Știri
Știri din categoria Apărare
Ucraina vrea să acopere cu plase anti-drone 4.000 km de drumuri potrivit HotNews.ro, care citează Reuters, într-un efort de a proteja rutele logistice și comunitățile din apropierea frontului de atacurile tot mai frecvente cu drone rusești.
Planul a fost anunțat miercuri, 25 februarie 2026, de ministrul ucrainean al Apărării, Mihailo Fedorov, care a explicat că Rusia lovește tot mai mult rutele de aprovizionare, bazele din spatele liniei frontului și, în paralel, ținte civile precum spitale, infrastructură și traficul de zi cu zi. În acest context, Kievul mizează pe o soluție relativ simplă, dar rapid de implementat: plase mari suspendate deasupra drumurilor, menite să blocheze elicele dronelor și să le împiedice să își atingă țintele, fie că vorbim despre tehnică militară, militari sau civili.
Ideea plasei anti-drone pornește de la o realitate a frontului: multe atacuri sunt realizate cu drone care zboară la altitudine mică și caută ținte în mișcare sau puncte fixe ușor de identificat. O plasă montată deasupra carosabilului poate:
În regiunea Donețk, astfel de plase au fost deja văzute pe drumuri importante, semn că măsura a trecut de faza de test și intră într-un ritm de extindere.
Fedorov a spus că, în ultima lună, autoritățile au crescut viteza de montare:
Potrivit ministrului, această accelerare ar fi îmbunătățit „semnificativ” siguranța mișcărilor militare și ar fi contribuit la funcționarea mai stabilă a comunităților de pe linia întâi. Obiectivul final pentru 2026: încă 4.000 km de drumuri protejate până la sfârșitul anului.
În același comunicat, Fedorov a precizat că 1,6 miliarde de grivne (aproximativ 37 de milioane de dolari) au fost alocate din buget pentru consolidarea măsurilor de protecție și pentru contracararea dronelor rusești. Miza nu este doar militară: dacă drumurile sunt folosite și de civili, o astfel de protecție poate reduce riscul de lovituri asupra traficului, inclusiv în perioadele în care rutele de transport sunt vitale pentru evacuări, aprovizionarea localităților sau intervenții de urgență.
Pe lângă plasele anti-drone, Ucraina va accelera și construcția de fortificații în mai multe regiuni menționate de ministru:
Anunțul sugerează o abordare dublă: protejarea coridoarelor de transport și întărirea pozițiilor defensive în zone considerate vulnerabile sau expuse.
Recomandate
Ucraina își extinde capacitatea de a lovi logistică și infrastructură militară rusă cu drone de rază medie, mai ieftine decât rachetele de croazieră , într-o campanie care vizează blocarea rutelor de aprovizionare către front, potrivit unei analize Kyiv Post bazate pe operațiuni aeriene din mai și început de iunie. În centrul acestei „arhitecturi de lovituri pe straturi” se află folosirea combinată a dronelor de atac și a celor de recunoaștere, inclusiv în roiuri, care ar fi surprins repetat atât șoferi de camioane militare, cât și apărarea antiaeriană rusă, conform publicației. Lovitura din Crimeea: pod avariat și o rută cheie blocată temporar Sâmbătă, în nordul Crimeei ocupate, o formație de drone ucrainene Begemot a atacat o șosea-pod (causeway) peste o zonă mlăștinoasă lată de mai mulți kilometri. Dronele, echipate cu focoase de 75 kg, au produs găuri de cel puțin un metru în carosabilul din beton armat, iar autoritățile de ocupație au spus că reparațiile ar dura aproximativ o lună. Miza operațională: ruta atacată ar fi una dintre doar două șosele principale care leagă peninsula de bazele militare ruse de acolo și de teritoriul Federației Ruse. Publicația notează că ținta – cunoscută drept Chongar – ar fi fost identificată de informațiile ucrainene ca prioritară din cauza