Știri
Știri din categoria Politică
Guvernul a trimis la Monitorul Oficial două ordonanțe care schimbă administrația și economia, după ce premierul Ilie Bolojan le-a semnat înaintea plecării la Bruxelles, astfel încât măsurile adoptate în ședința de marți seară, 24 februarie 2026, să poată intra în vigoare odată cu publicarea. E vorba de două pachete distincte: unul de reformă în administrația publică și altul cu măsuri de relansare economică.
În ceea ce privește administrația, mesajul central al Executivului este reducerea cheltuielilor și a „risipei”, cu promisiunea unei funcționări mai eficiente și cu decizii „mai aproape de oameni”. Practic, ordonanța de reformă vizează micșorarea aparatului din zona publică, cu efecte atât la nivel local, cât și în structurile de sprijin ale demnitarilor, acolo unde numărul de posturi a fost frecvent criticat.
Pe partea de economie, pachetul de relansare este prezentat drept o încercare de a împinge înainte producția internă, exporturile și investițiile considerate strategice. În formularea oficială, direcția este una de stimulare a creșterii economice, prin măsuri care ar trebui să încurajeze firmele să producă mai mult în țară și să vândă mai mult în afara ei, în timp ce statul își prioritizează proiectele de investiții.
Conform datelor prezentate, sunt avute în vedere două categorii mari de tăieri:
| Zonă vizată | Tip de posturi | Reducere estimată |
|---|---|---|
| Primării (administrație locală) | funcționari | ~13.000 |
| Cabinetele demnitarilor | consilieri | ~6.000 |
Dincolo de semnare și trimiterea la publicare, testul real începe odată cu punerea în practică. În discuțiile din spațiul public a apărut deja ideea că unele administrații locale ar putea încerca să evite concedierile „pe hârtie” prin mutarea angajaților în alte structuri din subordinea autorităților locale, de exemplu în societăți comerciale aflate sub controlul consiliilor locale. Dacă astfel de soluții vor fi folosite pe scară largă, efectul reformei poate diferi mult de la o localitate la alta, iar reducerea de cheltuieli poate fi mai mică decât ținta anunțată.
În același timp, pentru cabinetele demnitarilor, reducerea numărului de consilieri ridică întrebări despre modul în care vor fi reorganizate echipele și cum vor fi redistribuite atribuțiile rămase. În paralel, pachetul economic va fi evaluat nu după intenții, ci după rezultate: dacă va reuși să crească producția, să susțină exporturile și să deblocheze investițiile, fără să creeze noi costuri greu de acoperit în buget.
Pe termen scurt, miza politică este dublă: Guvernul încearcă să transmită partenerilor europeni că ia măsuri de disciplină și eficiență, dar și că nu se limitează la austeritate, ci vine și cu un plan de impulsionare a economiei. Următoarele săptămâni vor arăta cât de repede poate fi aplicată reforma, câte posturi vor fi efectiv tăiate și în ce măsură mecanismele administrative vor permite „ocoliri” ale reducerilor anunțate.
Recomandate
Sindicatul angajaților de la Palatul Victoria îl acuză pe Ilie Bolojan că alimentează tensiuni sociale după adoptarea reformei administrative care prevede tăieri de posturi și reduceri salariale în sectorul public. Potrivit Digi24 , reprezentanții salariaților din Guvern susțin că Executivul ignoră avertismentele primite și direcționează măsurile de austeritate spre funcționarii fără sprijin politic. Sindicatul afirmă că unele avize au ajuns cu puțin timp înaintea ședinței de Guvern și că observațiile formulate de ministere și de Consiliul Economic și Social nu ar fi fost analizate în profunzime. În opinia angajaților, ordonanța începe „acolo unde este mai simplu”, respectiv în zona funcției publice, afectând drepturile și stabilitatea profesională a personalului din administrație. Reprezentanții salariaților critică faptul că reforma nu ar viza, în aceeași măsură, structuri considerate politizate. Sunt invocate exemple precum colegiile de conducere de la CNSAS și CNCD , unde membrii sunt numiți politic și beneficiază de indemnizații consistente. Sindicatul susține că nu vede „urgență” în reformarea acestor zone și nici în reducerea numărului de parlamentari sau a subvențiilor pentru partide. Principalele acuzații formulate de sindicat: ignorarea avertismentelor privind posibile vulnerabilități constituționale; afectarea profundă a funcției publice prin concedieri și reduceri de drepturi; folosirea unui discurs care ar opune mediul privat angajaților din sectorul bugetar. Reforma adoptată de Guvern prevede desființarea a 6.409 posturi în administrația centrală, parte a unui pachet mai amplu de măsuri prezentate drept necesare pentru echilibrarea cheltuielilor publice și relansarea economică. În timp ce Executivul susține că restructurarea este indispensabilă pentru eficientizarea aparatului de stat, sindicatul anunță că va continua demersurile publice și instituționale împotriva actului normativ. Disputa deschide un nou front de tensiune între Guvern și angajații din administrație, într-un moment în care presiunea pe buget și pe reforme structurale este tot mai ridicată. [...]
