Știri
Știri din categoria Apărare
Ucraina vrea să acopere cu plase anti-drone 4.000 km de drumuri potrivit HotNews.ro, care citează Reuters, într-un efort de a proteja rutele logistice și comunitățile din apropierea frontului de atacurile tot mai frecvente cu drone rusești.
Planul a fost anunțat miercuri, 25 februarie 2026, de ministrul ucrainean al Apărării, Mihailo Fedorov, care a explicat că Rusia lovește tot mai mult rutele de aprovizionare, bazele din spatele liniei frontului și, în paralel, ținte civile precum spitale, infrastructură și traficul de zi cu zi. În acest context, Kievul mizează pe o soluție relativ simplă, dar rapid de implementat: plase mari suspendate deasupra drumurilor, menite să blocheze elicele dronelor și să le împiedice să își atingă țintele, fie că vorbim despre tehnică militară, militari sau civili.
Ideea plasei anti-drone pornește de la o realitate a frontului: multe atacuri sunt realizate cu drone care zboară la altitudine mică și caută ținte în mișcare sau puncte fixe ușor de identificat. O plasă montată deasupra carosabilului poate:
În regiunea Donețk, astfel de plase au fost deja văzute pe drumuri importante, semn că măsura a trecut de faza de test și intră într-un ritm de extindere.
Fedorov a spus că, în ultima lună, autoritățile au crescut viteza de montare:
Potrivit ministrului, această accelerare ar fi îmbunătățit „semnificativ” siguranța mișcărilor militare și ar fi contribuit la funcționarea mai stabilă a comunităților de pe linia întâi. Obiectivul final pentru 2026: încă 4.000 km de drumuri protejate până la sfârșitul anului.
În același comunicat, Fedorov a precizat că 1,6 miliarde de grivne (aproximativ 37 de milioane de dolari) au fost alocate din buget pentru consolidarea măsurilor de protecție și pentru contracararea dronelor rusești. Miza nu este doar militară: dacă drumurile sunt folosite și de civili, o astfel de protecție poate reduce riscul de lovituri asupra traficului, inclusiv în perioadele în care rutele de transport sunt vitale pentru evacuări, aprovizionarea localităților sau intervenții de urgență.
Pe lângă plasele anti-drone, Ucraina va accelera și construcția de fortificații în mai multe regiuni menționate de ministru:
Anunțul sugerează o abordare dublă: protejarea coridoarelor de transport și întărirea pozițiilor defensive în zone considerate vulnerabile sau expuse.
Recomandate
Ucraina a confirmat prima interceptare realizată de unități private de apărare aeriană , un semnal că modelul prin care companii din „domenii sensibile” își construiesc capabilități proprii sub comandă militară începe să producă rezultate operaționale, potrivit Mediafax . Potrivit informațiilor citate, unitățile private au doborât o dronă Shahed în regiunea Harkov . Ministrul Apărării, Mihailo Fedorov , a declarat, potrivit Live Ukraine, că este prima interceptare confirmată a unei drone cu reacție, care zbura cu viteze ce depășeau 400 km/h. Ce înseamnă operațional „apărare aeriană privată” în Ucraina Proiectul privat de apărare aeriană a fost lansat de guvern în noiembrie și permite companiilor din sectoare considerate sensibile să își formeze propriile unități de apărare aeriană, însă sub comandă militară. În prezent, astfel de unități sunt în curs de formare la 19 „unități economice” din Ucraina. Conform informațiilor din articol, acestea sunt integrate în sistemul de comandă al Forțelor Aeriene și operează ca parte a strategiei generale de apărare aeriană. [...]
