Știri
Știri din categoria Politică
Un sondaj arată că partidul Tisza conduce cu 20 de puncte în fața Fidesz înaintea alegerilor din 12 aprilie, potrivit publicației maghiare HVG. Datele, culese între 18 și 23 februarie 2026, indică o schimbare semnificativă de raport de forțe în Ungaria, cu mai puțin de două luni înaintea scrutinului parlamentar.
În rândul alegătorilor hotărâți să meargă la urne:
Avantajul opoziției conduse de Peter Magyar a crescut astfel la 20 de puncte procentuale, față de 12 puncte în luna precedentă. La nivelul întregii populații, Tisza este cotat cu 42%, iar Fidesz cu 31%.
Institutul Median, considerat unul dintre cele mai precise din Ungaria în estimarea rezultatelor electorale, notează că Tisza și-a revenit după scăderea din toamnă și a revenit la un nivel de încredere similar celui din vara trecută.
Pentru Viktor Orban, aflat la putere de 16 ani, alegerile din 12 aprilie reprezintă cel mai dificil test electoral din ultimul deceniu și jumătate. Deși guvernul a anunțat măsuri cu impact social după trei ani de stagnare economică, sondajul arată o erodare a susținerii pentru Fidesz.
În afara celor două formațiuni principale, doar partidul de extremă dreapta Mi Hazank ar mai putea intra în parlament, fiind creditat cu 6%, peste pragul electoral de 5%.
Parlamentul Ungariei are 199 de membri: 106 aleși în circumscripții uninominale și 93 pe liste de partid. Orban a susținut recent că Fidesz ar putea câștiga între 65 și 70 de circumscripții, față de 87 în urmă cu patru ani, dar suficiente pentru a rămâne la putere.
Deși alte sondaje oferă în continuare un avantaj Fidesz, cercetarea Median indică un avans clar al opoziției, conturând un scrutin cu implicații majore atât pentru scena politică internă, cât și pentru echilibrul forțelor conservatoare din Europa Centrală.
Recomandate
Sondajul CURS indică o schimbare de raport de forțe cu impact direct asupra negocierilor de guvernare , pe fondul prăbușirii PNL și al consolidării tandemului AUR–PSD, potrivit HotNews . Dacă duminica viitoare ar avea loc alegeri parlamentare, AUR ar obține 34% din voturi (același scor ca în iulie), PSD ar ajunge la 25% (în creștere cu două puncte procentuale), iar PNL ar coborî la 18%, partidul pierzând trei puncte procentuale față de acum două luni. Diferența dintre PSD și PNL ar fi, astfel, de 7 puncte. USR ar scădea ușor, de la 9% la 8%, iar UDMR ar fi cotat la 5%, ultima formațiune care ar trece pragul parlamentar, conform datelor prezentate. De ce contează: PNL intră mai slab în ecuația majorității Evoluția din sondaj comprimă spațiul de manevră al PNL în eventuale negocieri pentru o majoritate parlamentară și mută centrul de greutate spre AUR și PSD, într-un moment în care, notează publicația, PSD și AUR „vorbesc tot mai mult” despre o posibilă guvernare comună. Sondajul a fost realizat în perioada 16–22 septembrie 2026, pe un eșantion de 1.100 de respondenți (18+), reprezentativ la nivel național, cu o marjă maximă de eroare de ±3% la un nivel de încredere de 95%. Context politic: blocaj la desemnarea premierului Măsurarea vine pe fondul crizei politice declanșate după demiterea Guvernului Bolojan (5 mai) și după două încercări eșuate de desemnare a unui premier, potrivit informațiilor din articol. În același interval, președintele Nicușor Dan a făcut o nouă nominalizare pentru funcția de premier, pe liberalul Siegfried Mureșan. Comparație cu un alt sondaj recent HotNews amintește și un sondaj INSCOP publicat cu o săptămână înainte, care plasa AUR la 39,7%, PSD la 18,7% și PNL la 16,3%, în scădere cu 4% față de luna mai. Diferențele dintre măsurători trebuie privite în limitele metodologiilor și perioadelor de culegere distincte, fără ca articolul să ofere detalii suplimentare de comparabilitate. [...]