Guvernul Bolojan a adoptat reforma administrației și pachetul de relansare economică , după o ședință tensionată, marcată de proteste în fața Palatului Victoria și de avize consultative nefavorabile. Cele două ordonanțe de urgență au fost aprobate marți seară, 24 februarie 2026, după aproape o oră de dezbateri. Reforma administrației prevede reduceri de personal și de cheltuieli atât la nivel central, cât și local. La nivel național, se introduce o reducere de 10% a cheltuielilor de personal, cu excepții pentru instituțiile care au făcut deja restructurări. În administrația locală, mecanismul vizează o diminuare de 30% a posturilor aprobate, ceea ce ar însemna, cumulat, o scădere de circa 10% a posturilor ocupate. Peste 6.100 de posturi de consilieri personali vor fi eliminate. Printre principalele măsuri anunțate: auditarea cheltuielilor de personal în administrația centrală; mobilitatea prin rotație a funcțiilor publice de conducere, limitate la două mandate; reducerea cu 25% a personalului din prefecturi; recalibrarea poliției locale în funcție de populație; posibilitatea suspendării permisului pentru neplata amenzilor de circulație, prin interconectarea bazelor de date, măsură care ar urma să intre în vigoare în circa șase luni. Premierul Ilie Bolojan a susținut că este „o schimbare de paradigmă” necesară pentru eficientizarea statului și pentru creșterea disciplinei fiscale, arătând că doar 40% dintre amenzile de circulație sunt achitate. În paralel, Guvernul va pregăti un proiect de lege pentru creșterea etapizată a vârstei de pensionare în sistemele de apărare, ordine publică și siguranță națională, cu perioadă tranzitorie pentru cei care îndeplinesc deja condițiile de pensionare. A doua ordonanță vizează relansarea economică și include patru scheme de ajutor de stat, cu un impact bugetar de peste 2 miliarde de lei în 2026 și un plafon total estimat la 5 miliarde de euro până în 2032. Domeniile vizate sunt apărarea, resursele minerale critice, tehnologiile avansate și sectoarele cu deficit comercial. Se introduc amortizarea superaccelerată și un credit fiscal pentru cercetare și inovare. Ședința a fost amânată inițial din cauza întârzierii avizelor, iar în fața Guvernului au protestat sute de polițiști nemulțumiți de modificările anunțate în privința pensiilor militare. Sindicatele din aparatul guvernamental au avertizat asupra riscurilor constituționale și a impactului asupra stabilității funcției publice, însă Executivul susține că actele normative respectă prevederile legale și vor produce efecte de la 1 iulie. [...]