Ucraina încearcă să transforme experiența din războiul dronelor în parteneriate industriale pe termen lung , iar noul acord cu Olanda mută o parte din efortul de producție și dezvoltare în formule comune, cu finanțare dedicată, potrivit Focus . Miza este una operațională: creșterea capacității de producție și diversificarea tehnologiilor, în paralel cu presiunea publică venită dinspre Moscova asupra companiilor și instituțiilor europene implicate. Pe 16 aprilie 2026, președintele Volodîmîr Zelenski și premierul olandez Rob Jetten au semnat la Middelburg o declarație comună privind un acord Ucraina–Olanda în domeniul dronelor. Conform „ Kyiv Post ”, înțelegerea vizează nu doar dezvoltarea și producția comună de drone și rachete, ci și războiul electronic (capabilități de bruiaj și contramăsuri) și alte tehnologii militare. Un element central este finanțarea: Olanda ar fi alocat deja 248 milioane euro (aprox. 1,23 miliarde lei) pentru producția de drone, care ar urma să aibă loc în ambele țări, potrivit aceleiași surse. Extinderea modelului: Norvegia și discuții cu Germania Acordul cu Olanda vine după o înțelegere anterioară cu Norvegia, care ar permite producerea de drone ucrainene pe teritoriul norvegian. În plus, „Kyiv Post” notează că discuțiile cu Germania ar fi dus la un „pachet amplu de apărare”, care ar include livrarea a mii de drone către armata ucraineană. Ofertă globală, dar decizii încă neînchise Strategia este mai largă decât Europa. „RBC Ukraine” amintește că Zelenski ar fi propus în urmă cu aproape un an un acord cu SUA de până la 50 miliarde dolari (aprox. 230 miliarde lei), care ar include sisteme de apărare anti-dronă, inteligență artificială și război electronic, în schimbul finanțării și al unor sisteme rare de apărare antirachetă balistică. Potrivit sursei, propunerea rămâne „pe masă”, însă nu există o decizie finală de la Washington. Într-un discurs în Parlamentul britanic, Zelenski a indicat că Ucraina vrea să multiplice astfel de formule cu partenerii considerați de încredere, conform „RBC Ukraine”. Presiune dinspre Moscova asupra lanțului european de sprijin Pe fondul creșterii rolului Ucrainei în zona dronelor, Ministerul rus al Apărării ar fi publicat liste cu companii și instituții din Europa despre care susține că sprijină industria ucraineană de drone, relatează „Kyiv Post”. Fostul președinte rus Dmitri Medvedev a mers mai departe, afirmând că lista ar trebui înțeleasă „literal” ca un inventar de potențiale ținte. „Kyiv Post” îl citează pe Steven Pifer, fost ambasador al SUA la Kiev, care interpretează aceste mesaje ca încercări de intimidare a guvernelor și firmelor europene, pentru a le descuraja să susțină industria de apărare ucraineană. În același context, Pifer ridică întrebarea dacă Rusia ar urmări, în mod realist, deschiderea simultană a unui conflict cu state NATO, în condițiile în care armata rusă este deja angajată în războiul din Ucraina. [...]
Posibilele întârzieri ale livrărilor de armament american către Europa riscă să creeze un blocaj operațional în apărarea antiaeriană a aliaților , pe fondul consumului de stocuri al SUA în războiul cu Iranul, potrivit Adevărul . Informația, atribuită de publicație agenției Reuters , indică faptul că oficiali americani i-au informat pe unii omologi europeni că livrările pentru anumite categorii de armament contractate anterior „ar putea fi întârziate”. Conform Reuters, care citează cinci surse familiarizate cu situația, ar fi vizate mai multe țări europene, inclusiv din regiunea baltică și din Scandinavia. De ce contează: livrări prin FMS, dar fără un calendar ferm O parte dintre armele vizate ar fi fost cumpărate prin programul Foreign Military Sales (FMS) – mecanism prin care statele achiziționează armament american cu sprijinul Washingtonului – însă nu au fost încă livrate, potrivit surselor citate. Mesajul transmis europenilor ar fi că aceste livrări „vor fi probabil amânate”. Casa Albă și Departamentul de Stat au direcționat solicitările de presă către Pentagon, care nu a răspuns unei cereri de comentarii, mai notează materialul. Efectul de propagare: Ucraina, sub presiune pe muniția Patriot În același context, Adevărul amintește că și Ucraina ar putea fi afectată, pe fondul nevoii de muniție pentru apărarea antiaeriană. Într-un videoclip difuzat de Forțele aeriene ucrainene și citat în articol (prin Agerpres), un inginer-șef al unui sistem Patriot afirmă că rezervele de rachete se epuizează și că este nevoie de mai multe rachete PAC-3. Tot potrivit relatării, militarii ucraineni spun că sistemul de fabricație americană a permis interceptarea a peste 40 de rachete balistice în timpul recentei campanii de iarnă a Rusiei împotriva sistemului energetic, dar rezultatul ar fi putut fi mai bun dacă ar fi existat suficientă muniție. Ce urmează Din informațiile prezentate nu rezultă un termen sau o listă completă a echipamentelor care ar urma să fie întârziate. Miza imediată pentru statele europene și pentru Ucraina rămâne accesul la livrări deja contractate, într-un moment în care cererea de muniție și sisteme de apărare aeriană este ridicată, iar stocurile SUA sunt puse sub presiune de conflictul din Orientul Mijlociu. [...]
Distrugerea unui Panțir-S1 lângă Azovstal arată presiunea tot mai mare asupra apărării aeriene ruse din Mariupol , un nod logistic aflat sub ocupație, unde Ucraina încearcă să reducă protecția antiaeriană pentru a-și crește libertatea de lovire în zonă, potrivit Digi24 . Informația a fost transmisă de agenția Ukrinform , care îl citează pe Petro Andriushchenko, directorul Centrului pentru Studiul Ocupației. Acesta a anunțat pe Telegram, pe 17 aprilie, că „Forțele Sistemelor Fără Pilot” ale Ucrainei au distrus un sistem rus de apărare aeriană Panțir-S1 și a distribuit un videoclip difuzat de trupele ucrainene. „17 aprilie. Mariupol. Forțele Sistemelor Fără Pilot au distrus un alt sistem de apărare aeriană Panțir-S1. Acesta este al treilea sistem de apărare aeriană distrus în Mariupol în ultimele două săptămâni.” Andriushchenko a precizat că lovitura ar fi avut loc în același perimetru ca atacurile anterioare, în apropierea uzinei siderurgice Azovstal. Context operațional: lovituri repetate în zona portului Mariupol În același registru al atacurilor asupra infrastructurii și capabilităților din Mariupol, sursa amintește că, în noaptea de 13 aprilie, Forțele Sistemelor Fără Pilot ale Ucrainei au lovit rezervoare de stocare a combustibilului din portul Mariupol. Materialul Digi24 nu oferă detalii tehnice suplimentare despre mijloacele folosite în atacul asupra Panțir-S1 și nici o confirmare independentă a imaginilor distribuite. [...]