Blocajul negocierilor pentru majoritate se adâncește după ce Sorin Grindeanu spune că premierul desemnat Siegfried Mureșan nu s-a prezentat la discuțiile propuse și nu a trimis nici măcar „în linii mari” un program de guvernare, potrivit Antena 3 . Liderul PSD susține că, în aceste condiții, Mureșan „nu-și dorește cu adevărat” funcția și ar trebui să-și depună mandatul. PSD condiționează susținerea de pași concreți: program și retragere din PE Grindeanu afirmă că l-a așteptat pe Mureșan atât la Camera Deputaților, cât și la sediul PSD, și că a cerut trimiterea programului de guvernare „și în format electronic”, chiar dacă nu în forma finală. În lipsa acestuia, PSD consideră că „pierde timpul” și cere scurtarea procesului. În declarația sa, liderul PSD reia ideea că premierul desemnat ar trebui să renunțe la mandatul de europarlamentar, ca „dovadă” a intenției reale de a conduce Guvernul, și susține că, fără voturile PSD, Mureșan ar trebui să-și depună mandatul. „În acest moment, este evident că domnul Siegfried Mureșan nu-și dorește să fie prim-ministru.” „Noi considerăm că pierdem timpul. Ar trebui să-și depună mandatul, dacă nu are voturile PSD.” PNL respinge întâlnirile „la sediile partidelor” și acuză PSD de dublă măsură În reacție, PNL transmite că o discuție despre susținerea parlamentară ar trebui să aibă loc în Parlament, nu la sediile partidelor. Purtătorul de cuvânt al PNL, Ionel Bogdan, acuză PSD că „inventează pretexte” pentru a evita susținerea lui Mureșan și spune că este „prematur” să se discute despre demisia din Parlamentul European înainte de votul de învestitură. PNL invocă și o „inconsecvență” în solicitarea PSD, comparând situația cu poziții și precedente menționate în declarația lui Ionel Bogdan. Ce urmează: demisie, vot în Parlament sau altă nominalizare Grindeanu indică două ieșiri din blocaj: fie Mureșan își depune mandatul și se ajunge la o nouă nominalizare, fie se intră într-o procedură care poate duce la alegeri anticipate, „dacă pică în Parlament”, cu decizia „în terenul președintelui”, după cum afirmă liderul PSD. În acest moment, din informațiile prezentate, nu este clar dacă a existat o întâlnire confirmată de ambele părți și nici când ar urma să fie prezentat un program de guvernare în format discutabil pentru negocieri. [...]
Sorin Grindeanu condiționează o eventuală preluare a Guvernului de o majoritate funcțională în Parlament , spunând că, dacă va fi desemnat premier, va urmări să formeze un cabinet care să treacă de vot și că nu va „rupe” punțile de dialog cu PNL și USR, potrivit news.ro . Mesajul are miză de stabilitate politică, în condițiile în care validarea unui guvern depinde de aritmetica parlamentară și de capacitatea de a negocia sprijin. Grindeanu a spus că se aștepta să fie desemnat deja și a indicat că, dacă se va ajunge „în acel scenariu”, va încerca să construiască o formulă guvernamentală care să obțină votul Parlamentului. Declarația a fost făcută în contextul unei întrebări despre cum ar negocia dacă ar fi desemnat de președintele Nicușor Dan . În același timp, liderul PSD a delimitat explicit o abordare de tip confruntațional față de PNL și USR, afirmând că nu va avea „atitudinea” pe care o atribuie lui Siegfried Mureșan și că nu va încerca „din primul minut” după nominalizare să rupă punțile de dialog sau să ezite asupra acceptării nominalizării. Ce urmează: decizia PSD privind votul pentru Siegfried Mureșan Întrebat ce va face PSD la votul din Parlament pentru Siegfried Mureșan, Grindeanu a spus că partidul va lua o decizie la finalul săptămânii, în Comitetul Politic Național. El a adăugat că recomandarea Biroului Permanent Național al PSD de a nu vota este „întărită” de evoluțiile din ziua respectivă, subliniind totodată că PSD nu dă „mandate imperative”, ci recomandări către grupurile parlamentare. [...]
Conflictul dintre PSD și premierul desemnat Siegfried Mureșan se mută pe terenul „disciplinei” în Parlamentul European , după ce acesta a răspuns atacurilor venite din partid invocând absențele europarlamentarului Claudiu Manda , secretar general al PSD, potrivit HotNews . Întrebat despre declarațiile Liei Olguța Vasilescu și atacurile din interiorul PSD, Mureșan a spus: „Acea importantă doamnă din PSD mai bine şi-ar trimite soţul (Claudiu Manda, secretarul general al PSD, europarlamentar, nr) la serviciu, în Parlamentul European, că nu face cinste, fiind unul dintre cei mai absenţi membri ai Parlamentului European”. Contextul politic: PSD anunță că nu votează guvernul Mureșan Publicația amintește că, luni, PSD a decis în Biroul Politic Național că nu va vota guvernul pe care îl va propune premierul desemnat. Mureșan a prezentat miercuri, la Parlament, principiile programului de guvernare pentru un cabinet PNL–USR–UDMR, conform aceleiași surse. În acest context, Sorin Grindeanu i-a cerut ulterior lui Mureșan să demisioneze din Parlamentul European, după prezentarea principiilor programului. De la ironii la acuzații de „neadevăruri” Atacurile la care a răspuns Mureșan vin după ce Lia Olguța Vasilescu afirmase la finalul lunii iunie că propunerea de premier a lui Ilie Bolojan este „un om care habar n-are cum se trăiește în România” și că românii „o să-și scrântească limba” încercând să-i pronunțe numele. Mureșan a declarat că privește atacurile „cu zâmbetul pe buze” și a susținut că PSD nu îl combate pe fond, ci recurge la „neadevăruri”, argumentând că „competenţa şi etica” ar fi fost pilonii activității sale publice. Ce urmează Din informațiile disponibile în articol nu rezultă un calendar al pașilor următori pentru votul de învestitură, însă poziția PSD de a nu susține guvernul indică o confruntare politică directă în jurul formării cabinetului propus de premierul desemnat. [...]
