Știri
Știri din categoria Externe

După vizita cancelarului german la Beijing, despre care am scris acum două zile, presa americană analizează miza reală a deplasării și echilibrul delicat dintre China și Statele Unite, potrivit unei editoriale publicate de The New York Times.
După întâlnirea cu președintele Xi Jinping, Friedrich Merz se află într-o poziție sensibilă: încearcă să redefinească rolul Germaniei și al Europei într-o lume dominată de competiția dintre marile puteri. Editorialul subliniază că strategia cancelarului este una de echilibru – reducerea dependenței de China și de SUA, fără a rupe relațiile cu niciuna dintre ele.

Potrivit analizei semnate de Jim Tankersley și David Pierson, Merz a transmis la Beijing două mesaje paralele. Pe de o parte, a încercat să mențină un ton constructiv în relația cu China, evitând escaladarea tensiunilor comerciale. Pe de altă parte, a ridicat subiecte sensibile pentru Berlin și Bruxelles, precum practicile economice chineze care afectează industria germană și sprijinul oferit de Beijing Rusiei, la patru ani de la invazia pe scară largă a Ucrainei.
Publicația americană evidențiază că liderul german încearcă să construiască o Europă mai autonomă, capabilă să își consolideze apărarea și competitivitatea economică, pentru a nu mai fi prinsă între Washington și Beijing. Totuși, Merz a lăsat clar de înțeles că Statele Unite rămân aliatul natural al Germaniei, chiar dacă relația transatlantică traversează momente tensionate.
În interpretarea editorialului, deplasarea în China nu a fost doar una diplomatică, ci un test al noii doctrine europene promovate de Berlin: cooperare economică, dar cu prudență strategică și cu o reducere treptată a vulnerabilităților.
Vizita marchează astfel un moment de recalibrare a politicii externe germane, într-un context în care Europa încearcă să își afirme mai ferm propria poziție între cele două mari centre de putere globale.
Recomandate

Cancelarul german Friedrich Merz a discutat la Beijing despre comerț, deficit și Ucraina , potrivit Bundesregierung , în cadrul unei vizite oficiale care a pus accent pe echilibrul relației economice și pe rolul Chinei în marile crize geopolitice. În întâlnirile cu premierul Li Qiang și președintele Xi Jinping, Merz a pledat pentru consolidarea parteneriatului strategic , dar a subliniat că viitorul cooperării depinde de un „concurență corectă, transparentă și bazată pe reguli”. Germania și China, două dintre cele mai mari trei economii ale lumii, au un schimb comercial cu impact global, iar Berlinul mizează pe continuarea investițiilor reciproce. Un exemplu concret este comanda de până la 120 de aeronave Airbus de către partea chineză , cu alte contracte în perspectivă. Totuși, relația economică este marcată de dezechilibre. Deficitul comercial al Germaniei față de China a depășit 80 de miliarde de euro și s-a cvadruplat din 2020. Cancelarul a invocat: supracapacitățile industriale din China; restricțiile de acces pe piață; limitările la export; riscurile legate de lanțurile de aprovizionare și materiile prime. Berlinul a anunțat reluarea consultărilor guvernamentale germano-chineze și noi vizite ministeriale în cursul anului 2026, inclusiv ale ministrului economiei și celui al digitalizării. Pe plan geopolitic, Merz a cerut Beijingului să își folosească influența pentru a contribui la oprirea războiului declanșat de Rusia în Ucraina și a salutat declarațiile Chinei privind angajamentul pentru pace, inclusiv evitarea livrării de bunuri cu dublă utilizare către Moscova. Discuțiile au vizat și securitatea în regiunea Indo-Pacific, unde Germania susține menținerea stabilității și reafirmă politica „o singură Chină”, cu condiția ca orice soluție privind Taiwanul să fie exclusiv pașnică. Vizita marchează o relansare a dialogului politic la nivel înalt, într-un context în care Berlinul încearcă să reducă dependențele economice, fără a rupe punțile comerciale cu Beijingul. [...]

