronelor). Articolul notează și că elicopterele NH-90 sunt considerate eficiente în lupta contra dronelor, ceea ce indică o adaptare a misiunilor la tipul de amenințări din regiune. Rotații pe flancul estic: cine înlocuiește pe cine În același pachet de rotații, Italia, Spania și Turcia preiau de la alte state contribuțiile pentru securitatea spațiului aerian NATO de-a lungul flancului estic: Turcia desfășoară pentru prima dată aproximativ 80 de militari și cinci avioane F-16 în Estonia, la baza Amari, preluând misiunea de la Portugalia (prezentă acolo din martie). Italia se desfășoară la baza Šiauliai din Lituania cu patru avioane Eurofighter Typhoon și peste 100 de membri ai personalului, succedând Franței , care a fost națiune lider alături de Forțele Aeriene Române în Lituania din martie 2026. De ce contează: de la „poliție aeriană” la apărare aeriană integrată Potrivit informațiilor citate în material, trecerea la un rol mai larg de apărare aeriană este gândită pentru a oferi NATO o abordare mai flexibilă în IAMD. Diferența, pe scurt, este că poliția aeriană a fost orientată în principal spre protecția împotriva aeronavelor (cu sau fără pilot), în timp ce cadrul de apărare aeriană vizează „întreaga gamă de amenințări”, inclusiv drone și rachete (de croazieră și balistice), pentru a crește capacitatea de reacție la schimbările din mediul de securitate. În acest context, detașamentul spaniol din România – care include și capabilități dedicate anti-dronă – indică o prioritizare a apărării pe mai multe straturi, nu doar a interceptărilor clasice cu avioane de alertă rapidă (QRA). [...]

Pregătirea populației pentru alerte de securitate devine o prioritate operațională , iar autoritățile ar trebui să discute deschis despre ce are de făcut publicul în scenarii precum atacuri cu drone, conflicte sau alerte teroriste, susține Raed Arafat , șeful Departamentului pentru Situații de Urgență, într-o intervenție la Euronews . Mesajul central: informarea și exercițiul nu sunt echivalente cu „anunțarea” unui pericol iminent. Arafat spune că discuția despre riscuri trebuie normalizată, pe modelul pregătirii populației pentru cutremure, și că argumentul „inducerii panicii” a blocat în trecut comunicarea publică pe astfel de teme. În opinia sa, pregătirea ar trebui „intensificată” și pentru situații de conflict, inclusiv prin explicații practice despre comportamentul recomandat în cazul unor atacuri teroriste. De ce contează: comunicarea de criză și procedurile pentru public Șeful DSU insistă că „a vorbi deschis” nu înseamnă că „se va întâmpla ceva mâine”, ci că societatea poate reacționa mai bine când apar alerte reale. El atrage atenția și asupra riscului ca subiectul să fie deturnat în spațiul public de comentatori care, în loc să explice, amplifică temeri. În același context, Arafat indică faptul că statele de pe Flancul estic al NATO au început deja să comunice mai direct cu populația, menționând explicit țările baltice ca exemplu de abordare. Context: incidente recente cu drone Declarațiile vin după ce, săptămâna trecută, România a neutralizat trei drone în trei zile consecutive , potrivit relatării Euronews. În același material este citată și poziția fostului ministru de Externe Cristian Diaconescu, care consideră că aceste incidente reprezintă o provocare de securitate pentru România și NATO. Pentru context, Euronews a relatat separat despre aceste episoade aici . [...]