PNL spune că premierul Ilie Bolojan are susținerea partidului și nu poate fi schimbat , potrivit Biziday , după ce președintele PSD, Sorin Grindeanu, a anunțat că va propune un vot intern în PSD privind rămânerea la guvernare în coaliția cu Bolojan premier sau susținerea unui alt premier de la PNL. Reacția liberalilor vine sub forma unui comunicat în care PNL acuză PSD de „șantaj politic” și cere conducerii social-democrate să își definească poziția în coaliție. Miza imediată invocată de PNL este perioada de lucru la buget, pe care partidul o leagă de stabilitate și de credibilitatea României. „PNL nu va ceda niciunui șantaj politic. Premierul Ilie Bolojan are susținerea PNL și schimbarea acestuia este nenegociabilă.” În același mesaj, PNL îi solicită explicit lui Sorin Grindeanu „să se hotărască dacă se află la guvernare sau în opoziție” și cere PSD să decidă „urgent” dacă vrea să contribuie la relansarea României sau să blocheze reformele. Liberalii susțin că declarațiile liderului PSD alimentează „senzația de instabilitate” și afectează credibilitatea țării, într-un moment în care, spun ei, este nevoie de „un buget onest, fără privilegii” și de menținerea disciplinei fiscale. PNL mai arată că va lucra la propunerea de buget și așteaptă ca PSD să își „clarifice de urgență poziția” până la următorul moment de discutare a acestuia. În paralel, liberalii insistă că obiectivul rămâne ducerea „la termen” a Acordului Coaliției semnat anul trecut, „în litera și în spiritul lui”, fără schimbări „la jumătatea drumului”. Contextul politic este dat de declarațiile lui Sorin Grindeanu, care a spus că PSD va extinde consultarea internă privind rămânerea la guvernare cu „câteva scenarii noi”. Unul dintre scenarii, menționat în material, prevede înlocuirea lui Ilie Bolojan din funcția de premier și scoaterea USR din coaliție. PNL avertizează că, dacă PSD dorește schimbarea Acordului, partidul „își rezervă dreptul să acționeze în consecință”, invocând riscul de pierdere a încrederii între parteneri. [...]
PSD va decide prin vot intern dacă mai susține actuala coaliție și pe Ilie Bolojan, a anunțat liderul social-democrat Sorin Grindeanu , potrivit G4Media . Decizia ar putea redesena actuala formulă de guvernare, inclusiv prin renunțarea la USR sau prin schimbarea premierului desemnat de PNL. Grindeanu a explicat că va propune o consultare extinsă în partid, peste nivelul celei organizate în vara lui 2025, când aproximativ 5.000 de membri din structurile locale au votat pentru intrarea la guvernare. De această dată, social-democrații vor răspunde clar, prin „da” sau „nu”, la două întrebări esențiale: dacă PSD mai rămâne în actuala coaliție; dacă îl mai susține pe Ilie Bolojan ca prim-ministru sau acceptă un alt premier din partea PNL. Liderul PSD a invocat tensiunile acumulate în ultimele luni, lipsa dialogului și nemulțumirile din teritoriu, în special în raport cu USR. El a susținut că partidul nu poate continua într-un „parteneriat care scârțâie”, dacă direcția stabilită la semnarea protocolului nu mai corespunde realității politice și economice. Contextul este complicat și de situația economică. România a intrat recent în recesiune tehnică, iar în interiorul PNL au apărut critici la adresa premierului. Deși Ilie Bolojan a primit la începutul lunii februarie un vot de susținere în conducerea liberală, presiunile au crescut pe fondul dezbaterilor privind bugetul și măsurile fiscale. În paralel, voci din PSD au avertizat că șeful Guvernului ar putea fi schimbat dacă legea bugetului nu trece de Parlament în următoarele săptămâni. Astfel, votul intern anunțat de Grindeanu nu este doar o formalitate, ci poate deveni momentul decisiv pentru viitorul actualei coaliții PSD–PNL–UDMR–USR. Miza este dublă: stabilitatea guvernării într-un an marcat de dificultăți economice și redefinirea echilibrului politic dintre stânga și dreapta în Executiv. Rezultatul consultării interne din PSD ar putea duce fie la reconfirmarea actualei formule, fie la o restructurare profundă a puterii. [...]