Cancelarul german Friedrich Merz a cerut Chinei să-și folosească influența asupra Rusiei pentru a opri războiul din Ucraina , potrivit Ukrinform , după discuțiile de la Beijing cu președintele Xi Jinping și premierul Li Qiang . Mesajul pune din nou în prim-plan rolul Beijingului ca actor extern cu pârghii politice și economice asupra Moscovei, într-un moment în care eforturile diplomatice pentru încetarea ostilităților rămân fragile. Merz a argumentat că semnalele venite din China sunt receptate la Moscova și că Beijingul ar putea contribui la schimbarea calculului Kremlinului. În declarațiile sale, cancelarul a insistat că influența Chinei nu se limitează la poziționări publice, ci include și decizii concrete care pot afecta capacitatea Rusiei de a susține războiul. „I-am rugat astăzi pe interlocutorii mei să-și folosească influența pentru a pune capăt războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei. Beijingul poate exercita influență asupra acestui lucru. Știm, de asemenea, că semnalele din China sunt luate foarte în serios la Moscova. Acest lucru se aplică atât cuvintelor, cât și faptelor”, a spus cancelarul. Un punct central al solicitării către Beijing vizează bunurile cu dublă utilizare, adică produse și tehnologii care pot avea întrebuințări civile, dar și militare. Merz a salutat angajamentul declarat al Chinei față de pace, însă a cerut pași practici, în special prevenirea livrărilor către Rusia de astfel de bunuri care ar putea fi folosite împotriva Ucrainei, inclusiv „împotriva oamenilor din Ucraina”, conform relatării Ukrinform. Tema Ucrainei a fost inclusă și în declarația comună de presă Germania–China de după vizită, care consemnează sprijinul pentru eforturi de obținere a unei încetări a focului și a unei păci durabile „pe baza Cartei ONU și a principiilor acesteia”. În plan politic, formularea indică o încercare de ancorare a discuției într-un cadru acceptabil pentru ambele părți, dar și o presiune indirectă asupra Rusiei prin invocarea principiilor ONU. Vizita oficială a lui Merz în China a avut loc în perioada 25–26 februarie și a fost prima deplasare a acestuia la Beijing în calitate de cancelar, mai notează Ukrinform. Pe lângă Ucraina, Merz și Xi au discutat și despre Indo-Pacific , iar cancelarul a reiterat politica „o singură Chină” a Germaniei, subliniind totodată că orice demers de reunificare cu Taiwanul trebuie să fie pașnic, nu prin mijloace militare. În contextul războiului din Ucraina, această parte a agendei sugerează că Berlinul încearcă să gestioneze simultan relația cu Beijingul pe două dosare majore de securitate, fără a pierde din vedere pârghiile Chinei asupra Moscovei. [...]

Xi Jinping solicită aprofundarea relației cu Germania în discuția cu Friedrich Merz la Beijing pe fondul unui climat internațional tot mai tensionat. Potrivit South China Morning Post , președintele chinez l-a primit miercuri, 25 februarie 2026, la Beijing, pe cancelarul german Friedrich Merz, într-o vizită care are loc într-un moment de recalibrare a raporturilor dintre Europa, China și Statele Unite. Xi Jinping a descris anul 2026 drept unul marcat de turbulențe și „schimbări nemaivăzute într-un secol” , subliniind că instabilitatea globală impune o comunicare mai strânsă și mai multă încredere între marile economii. Liderul chinez a insistat asupra consolidării dialogului strategic dintre Beijing și Berlin și a reafirmat importanța parteneriatului bilateral. Mesajele transmise de partea chineză au vizat în principal: creșterea coordonării politice în contextul tensiunilor internaționale; menținerea cooperării economice și industriale; întărirea încrederii reciproce la nivel strategic. Friedrich Merz a evidențiat faptul că Germania și China se numără printre cele mai mari trei națiuni industriale ale lumii, statut care aduce responsabilități majore în ceea ce privește stabilitatea economică globală. Vizita sa vine într-un moment în care Uniunea Europeană își ajustează relația cu Beijingul, pe fondul unei politici externe mai ferme promovate de administrația americană condusă de Donald Trump. Pentru Berlin, miza este dublă: menținerea unei relații economice esențiale cu China, principal partener comercial asiatic, și păstrarea coerenței în cadrul alianței transatlantice. Pentru Beijing, dialogul cu Germania reprezintă o punte importantă către Europa, într-un context geopolitic caracterizat de competiție strategică și incertitudine. Întâlnirea dintre Xi și Merz confirmă că, dincolo de diferențele politice și de presiunile externe, ambele capitale caută să păstreze un canal de comunicare funcțional și predictibil, într-un an în care echilibrele internaționale sunt tot mai fragile. [...]