utilizării intense de către unități ruse din zonă, inclusiv Brigada 37 Infanterie Motorizată. Cercetătorii Kyiv Post spun că au confirmat atacul, pagubele și prezența generală a unității în vecinătate. Distanța până la posibile puncte de lansare ucrainene este estimată la 180–200 km. De ce contează: costuri mai mici pentru lovituri cu precizie la distanță Begemot are o anvergură de 2,3 metri și o rază publicată de până la 300 km. Kyiv Post susține că, înainte de introducerea lui, Ucraina avea dificultăți în a lovi „ținte dure” cu precizie „la metru” în adâncimea dispozitivului rus, deoarece armele capabile de astfel de lovituri erau rachete de croazieră franco-britanice rare și livrate sporadic. Unitatea ucraineană care ar fi lansat atacul, „Code 9.2”, a indicat (prin imagini și audio publicate) că drona a fost proiectată să ducă un focos mai greu decât Shahed (dronă iraniană folosită de Rusia), iar încărcătura ar fi optimizată pentru penetrarea unor ținte precum carosabilul sau adăposturi întărite pentru aeronave. Comparativ de costuri menționat în analiză (din surse deschise, potrivit publicației): Begemot: 35.000–50.000 dolari per lansare (aprox. 160.000–230.000 lei) rachetă de croazieră franco-britanică: 1 milion de dolari per unitate (aprox. 4,6 milioane lei) „Hornet” și „Darts-2”: presiune pe transportul rutier din sud-estul ocupat Kyiv Post descrie și folosirea unei drone de tip avion numite Hornet, cu focos de 5 kg și rază de 150 km, dezvoltată de compania Perennial Autonomy (SUA) și vândută Ucrainei la un preț raportat de 5.000 dolari per aparat (aprox. 23.000 lei). Conform relatării, Rusia ar fi considerat luni la rând drona o amenințare redusă din cauza numărului mic, atribuindu-i și un nume de urmărire („Martian”). Începând cu începutul lui mai, forțele ucrainene SBS ar fi trecut de la utilizare rară la patrule masate cu Hornet pe șosele majore din sud-estul Ucrainei ocupate, cu accent pe axele dintre Donețk, Mariupol și Melitopol. Publicația spune că a analizat imagini video în care apar două sau trei drone în aceeași zonă și lovituri succesive la câteva secunde după impactul inițial. Un element operațional important din relatare este folosirea unui sistem de țintire cu inteligență artificială (IA), care ar identifica obiecte de tip camion și ar „bloca” ținta, lăsând operatorului decizia finală de atac. Până la începutul lui iunie, cercetări OSINT ar fi identificat cel puțin 300 de epave de camioane medii sau grele de-a lungul unor șosele utilizate de forțele ruse (M03 și M14), iar autoritățile de ocupație ar fi interzis traficul civil pe aceste rute din cauza amenințării dronelor. Separat, platforme ucrainene de știri militare sunt citate cu informația că Norda Dynamics livrează o dronă de atac „Darts-2”, cu rază de 50–100 km și cost estimat la 1.000–3.000 dolari (aprox. 4.600–14.000 lei), cu focos de 8–10 kg și un sistem IA numit „Bulldog”. Detaliile sunt descrise ca fiind secrete, iar comparațiile de performanță se bazează pe imagini video și comentarii ale piloților, obținute de Kyiv Post „pe surse”. Ce urmează: lovituri mai dese pe ținte de valoare mare, cu muniție mai ieftină Analiza indică faptul că sunt planificate atacuri suplimentare cu drone Begemot asupra unor ținte de valoare ridicată, mizând pe combinația dintre precizie și costuri mai mici decât munițiile occidentale rare. În paralel, campania de rază medie descrisă de publicație se sprijină pe o rețea de recunoaștere și pe coordonare prin software de „fuziune de date” (integrarea mai multor fluxuri de informații într-o imagine operațională unică), pentru a identifica și lovi rute de transport rutier și feroviar folosite de Rusia. [...]
