Știri
Știri din categoria Apărare
Ucraina vrea să acopere cu plase anti-drone 4.000 km de drumuri potrivit HotNews.ro, care citează Reuters, într-un efort de a proteja rutele logistice și comunitățile din apropierea frontului de atacurile tot mai frecvente cu drone rusești.
Planul a fost anunțat miercuri, 25 februarie 2026, de ministrul ucrainean al Apărării, Mihailo Fedorov, care a explicat că Rusia lovește tot mai mult rutele de aprovizionare, bazele din spatele liniei frontului și, în paralel, ținte civile precum spitale, infrastructură și traficul de zi cu zi. În acest context, Kievul mizează pe o soluție relativ simplă, dar rapid de implementat: plase mari suspendate deasupra drumurilor, menite să blocheze elicele dronelor și să le împiedice să își atingă țintele, fie că vorbim despre tehnică militară, militari sau civili.
Ideea plasei anti-drone pornește de la o realitate a frontului: multe atacuri sunt realizate cu drone care zboară la altitudine mică și caută ținte în mișcare sau puncte fixe ușor de identificat. O plasă montată deasupra carosabilului poate:
În regiunea Donețk, astfel de plase au fost deja văzute pe drumuri importante, semn că măsura a trecut de faza de test și intră într-un ritm de extindere.
Fedorov a spus că, în ultima lună, autoritățile au crescut viteza de montare:
Potrivit ministrului, această accelerare ar fi îmbunătățit „semnificativ” siguranța mișcărilor militare și ar fi contribuit la funcționarea mai stabilă a comunităților de pe linia întâi. Obiectivul final pentru 2026: încă 4.000 km de drumuri protejate până la sfârșitul anului.
În același comunicat, Fedorov a precizat că 1,6 miliarde de grivne (aproximativ 37 de milioane de dolari) au fost alocate din buget pentru consolidarea măsurilor de protecție și pentru contracararea dronelor rusești. Miza nu este doar militară: dacă drumurile sunt folosite și de civili, o astfel de protecție poate reduce riscul de lovituri asupra traficului, inclusiv în perioadele în care rutele de transport sunt vitale pentru evacuări, aprovizionarea localităților sau intervenții de urgență.
Pe lângă plasele anti-drone, Ucraina va accelera și construcția de fortificații în mai multe regiuni menționate de ministru:
Anunțul sugerează o abordare dublă: protejarea coridoarelor de transport și întărirea pozițiilor defensive în zone considerate vulnerabile sau expuse.
Recomandate
Armata SUA își rescrie instruirea după lecțiile din Ucraina, unde niciuna dintre părți nu a reușit să impună o superioritate aeriană stabilă, iar câmpul de luptă a fost „închis” de apărarea antiaeriană, artilerie și drone, potrivit Defense România . Mesajul central este că viitoarele conflicte pot arăta mai degrabă ca un duel permanent între senzori, drone și sisteme antiaeriene decât ca operațiuni în care aviația proprie „curăță” spațiul aerian și oferă libertate de mișcare la sol. În ultimele decenii, forțele americane au operat adesea cu avantajul controlului aerian în teatre precum Irak și Afganistan, ceea ce a redus dramatic riscurile pentru deplasări, logistică și sprijinul aerian apropiat. În schimb, ceea ce se vede în Ucraina contrazice această presupunere: spațiul aerian devine disputat și periculos, iar orice zbor poate fi observat, urmărit și lovit rapid. În acest context, Armata SUA își ajustează programele de instruire pentru a pregăti soldații să lupte și să supraviețuiască atunci când „deasupra” nu mai este un avantaj garantat. O voce-cheie citată în material este maiorul Rachel Martin, care conduce un curs nou al Armatei SUA dedicat operării sistemelor fără pilot. Ea a explicat că militarii americani trebuie să își schimbe reflexele: nu mai pot pleca de la ideea că orice aeronavă din zonă este prietenă sau că „cerul” este controlat. Declarațiile ei sunt prezentate în contextul unei discuții cu Business Insider , unde subliniază că obișnuința supremației aeriene totale a creat, inevitabil, un tip de confort operațional greu de menținut într-un conflict de intensitate mare. Ce a arătat Ucraina despre „cerul interzis” În interpretarea prezentată de Defense