Marea Britanie transferă Ucrainei drepturi de proprietate intelectuală pentru „Stone Cloak”, o tehnologie de bruiaj pentru drone , într-un pas care mută sprijinul occidental de la finanțare și livrări către accelerarea producției locale de echipamente militare, potrivit HotNews . Noul premier britanic Andy Burnham, aflat în funcție de doar șapte zile, l-a primit pe președintele ucrainean Volodimir Zelenski ca primul lider străin, într-o vizită la baza navală Portsmouth (aprox. 100 km sud-vest de Londra). Într-un interviu pentru BBC, Burnham a spus că guvernul său își menține „sprijinul deplin” pentru Ucraina. Ce este „Stone Cloak” și de ce contează operațional „Stone Cloak” („Mantia de Piatră”) este descris ca o unitate electronică de dimensiunea unei tablete, care poate fi instalată pe drone. Dispozitivul emite semnale menite să inducă în eroare sistemele inamice de interceptare, astfel încât dronele să fie mai greu de identificat și doborât. Elementul cu impact imediat este că Londra nu se limitează la livrarea dispozitivelor: Burnham ar urma să împărtășească cu Zelenski drepturile de proprietate intelectuală, ceea ce ar permite producătorilor ucraineni să fabrice tehnologia la scară mai largă și mai rapid. De la ajutor financiar la partajare de tehnologie În ultimii ani, Marea Britanie a fost unul dintre principalii susținători ai Ucrainei, cu un total de 25 de miliarde de lire sterline (aprox. 29,3 miliarde de euro) în sprijin financiar, iar pe 16 iulie fostul premier Keir Starmer a anunțat la Kiev un pachet suplimentar de 255 de milioane de lire sterline (aprox. 300 de milioane de euro), conform aceleiași surse. În paralel, Ministerul britanic al Apărării ar fi furnizat deja „mii” de unități „Stone Cloak” armatei ucrainene, iar transferul de proprietate intelectuală este prezentat ca o extindere a acestui sprijin către producție internă. Presiune pentru acorduri similare cu SUA Ucraina încearcă să extindă acorduri de acest tip și cu alți parteneri, în special cu Statele Unite. HotNews notează că, la summitul NATO de la Ankara din 8 iulie, Donald Trump i-ar fi promis lui Zelenski că va autoriza producția de baterii de rachete Patriot. Zelenski a mai spus recent că s-a întâlnit la Kiev cu o delegație a Raytheon (producătorul sistemului Patriot), însă americanii nu au făcut declarații, iar experți avertizează că ar putea trece ani până la începerea asamblării rachetelor. În acest context, inițiativa britanică privind „Stone Cloak” apare ca o soluție cu aplicare mai rapidă pe câmpul de luptă, prin creșterea ritmului de echipare a dronelor. [...]

Imagini difuzate de televiziunea de stat arată integrarea „câinilor-robot” în exerciții amfibii , inclusiv în roluri de sprijin cu armament greu la nivel de infanterie, potrivit IT Home . Într-un material video publicat de CCTV News, „lupul mecanic” apare în timpul unui antrenament de debarcare purtând, între altele, un lansator de rachete individual, alături de pușcă și mitralieră. Ce se vede în exercițiu și de ce contează operațional În secvențele prezentate, unități amfibii chineze sunt descrise ca operând „multi-arme”, cu cooperare între mai multe tipuri de trupe, iar robotul este prezentat drept „ajutor” pentru militari în scenarii de luptă la sol și în zona litorală. Relevanța practică a imaginilor ține de faptul că platforma este arătată nu doar ca mijloc de recunoaștere, ci și ca purtător de armament de sprijin, ceea ce sugerează o extindere a rolului în misiuni tactice. Cum este descrisă platforma „mașină-lup” Publicația reamintește informații prezentate anterior despre platformă, atribuite proiectantului-șef Chen Peng de la institutul chinez de cercetare în automatizarea industriei de armament . „Mașină-lup” ar avea un „creier în cloud” (un sistem de coordonare și alocare a sarcinilor prin rețea) care permite distribuirea rapidă a misiunilor între unități. În funcție de rol, fiecare robot ar putea fi folosit pentru: cercetare și recunoaștere (inclusiv „deschiderea drumului”); transport și sprijin logistic (livrare de materiale și asigurare); lovire / sprijin de foc . Încărcături și variante menționate Conform aceluiași material, generația mai nouă ar putea transporta mai multe tipuri de armament, inclusiv: micro-rachete ; lansatoare de grenade , cu scopul de a asigura „suprimarea” țintelor prin foc. Totodată, sunt menționate trei denumiri asociate rolurilor: „Shadow” (recunoaștere), „Yuxue” (lovire) și „Jidi” (sprijin/garanție logistică). Informațiile din articol nu includ date tehnice (autonomie, masă, calibru, rază de acțiune) sau detalii despre intrarea în dotare, ci doar utilizarea ilustrată în exercițiul prezentat la televiziunea de stat. [...]