Ucraina spune că a automatizat 95% din interceptarea dronelor Shahed , o schimbare operațională care poate scurta semnificativ timpul de reacție al apărării aeriene în fața atacurilor masive, potrivit Mediafax . Ministerul Apărării de la Kiev extinde astfel de soluții tehnologice, a declarat Mihailo Fedorov . Tehnologia a fost dezvoltată de un participant Brave1 și, conform aceleiași surse, a trecut „cu succes testele de luptă” în regiunea Harkov. Ce înseamnă „95% automatizat” în practică Potrivit lui Fedorov, sistemul automatizează „95% din întregul proces de interceptare – de la lansarea dronei până la distrugerea Shahed”. Rolul operatorului rămâne, însă, în bucla decizională: acesta vede țintele în timp real, selectează ținta și dă comanda de lovire, după care sistemul: ghidează independent drona către țintă; recunoaște autonom ținta; se concentrează asupra dronei Shahed. De ce contează: viteză mai mare de reacție și protecție urbană În evaluarea ministrului ucrainean, autonomia este un domeniu-cheie pentru apărarea aeriană modernă, deoarece permite un răspuns mai rapid la atacuri masive și o protejare mai eficientă a orașelor. El a mai spus că Ucraina urmărește soluții care și-au dovedit eficacitatea în condiții de luptă. Ritmul de trecere de la prototip la utilizare în luptă Fedorov a mai menționat că, „datorită sprijinului Brave1”, producătorul a trecut de la prototip la utilizare cu succes în luptă în mai puțin de un an. Separat, în material se arată că Ucraina lucrează și la rachete interceptoare ieftine pentru combaterea dronelor Shahed și testează deja unele soluții. Totodată, Ucraina ar implementa un nou nivel de apărare aeriană „la scară mică”, în care dronele interceptoare pot fi controlate de la distanțe de mii de kilometri, iar peste 10 producători ar fi integrat deja această soluție în sistemele lor. [...]
Doborârea dronei în Letonia ridică nivelul de alertă operațională pe flancul estic al NATO , după ce avioane aliate au intervenit împotriva unui aparat care a intrat în spațiul aerian leton dinspre Rusia, potrivit Digi24 . Armata letonă a anunțat că avioane de vânătoare ale NATO au doborât drona, iar originea aparatului nu a fost stabilită imediat. Înainte de interceptare, autoritățile au emis avertizări pentru locuitorii din estul țării să se adăpostească, alertă care a fost ridicată după doborâre. Ce s-a întâmplat și ce măsuri au fost luate Potrivit armatei letone, incidentul a implicat o dronă care a pătruns în spațiul aerian al Letoniei venind dinspre Rusia. Mesajul public al armatei a fost transmis pe platforma X: „Avioanele de vânătoare aliate au doborât cu succes o dronă care a intrat în spațiul aerian al Letoniei!” În paralel, autoritățile au cerut populației din regiunile estice să rămână în interior „din cauza amenințării”, iar ulterior au anunțat încheierea alertei. Context: o serie de incidente la granița estică a Europei Evenimentul este prezentat ca parte a unei succesiuni de incidente de securitate în apropierea frontierei estice a Europei, în condițiile în care, în ultimele luni, Ucraina și-a intensificat atacurile cu drone cu rază lungă asupra Rusiei, inclusiv în zona Mării Baltice. În acest context, mai multe drone militare ucrainene ar fi pătruns accidental în spațiul aerian al Finlandei, Letoniei, Lituaniei și Estoniei, notează TVP World (citat de Digi24). Digi24 amintește și un incident din luna mai, când un pilot român aflat într-o misiune NATO de poliție aeriană în regiunea baltică a doborât cu un avion F-16 o dronă suspectată că provenea din Ucraina, deasupra Estoniei. De ce contează: presiune operațională și risc de escaladare Astfel de intruziuni cu drone în spațiul aerian al statelor vecine Rusiei alimentează temerile că războiul din Ucraina s-ar putea extinde dincolo de granițele nordice ale NATO. Din perspectivă operațională, incidentul arată că misiunile de poliție aeriană și procedurile de reacție rapidă rămân în regim de utilizare reală, nu doar de descurajare, pe flancul estic. [...]