România, conflictul a evidențiat o realitate simplă: când apărarea antiaeriană și dronele sunt omniprezente, operațiunile aeriene clasice sunt limitate, iar lupta se mută în adaptare, camuflare, dispersie și reacție rapidă. În locul unei „autostrăzi aeriene” sigure, apare o zonă în care fiecare mișcare este observată și poate atrage un atac. Printre consecințele descrise: nevoia de vigilență constantă față de orice obiect aflat la înălțime, indiferent cât de mic; reducerea „timpului de gândire” în contact: reacțiile trebuie exersate până devin reflex; dependență mai mare de drone pentru recunoaștere și corectarea focului de artilerie; accent pe mobilitate, schimbarea frecventă a pozițiilor și evitarea rutinelor. Câmpul de luptă suprasaturat cu drone și efectul psihologic Materialul aduce și mărturii ale unor veterani americani care au luptat în Ucraina și descriu presiunea psihologică produsă de drone. Carl Larson, veteran al războiului din Irak, susține că dronele pot eroda moralul și impun o stare de precauție permanentă, până la blocarea inițiativei: soldații ajung să evite ieșirea din poziții fortificate, de teamă să nu fie identificați și loviți. Un alt veteran, cunoscut sub indicativul „Jackie”, compară situația cu Irak și Afganistan, unde existau, în practică, zone relativ sigure pentru retragere și odihnă; în Ucraina, mai ales în localități disputate precum Bahmut, supravegherea aeriană persistentă ar reduce drastic aceste „pauze” operaționale. Cum se traduce asta în instruirea Armatei SUA Din informațiile prezentate, direcția este clară: antrenamentele trebuie să simuleze un mediu în care spațiul aerian este permanent contestat, iar amenințarea vine „de sus” la fel de des ca din față. Mai jos, o sinteză a schimbărilor sugerate de lecțiile din Ucraina: Domeniu Ce era presupus în multe operațiuni recente Ce se antrenează acum mai mult Spațiul aerian Control aerian propriu, risc redus Spațiu aerian disputat, risc constant Mișcare la sol Deplasări mai previzibile, sprijin aerian la nevoie Mobilitate frecventă, dispersie, camuflaj Reacție la amenințări Timp mai mare de evaluare Decizii rapide, reflexe exersate Rolul dronelor Instrument util, dar complementar Element central pentru observare și lovire În esență, Armata SUA încearcă să transforme experiențele din Ucraina într-un „manual” practic pentru viitoare conflicte: mai puțină dependență de confortul superiorității aeriene și mai multă pregătire pentru un câmp de luptă în care fiecare minut poate fi supravegheat, iar orice greșeală se plătește imediat. [...]
Rusia a lansat în noaptea de 21 spre 22 februarie un atac combinat cu 50 de rachete și aproape 300 de drone asupra infrastructurii critice din Ucraina , iar forțele aeriene ucrainene au raportat interceptarea sau bruiajul a 33 de rachete și 274 de vehicule aeriene fără pilot, potrivit Ukrainska Pravda , care citează Forțele Aeriene ale Ucrainei. Țintele principale au fost regiunile Kiev, Odesa, Kirovohrad și Poltava. Conform datelor oficiale, Rusia a folosit mai multe tipuri de rachete: 4 rachete antinavă Zircon (2 doborâte sau bruiate); 22 rachete balistice Iskander-M/S-400 (8 doborâte sau bruiate); 18 rachete de croazieră Kh-101 (17 doborâte sau bruiate); 2 rachete de croazieră Iskander-K (2 doborâte sau bruiate); 4 rachete ghidate aer-sol Kh-59/69 (2 doborâte sau bruiate); 297 drone de atac, dintre care 274 neutralizate. În total, 14 rachete și 23 de drone au lovit 14 locații, iar resturi provenite de la dronele doborâte au căzut în alte cinci zone. Autoritățile ucrainene au precizat că informațiile privind câteva rachete sunt încă în curs de clarificare. Atacul face parte dintr-o serie de lovituri asupra infrastructurii energetice. Tot în dimineața zilei de 22 februarie, infrastructura energetică din Mîkolaiv a fost avariată în urma unui atac cu drone de tip Shahed, potrivit aceleiași surse. Bombardamentele nocturne continuă să vizeze sistemele energetice și infrastructura critică a Ucrainei, în contextul unui război care intră în al treilea an de la declanșarea invaziei pe scară largă. [...]