Donald Trump a susținut în discursul privind Starea Uniunii că nu va permite Iranului să obțină arma nucleară și a pregătit opinia publică pentru un posibil atac , potrivit Reuters , într-un moment marcat de consolidarea prezenței militare americane în Orientul Mijlociu. Președintele american a acuzat regimul de la Teheran că „răspândește terorism, moarte și ură”, invocând sprijinul acordat grupărilor militante, reluarea programului nuclear și dezvoltarea unor rachete care ar putea ajunge pe teritoriul Statelor Unite. Trump a afirmat că Iranul nu a rostit „cuvintele secrete” prin care să renunțe definitiv la arma nucleară, subliniind că preferă un acord, dar nu va ezita să confrunte amenințările. Discursul a avut loc pe fondul desfășurării unor forțe americane suplimentare în regiune, inclusiv portavioane și alte capabilități militare, în eventualitatea unui conflict care ar putea dura săptămâni dacă negocierile eșuează. Secretarul de stat Marco Rubio a informat anterior liderii Congresului într-o sesiune confidențială. Trump a susținut că Iranul a reluat ambițiile nucleare și că este responsabil pentru atacuri care au ucis militari și civili americani. Totodată, el a invocat represiunea internă a protestelor din Iran, citând un număr de victime mult peste estimările publice. Teheranul a respins acuzațiile, calificându-le drept „minciuni”. Tema Iranului a ocupat doar o parte a discursului, majoritatea intervenției fiind dedicată economiei și imigrației. Contextul politic este sensibil: sondajele arată că majoritatea americanilor susțin folosirea forței militare doar în cazul unei amenințări directe și iminente, iar republicanii riscă să piardă controlul Congresului la alegerile din noiembrie 2026. În acest cadru, mesajul privind Iranul pare atât un avertisment extern, cât și o încercare de a justifica din timp o eventuală escaladare militară. [...]

Casa Albă afirmă că prima opțiune a lui Donald Trump față de Iran este diplomația , dar nu exclude utilizarea forței militare dacă negocierile eșuează, potrivit Reuters . Declarația a fost făcută pe 24 februarie 2026 de purtătoarea de cuvânt Karoline Leavitt , în contextul intensificării tensiunilor legate de programul nuclear iranian. „Prima opțiune a președintelui Trump este întotdeauna diplomația”, a spus Leavitt, subliniind însă că liderul american este dispus să recurgă la „forța letală” a armatei Statelor Unite dacă va considera necesar. Ea a precizat că decizia finală aparține exclusiv președintelui. În aceeași zi, secretarul de stat Marco Rubio urmează să informeze liderii Congresului, grup cunoscut drept „Gang of Eight” , cu privire la situația Iranului. Briefingul are loc pe fondul desfășurării unui important dispozitiv naval american în apropierea coastelor iraniene, în eventualitatea unor lovituri militare. Pe 19 februarie, Donald Trump a declarat că oferă Teheranului un termen de aproximativ 10–15 zile pentru a ajunge la un acord privind programul nuclear. Subiectul ar putea fi abordat și în discursul privind Starea Uniunii, programat în seara de 24 februarie, ora Washingtonului, adică în noaptea de 25 februarie, ora României. Contextul actual indică o combinație de presiune militară și deschidere diplomatică, într-un moment în care relațiile dintre Washington și Teheran rămân tensionate, iar riscul unei escaladări regionale este atent monitorizat de comunitatea internațională. [...]

Președintele Nicușor Dan participă marți, de la ora 13:00, la reuniunea Coaliției de Voință , organizată pentru a marca patru ani de la declanșarea războiului din Ucraina. Potrivit Gândul , întâlnirea are loc în format online, iar șeful statului participă prin videoconferință de la Palatul Cotroceni. Coaliția de Voință este un format informal care reunește statele ce susțin Ucraina în fața agresiunii ruse. În intervențiile anterioare din cadrul acestui mecanism, președintele României a transmis că țara noastră este dispusă să contribuie la garanțiile de securitate pentru Ucraina. Reuniunea din 24 februarie 2026 are o semnificație simbolică, marcând patru ani de la începutul invaziei ruse. Este, totodată, prima întâlnire a Coaliției după ce, în ianuarie, Marea Britanie și Franța au anunțat că sunt pregătite să trimită trupe în Ucraina, după încheierea unui acord de pace și intrarea în vigoare a unui armistițiu. Participarea României la acest format confirmă poziția oficială de susținere a Kievului, într-un context regional în continuare tensionat, la patru ani de la debutul conflictului. [...]