Republica Moldova pregătește schimbări de lege pentru a permite investiții private și străine în producția de drone interceptoare , într-un demers care ar deschide industria de apărare către parteneriate public-private (PPP) și ar putea accelera dezvoltarea unor capabilități locale anti-drone, potrivit Digi24 . Președinta Maia Sandu a declarat, la podcastul „Raport”, citată de NewsMaker, că autoritățile vor să dezvolte capacități de producție pentru drone interceptoare, menite să combată aparatele care încalcă spațiul aerian al Republicii Moldova. În paralel, Chișinăul vizează consolidarea sistemului anti-drone și a sistemelor de bruiaj (tehnologii care perturbă semnalul și controlul dronelor). Miza: acces la tehnologie și expertiză prin parteneriate și capital privat Sandu a explicat că statul nu are în prezent tehnologiile și specialiștii necesari, iar cadrul legal nu permite parteneriate public-private între stat și investitori sau investiții străine în acest domeniu. În acest context, șefa statului spune că a cerut Guvernului să pregătească modificarea legislației, astfel încât: statul să poată produce drone și sisteme anti-drone; sectorul privat să poată participa prin parteneriate public-private; să fie posibilă atragerea de investiții străine, inclusiv pentru transfer de tehnologie. „O să modificăm legea şi o să încercăm să atragem investiţii, în primul rând ca să facem aceste parteneriate public-private, dar poate reuşim să atragem şi nişte investiţii străine.” Cooperare posibilă cu Ucraina, dar condiționată de capacitatea locală Maia Sandu a mai spus că Republica Moldova ar putea apela inclusiv la Ucraina, care a dezvoltat o industrie avansată de drone pe fondul invaziei ruse, însă a subliniat că utilizarea efectivă a tehnologiei presupune formarea unei echipe locale cu „minimă expertiză” care să poată lucra cu aceste soluții. Context operațional: încălcări repetate ale spațiului aerian Potrivit informațiilor prezentate, de la începutul invaziei ruse la scară largă asupra Ucrainei, zeci de drone asociate atacurilor Federației Ruse au survolat neautorizat spațiul aerian al Republicii Moldova, iar unele au căzut sau au explodat pe teritoriul țării. Cel mai recent caz menționat a fost pe 13 mai, când o dronă a traversat Republica Moldova de la nord la sud. În acest moment, nu sunt oferite detalii despre calendarul modificărilor legislative, buget, ținte de producție sau potențiali investitori, iar pașii următori depind de forma finală a schimbărilor de lege și de capacitatea Chișinăului de a construi rapid expertiză tehnică locală. [...]
Ucraina a creat o apărare antiaeriană „low-cost” care schimbă ecuația costurilor , iar modelul începe să fie căutat de armate occidentale și de state din Golf, pe fondul presiunii tot mai mari asupra stocurilor de interceptori scumpi, potrivit Adevărul . Conceptul, numit de specialiști „mica apărare antiaeriană”, combină drone-interceptoare, război electronic (tehnologii de bruiaj și deturnare a semnalelor) și echipe mobile de intervenție. Ținta principală: dronele ieftine, produse în masă, care au schimbat regulile războiului modern și pot forța adversarul să consume muniție mult mai scumpă. De ce contează: apărarea devine mai ieftină decât atacul Până recent, logica apărării antiaeriene era că interceptorul costă mai mult decât ținta. În cazul dronelor de atac, Ucraina susține că a inversat raportul: un interceptor ar costa aproximativ 2.500 de dolari (aprox. 11.500 lei), în timp ce rachetele dedicate apărării antiaeriene pot ajunge la costuri de ordinul milioanelor de dolari, în funcție de sistem. Această diferență de cost, notează publicația, explică de ce Ucraina poate face față unor atacuri cu sute de drone într-o singură noapte fără să își epuizeze rapid stocurile de rachete strategice. Ce include „mica apărare antiaeriană” și cum funcționează Arhitectura descrisă are trei componente care se completează: Drone-interceptoare produse de companii private ucrainene. Un exemplu este modelul Sting (Wild Hornets) , despre care se afirmă că poate depăși 300 km/h și poate intercepta drone la altitudini de câțiva kilometri. Război electronic , printr-o rețea națională care poate bruia sau redirecționa drone și rachete, inclusiv prin modificarea semnalelor de navigație. Grupuri mobile de foc , echipe care se deplasează rapid și intervin cu mitraliere grele și sisteme optice împotriva dronelor care trec de celelalte straturi. În 2024, aceste