Drone ucrainene au avariat un obiectiv din Udmurtia, posibil uzina de rachete din Votkinsk , potrivit Digi24 , care citează Reuters și Agerpres. Guvernatorul regiunii ruse Udmurtia, Aleksandr Brecealov, a declarat sâmbătă dimineață că un „sit” din regiune a fost atacat de drone, fiind raportate pagube și răniți, fără a oferi detalii suplimentare. Conform unor bloguri militare ucrainene neoficiale, ținta ar fi fost uzina din Votkinsk, situată la aproximativ 1.400 de kilometri de frontiera cu Ucraina. Fabrica este cunoscută pentru producția de rachete Iskander, cu rază scurtă de acțiune, și rachete intercontinentale Topol M. Unele surse ucrainene susțin că acolo ar fi fabricate și rachete balistice hipersonice Oreșnik . Guvernatorul Brecealov a îndemnat populația să nu intre în panică și să evite răspândirea informațiilor neconfirmate oficial. În paralel, Rosaviația a anunțat suspendarea operațiunilor pe aeroportul din Ijevsk, principalul oraș al regiunii, precum și pe alte aeroporturi din zonele învecinate. Canalul rusesc Telegram SHOT, care citează frecvent surse din serviciile de securitate, a relatat că locuitorii din Votkinsk ar fi auzit cel puțin trei explozii și zgomot de drone. Pe rețelele sociale au circulat imagini și înregistrări video cu o coloană de fum ridicându-se deasupra orașului, însă autenticitatea acestora nu a fost confirmată oficial. Alte bloguri militare ruse au raportat un posibil atac și în regiunea Samara, unde ar fi izbucnit un incendiu la o uzină de prelucrare a gazelor. Autoritățile locale nu au emis, până la momentul publicării, un comunicat privind acest incident. Atacul, dacă se confirmă că a vizat uzina din Votkinsk, ar marca una dintre cele mai îndepărtate lovituri atribuite forțelor ucrainene asupra infrastructurii militare ruse, la mare distanță de linia frontului. [...]
Ucraina a deschis prima fabrică de drone în Regatul Unit , marcând o extindere strategică a industriei sale de apărare în plin război cu Rusia, informează Euronews . Anunțul a fost făcut miercuri de ambasadorul Ucrainei la Londra, Valerii Zalujnîi , fost comandant al forțelor armate ucrainene. Potrivit oficialului, compania Ukrspecsystems , fondată în 2014, și-a demonstrat eficiența dronelor pe câmpul de luptă, iar mutarea unei părți din producție în Marea Britanie are „o logică strategică profundă”. Ucraina se confruntă constant cu atacuri asupra infrastructurii și capacităților industriale, astfel că deschiderea unei linii externe de producție urmărește să asigure continuitatea. Zalujnîi a subliniat că nu este vorba despre relocarea centrului de expertiză, care rămâne în Ucraina, ci despre crearea unei „a doua linii de apărare” pentru industrie. Producția va fi integrată în sectorul britanic de apărare. Date-cheie despre proiect: Producător: Ukrspecsystems Țara gazdă: Regatul Unit Parteneriat: consorțiul 1Force Colaboratori: British Eagle Eye Innovations și Digital Concepts Engineering Industria de apărare ucraineană s-a extins rapid în cei patru ani de conflict. În 2026, capacitatea totală de producție este estimată la aproximativ 50 de miliarde de dolari, acoperind peste jumătate din necesarul armatei. Autoritățile de la Kiev pregătesc și lansarea exporturilor, mizând pe reputația echipamentelor „testate pe câmpul de luptă”, cu scopul de a consolida economia și bugetul de stat, dar și de a susține frontul. Deschiderea fabricii în Regatul Unit indică o consolidare a cooperării militare dintre Londra și Kiev și reflectă o strategie de dispersare a riscurilor industriale într-un context de război prelungit. [...]