Guvernul a adoptat ordonanțele pentru reforma administrației și relansarea economică , a anunțat premierul Ilie Bolojan , marți seară, potrivit Știrile PRO TV . Executivul susține că pachetul legislativ urmărește reducerea cheltuielilor publice, accelerarea descentralizării și stimularea investițiilor, pe fondul riscului de pierdere a fondurilor europene în perioada 2026–2027. Reforma administrației: tăieri de posturi și control bugetar Premierul a precizat că vor fi desființate 6.409 posturi din administrația centrală, iar numărul angajaților va scădea cu 10%, cu excepția domeniilor educație, sănătate, apărare și ordine publică. La nivel local, autoritățile vor trebui ca din 2027 să reducă 30% din totalul posturilor, ocupate sau vacante, acolo unde schema este supradimensionată. Printre măsurile adoptate: audituri de personal și plafonarea cheltuielilor salariale; posibilitatea ca un specialist să lucreze în două primării; transfer simplificat al unor imobile din proprietatea statului către autorități locale; suspendarea temporară a permisului auto pentru neplata amenzilor după 90 de zile; condiționarea unor operațiuni administrative de achitarea datoriilor locale. Guvernul motivează urgența prin riscul blocajelor bugetare și al pierderii fondurilor din PNRR și Politica de Coeziune. Descentralizare accelerată Ministrul Dezvoltării, Cseke Attila , a anunțat simplificarea procedurilor de descentralizare, care până acum puteau dura cel puțin patru ani. Primăriile vor avea competențe sporite în urbanism și fiscalitate locală și vor putea decide asupra funcționării sălilor de jocuri de noroc. Totodată, se creează cadrul pentru consorții administrative și un program multianual de cooperare între unitățile administrativ-teritoriale, finanțat de la bugetul de stat . Relansare economică: granturi, credite fiscale și investiții mari A doua ordonanță vizează stimularea investițiilor și creșterea competitivității economiei. Printre prevederi: Măsură Detalii Investiții strategice Minim 1 miliard de lei/proiect Scheme ajutor de stat Bugete de până la 1,05 miliarde euro Credit fiscal C&D 10% din cheltuieli eligibile TVA la încasare Plafon 5 milioane lei în 2026 Bonificații 3% pentru impozit pe profit/micro în 2025 Exim Banca Românească 1 miliard de lei pentru credite la export Banca de Investiții și Dezvoltare va primi 1 miliard de lei în 2026 pentru scheme de finanțare și garantare, iar un program de parteneriat public-privat va beneficia de până la 25 milioane euro în primii cinci ani. Executivul transmite că perioada de extindere a aparatului birocratic „s-a încheiat”, iar administrația trebuie să se adapteze constrângerilor bugetare. Implementarea măsurilor ar putea genera tensiuni politice și sociale, însă Guvernul susține că ele sunt necesare pentru stabilitatea financiară și pentru menținerea investițiilor europene. [...]
Un sondaj arată că partidul Tisza conduce cu 20 de puncte în fața Fidesz înaintea alegerilor din 12 aprilie , potrivit publicației maghiare HVG . Datele, culese între 18 și 23 februarie 2026, indică o schimbare semnificativă de raport de forțe în Ungaria, cu mai puțin de două luni înaintea scrutinului parlamentar. Diferența dintre principalele partide În rândul alegătorilor hotărâți să meargă la urne: Tisza: 55% (în creștere de la 51% în ianuarie) Fidesz: 35% (în scădere de la 39%) Avantajul opoziției conduse de Peter Magyar a crescut astfel la 20 de puncte procentuale, față de 12 puncte în luna precedentă. La nivelul întregii populații, Tisza este cotat cu 42%, iar Fidesz cu 31%. Institutul Median, considerat unul dintre cele mai precise din Ungaria în estimarea rezultatelor electorale, notează că Tisza și-a revenit după scăderea din toamnă și a revenit la un nivel de încredere similar celui din vara trecută. Miza pentru Viktor Orban Pentru Viktor Orban , aflat la putere de 16 ani, alegerile din 12 aprilie reprezintă cel mai dificil test electoral din ultimul deceniu și jumătate. Deși guvernul a anunțat măsuri cu impact social după trei ani de stagnare economică, sondajul arată o erodare a susținerii pentru Fidesz. În afara celor două formațiuni principale, doar partidul de extremă dreapta Mi Hazank ar mai putea intra în parlament, fiind creditat cu 6%, peste pragul electoral de 5%. Parlamentul Ungariei are 199 de membri: 106 aleși în circumscripții uninominale și 93 pe liste de partid. Orban a susținut recent că Fidesz ar putea câștiga între 65 și 70 de circumscripții, față de 87 în urmă cu patru ani, dar suficiente pentru a rămâne la putere. Deși alte sondaje oferă în continuare un avantaj Fidesz, cercetarea Median indică un avans clar al opoziției, conturând un scrutin cu implicații majore atât pentru scena politică internă, cât și pentru echilibrul forțelor conservatoare din Europa Centrală. [...]