Pentagonul transmite că sprijinul militar pentru Ucraina trebuie pus pe baze „sustenabile”, iar asta înseamnă o mutare de greutate către Europa , pe fondul reducerii aproape totale a ajutorului militar american sub administrația Trump, potrivit Politico . Mesajul a fost livrat de Elbridge Colby , subsecretar american al Apărării pentru politici, la reuniunea din această săptămână a Ukraine Defense Contact Group , la Berlin. Colby a spus că sprijinul Washingtonului s-a bazat masiv pe „reducerea unor stocuri americane finite”, o abordare pe care o consideră nesustenabilă, și a cerut Europei să preia „responsabilitatea principală” pentru apărarea convențională a continentului. „Europa trebuie să accelereze asumarea responsabilității primare pentru apărarea convențională a continentului. Nu este o chestiune de alegere, ci de necesitate strategică.” Ajutorul SUA scade, modelul se mută spre vânzări finanțate de aliați În timp ce noile livrări de ajutor militar american către Ucraina „au scăzut la aproape zero” sub Donald Trump, SUA rămân dispuse să vândă arme Kievului, cu finanțare din partea altor aliați, prin programul NATO „Prioritised Ukraine Requirements List”, care a strâns anul trecut 3,7 miliarde euro. În paralel, datele Kiel Support Tracker indică o schimbare abruptă în 2025: sprijinul militar american pentru Ucraina a scăzut cu 99%, în timp ce Europa și-a majorat alocările cu 59% pentru ajutor financiar și umanitar și cu 67% pentru ajutor militar față de media 2022–2024. Potrivit aceluiași tracker, ajutorul total din 2025 a rămas aproape de nivelurile anilor anteriori. Vicepreședintele JD Vance a susținut public oprirea ajutorului militar american și a spus că Europa poate cumpăra arme, dar „Statele Unite nu mai cumpără arme și nu le mai trimit Ucrainei”. Europa anunță noi pachete, dar deficitul de apărare antiaeriană rămâne La Berlin, mai multe state europene au anunțat un nou val de sprijin, cu accent pe drone, apărare antiaeriană și capabilități de lovire la distanță. Potrivit informațiilor prezentate: Germania : finanțare pentru rachete Patriot produse intern, sisteme IRIS-T și fonduri pentru drone cu rază lungă construite în Ucraina; Regatul Unit : angajament pentru 120.000 de drone în cadrul pachetului anual de sprijin militar; Țările de Jos : „sute de milioane de euro” pentru capabilități legate de drone; Belgia și Spania : finanțări noi pentru apărare antiaeriană, artilerie și sprijin pentru avioane de luptă. Politico notează însă că, în pofida creșterii contribuțiilor europene, Ucraina se confruntă în continuare cu lipsuri acute de sisteme de apărare antiaeriană pentru interceptarea rachetelor balistice rusești, iar capacitatea de producție nu ține pasul cu cererea. În acest context, Colby a cerut consolidarea bazei industriale de apărare europene, astfel încât sprijinul pentru Ucraina să nu depindă de contribuții americane „semnificative” și să poată fi menținut pe termen lung. [...]
MApN spune că ordinele de mobilizare sunt documente standard, valabile doar dacă statul decretează mobilizarea , iar pentru demnitari există mecanisme legale care să evite blocaje instituționale, potrivit Antena 3 . Reacția vine după ce deputatul PNL Cristian Buican a acuzat că un astfel de ordin l-ar putea pune în imposibilitatea de a-și exercita mandatul, inclusiv în contexte parlamentare sensibile. Deputatul Cristian Buican (Vâlcea), în vârstă de 59 de ani, a anunțat că a primit ordin militar de mobilizare și a susținut că, în cazul declarării mobilizării, documentul „mă împiedică să-mi exercit mandatul de parlamentar”. Ce clarifică MApN despre ordinele de mobilizare Ministerul Apărării Naționale afirmă că își actualizează permanent datele personale ale cetățenilor din rezerva operațională , iar aceste demersuri „nu au legătură cu activitatea profesională a rezerviștilor”. În privința ordinelor de chemare la mobilizare, MApN precizează că acestea sunt documente tipizate, cu format prevăzut de lege, păstrate atașate livretului militar și „valabile doar în situații reale”, atunci când instituțiile abilitate decretează mobilizarea. Miza de reglementare: cum se gestionează cazurile cu funcții publice MApN mai arată că legislația include „mecanisme clare” pentru situațiile în care anumite categorii profesionale, inclusiv persoane aflate în funcții publice, au un regim specific în caz de mobilizare. Potrivit ministerului, aceste situații sunt gestionate prin comunicare instituțională între autoritățile competente. [...]