unități ar fi fost responsabile pentru aproape jumătate dintre dronele doborâte în timpul atacurilor nocturne, potrivit datelor citate. Producție și rezultate raportate: cifrele invocate de Kiev Adevărul citează date prezentate de autoritățile ucrainene, potrivit cărora în martie 2026 dronele-interceptoare ar fi distrus peste 33.000 de aparate fără pilot rusești . În primele patru luni ale anului, forțele armate ar fi primit de două ori mai multe interceptoare decât în întreg anul precedent . În același timp, industria ucraineană ar produce deja mai mult decât poate absorbi armata națională, iar companiile ar căuta activ clienți externi. Cerere externă: de la infrastructură energetică la proiecte comune Modelul testat în luptă începe să atragă interes în afara Ucrainei. Publicația menționează discuții purtate de reprezentanți ai unor state din Golf, ai Pentagonului și ai unor armate europene cu producători ucraineni. Printre exemplele date: Saudi Aramco ar analiza utilizarea dronelor-interceptoare pentru protejarea infrastructurii energetice; Marea Britanie ar fi lansat proiecte comune de producție cu firme din Ucraina. În paralel, industria americană ar încerca să dezvolte sisteme inspirate din experiența ucraineană. Miza pentru Kiev: potențial de export în industria de apărare Dincolo de efectul militar, Adevărul notează că această categorie de sisteme anti-drone ar putea deveni un produs important de export pentru Ucraina în următorul deceniu, tocmai pentru că poate fi produsă relativ rapid, modernizată constant și adaptată cerințelor diferitelor armate. În concluzie, „marea” apărare antiaeriană rămâne necesară împotriva rachetelor balistice și a armelor hipersonice, însă războiul din Ucraina arată că fără un strat inferior, ieftin și scalabil, chiar și cele mai sofisticate sisteme riscă să își consume rapid resursele. [...]
Aliații NATO discută o țintă de 70 miliarde euro pentru ajutor militar către Ucraina , într-o încercare de a împărți mai „echitabil” costurile și de a face finanțarea mai transparentă, pe fondul retragerii aproape totale a noilor pachete americane. Potrivit Politico , angajamentul ar urma să fie anunțat la summitul NATO de la Ankara de luna viitoare, iar discuțiile sunt încă în fază incipientă. Inițiativa, circulată de Germania luna trecută, ar include un mecanism nou de transparență privind finanțarea pentru Ucraina, după ce unele state s-au plâns că suportă disproporționat costurile sprijinului pentru Kiev. Un diplomat NATO de rang înalt a descris miza drept obținerea unui „angajament ferm” pentru continuarea sprijinului „pe o bază sustenabilă și mai echitabilă”. Cum ar fi compus pachetul de 70 miliarde euro Propunerea nu ar însemna integral bani noi, conform diplomaților citați: 30 miliarde euro ar proveni din împrumutul UE deja agreat, de 90 miliarde euro pe doi ani pentru Ucraina; 40 miliarde euro ar veni din angajamente bilaterale ale statelor. Un diplomat NATO a argumentat că este „natural” ca o parte să fie contabilizată prin instrumentele UE, deoarece majoritatea aliaților NATO sunt și membri ai Uniunii, iar „ar fi incorect” să fie chemați să contribuie de două ori. În același timp, există temeri că includerea banilor UE ar putea reduce stimulentul pentru donații bilaterale. Presiune pe europeni, după stoparea ajutorului nou din SUA Articolul notează că, sub președintele Donald Trump, SUA au oprit aproape tot ajutorul militar nou pentru Ucraina și vând arme către Kiev doar dacă sunt finanțate de alți aliați. În acest context, sprijinul pentru Ucraina va fi unul dintre subiectele centrale ale summitului liderilor NATO din 7-8 iulie . Un oficial NATO, vorbind în numele organizației, a transmis că „discuțiile sunt în curs” pentru a continua sprijinul și pentru a asigura o împărțire mai echitabilă a poverii. Ce priorități cere Kievul și ce urmează Ambasadoarea Ucrainei la NATO, Alyona Getmanchuk, a spus că orice nou angajament ar trebui să se concentreze pe prioritățile Kievului: apărare antiaeriană , investiții în producția de drone și rachete și muniție cu rază extinsă . După ce aliații au respins luna trecută o sugestie a secretarului general Mark Rutte de a aloca 0,25% din PIB pentru Ucraina, inițiativa germană a devenit baza discuțiilor, însă rămâne neclar dacă se va ajunge rapid la un acord. O reuniune a miniștrilor apărării NATO programată mai târziu în această lună este văzută ca o oportunitate pentru a avansa spre o înțelegere. [...]