O lovitură ucraineană cu FP-5 Flamingo ar putea depăși recordul de distanță atribuit Kalibr , potrivit Defense Express , care analizează dacă atacul din 20 februarie asupra uzinei ruse JSC Votkinsk Machine Building Plant poate deveni un nou reper pentru utilizarea în luptă a unei rachete de croazieră la distanță foarte mare. Ținta, descrisă ca un obiectiv-cheie pentru producția de rachete ale sistemului 9K720 Iskander-M și pentru racheta balistică cu rază intermediară Oreshnik, ar fi fost lovită cu rachete de croazieră FP-5 Flamingo fabricate în Ucraina. Publicația notează că folosirea Flamingo a fost confirmată de Statul Major General al Forțelor Armate ale Ucrainei. Din perspectiva „recordului” de distanță, elementul de bază este că distanța în linie dreaptă de la granița Ucrainei până la Votkinsk depășește 1.300 km. Miza comparației cu recordurile rusești vine din faptul că distanța reală parcursă de o rachetă de croazieră în luptă nu este, de regulă, egală cu distanța în linie dreaptă. Defense Express indică doi factori care pot împinge semnificativ cifra: lansările au loc, de obicei, din interiorul teritoriului (nu chiar de la frontieră), iar racheta poate executa manevre de evitare pentru a ocoli sau a complica interceptarea de către apărarea antiaeriană. Pe această logică, publicația estimează un scenariu în care lansarea ar fi avut loc la 100–150 km în interiorul Ucrainei, iar manevrele ar fi adăugat încă aproximativ 200 km la traseu. Într-o astfel de ipoteză, distanța totală de zbor până la uzina din Votkinsk ar putea ajunge la 1.600–1.650 km sau chiar mai mult , în funcție de poziția exactă de lansare și de complexitatea rutei. Pragul psihologic este recordul „public” asociat rachetei rusești 3M14 Kalibr, legat de loviturile din 7 octombrie 2015 asupra unor ținte din Siria, prima utilizare în luptă a acestui tip de rachetă. Conform Ministerului rus al Apărării de la acel moment, rachetele ar fi parcurs aproximativ 1.500 km, iar oficialii ruși au susținut și atunci un profil de zbor complex, la joasă altitudine, ceea ce sugerează că cifra ar fi inclus deja manevrele. Defense Express mai arată că Rusia a lansat Kalibr și din Marea Caspică spre ținte din Ucraina, iar în unele cazuri distanțele ar fi putut depăși 1.600–1.700 km, însă aceste valori nu au fost revendicate public drept recorduri oficiale. În acest context, dacă estimările privind FP-5 Flamingo se confirmă, lovitura asupra Votkinsk ar muta reperul de „cea mai lungă utilizare în luptă” din zona declarațiilor rusești din 2015 către un caz recent, cu o distanță potențial comparabilă sau mai mare. [...]
Kremlinul ar pregăti noi recrutări involuntare ale rezerviștilor pentru a compensa pierderile din Ucraina , potrivit unei analize citate de Euronews , pe fondul dificultăților tot mai mari în completarea efectivelor armatei ruse. Măsura ar viza menținerea ritmului actual al operațiunilor militare, fără declararea unei mobilizări generale. Institutul pentru Studiul Războiului ( ISW ), organizație de analiză din SUA, susține că autoritățile ruse creează deja cadrul informațional și legislativ pentru reluarea recrutărilor etapizate ale rezerviștilor. Potrivit experților, Kremlinul ar încerca să normalizeze recrutările limitate, pentru a evita un nou val de nemulțumire publică, similar celui din septembrie 2022. În acest context, Duma de Stat a adoptat în primă lectură un proiect de lege care întărește sancțiunile pentru „denaturarea adevărului istoric” și „evitarea datoriei de a apăra patria”. ISW consideră că aceste modificări ar putea oferi o bază legală pentru urmărirea penală a celor care critică noile recrutări. În ultimele luni, Moscova a făcut mai mulți pași în această direcție: în octombrie 2025, guvernul a aprobat un proiect ce permite trimiterea rezerviștilor în afara Rusiei pentru misiuni speciale; în noiembrie 2025, Vladimir Putin a autorizat recrutarea pe tot parcursul anului; în decembrie 2025, un nou decret a permis recrutarea unui număr nespecificat de rezerviști pentru „stagii de pregătire” în 2026. Analiștii estimează că aceste măsuri ar putea facilita recrutarea discretă a rezerviștilor inactivi. Totodată, autoritățile trebuie să țină cont de presiunile economice interne, oficialii ruși afirmând că economia ar avea nevoie de încă 2,4 milioane de lucrători până în 2030. [...]