Derapajul de limbaj al lui Siegfried Mureșan riscă să tensioneze chiar negocierile pentru un viitor guvern , după ce europarlamentarul PNL i-a transmis Olguței Vasilescu „mai bine și-ar trimite soțul la serviciu”, potrivit HotNews . Declarația a fost făcută la Palatul Parlamentului, la București, în 23 septembrie 2026, în cadrul unor declarații de presă susținute de premierul desemnat și de Mureșan. Atac „la familii”, într-un moment de construcție politică Mesajul lui Mureșan către Vasilescu este prezentat ca un atac „la familii”, într-un context în care acesta ar urmări să construiască o majoritate și un guvern. În material este punctată și ideea de escaladare a conflictului, formulată prin logica „dacă ei mă atacă jos, eu îi atac și mai jos”. Reacția de fond: standardul de limbaj în spațiul instituțional Textul notează, prin comparație, că „ni se face dor de Klaus Iohannis”, argumentând că fostul președinte „nu a atacat niciodată «la familii»” și a încercat să păstreze „un limbaj civilizat la nivelul instituțiilor”. În lipsa altor detalii despre reacții oficiale sau consecințe imediate, rămâne de văzut dacă episodul va influența concret discuțiile politice din jurul formării guvernului. [...]
România își repoziționează mesajul de securitate la ONU, avertizând că războiul din Ucraina se extinde în „zona gri” a atacurilor hibride asupra Europei , potrivit HotNews , care relatează despre discursul președintelui Nicușor Dan la cea de-a 81-a sesiune a Adunării Generale a ONU , la New York. În intervenția de la tribuna ONU, Nicușor Dan a condamnat războiul dus de Rusia împotriva Ucrainei și a acuzat Moscova că „urmărește o agendă revizionistă”, în contextul în care Rusia este membru permanent al Consiliului de Securitate al ONU. „Acest membru, căruia întreaga comunitate a Organizației Națiunilor Unite i-a încredințat responsabilitatea menținerii păcii și securității internaționale, a renunțat în mod deliberat la obligația sa fundamentală și urmărește o agendă revizionistă.” De ce contează: accent pe riscuri operaționale, nu doar pe front Președintele a legat direct conflictul de riscuri de securitate pentru România, invocând încălcări repetate ale spațiului aerian și amintind incidentul din mai, când o dronă s-a prăbușit peste un bloc de locuințe din Galați , rănind două persoane. „În calitate de stat membru cu cea mai lungă frontieră cu Ucraina, România a simțit direct efectele acestui război, prin încălcări repetate ale spațiului nostru aerian.” În același registru, Nicușor Dan a avertizat că amenințarea nu se limitează la Ucraina și a descris Europa ca țintă a unui „război hibrid” – concept care include acțiuni sub pragul unui atac militar clasic, precum atacuri cibernetice, dezinformare, sabotaje și perturbarea infrastructurilor critice. „Europa este ținta unui război hibrid, cuprinzând atacuri cibernetice, campanii de dezinformare, sabotaje și perturbări ale infrastructurilor critice.” Sprijin pentru Ucraina și măsuri la Marea Neagră Șeful statului a reafirmat că România va continua să susțină Ucraina „atâta timp cât este nevoie” și a enumerat forme de sprijin și cooperare regională menționate în discurs: asistență pentru refugiații din Ucraina; coordonare cu Ucraina pentru tranzitul cerealelor prin România, pe cale feroviară și pe cale navigabilă, în contextul atacurilor asupra porturilor și infrastructurii de cereale; participarea, alături de Bulgaria și Turcia, la un grup operativ pentru contramăsuri împotriva minelor marine în Marea Neagră, ca răspuns la afectarea libertății de navigație; înființarea, împreună cu Bulgaria, a „unui hub pentru securitate maritimă”, pentru consolidarea capacității de cunoaștere a situației din teren. Mesaj pentru Republica Moldova: energie și presiune hibridă Nicușor Dan a transmis și un mesaj de susținere pentru Republica Moldova, pe care a descris-o drept „a doua țară cea mai afectată” de război. În acest context, a spus că România a extins interconexiunile energetice cu Ucraina și Republica Moldova și a invocat „șocul economic” și o campanie hibridă (dezinformare, presiune energetică, încercări de destabilizare) cu care s-ar confrunta Chișinăul. Ce urmează: intervenție la Consiliul de Securitate pe tema Ucrainei Tot miercuri, de la ora 18:00 (ora României), președintele Nicușor Dan este programat să participe la reuniunea Consiliului de Securitate al ONU privind Ucraina. Potrivit declarațiilor consilierului de stat Vlad Ionescu, citat de Agerpres, șeful statului ar urma să prezinte consecințele imediate ale războiului asupra securității României și a regiunii și să susțină necesitatea unei „soluționări juste și durabile” a conflictului. Reuniunea are loc la inițiativa Franței, care deține președinția Consiliului de Securitate al ONU. [...]
