Știri
Știri din categoria Politică & Externe

Donald Trump încearcă să lege performanța economică de războiul cu Iranul, dar sondajele indică o penalizare politică pe tema costurilor și a prețului benzinei , potrivit G4Media . Președintele SUA a descris conflictul drept un „mic ocol” „necesar” pentru a evita riscul ca Iranul să dezvolte o armă nucleară. La un eveniment în Las Vegas, Trump și-a apărat bilanțul economic de la începutul celui de-al doilea mandat, susținând că economia „doborâ[ă] recorduri” în pofida operațiunii militare. În același context, el a justificat intervenția prin riscurile pe care le-ar fi implicat inacțiunea. „Doborâm recorduri, în pofida micului nostru ocol prin acea ţară minunată, Iranul, dar a trebuit să o facem, pentru că altfel s-ar fi putut întâmpla lucruri rele, lucruri cu adevărat rele” Costurile războiului și prețul benzinei, vulnerabilități în opinia publică Datele citate în material arată o percepție publică predominant negativă privind raportul cost–beneficiu al operațiunii. Un sondaj Ipsos (10–12 aprilie, peste 1.000 de respondenți) indică faptul că 51% dintre americani consideră că operațiunea militară împotriva Iranului „nu a meritat”, având în vedere costurile asociate, în timp ce 24% susțin contrariul. Separat, un sondaj publicat de Universitatea Quinnipiac arată că 65% dintre alegători îl învinovățesc pe Trump pentru recenta creștere a prețurilor la benzină, un indicator sensibil pentru consumatori și pentru inflația resimțită. Nivel de aprobare redus pentru gestionarea dosarului Iran În același sondaj Quinnipiac, 36% dintre alegătorii chestionați declară că aprobă modul în care Trump a gestionat situația cu Iranul, iar 58% își exprimă dezaprobarea. În ansamblu, mesajul Casei Albe încearcă să prezinte conflictul ca pe un cost limitat și inevitabil, însă cifrele din sondaje sugerează că, cel puțin pe termen scurt, tema costurilor și a prețurilor la combustibil poate eroda sprijinul public pentru deciziile administrației. [...]

Reluarea dosarului Tel Drum redeschide riscul anulării unor probe-cheie, după ce Înalta Curte a scos din joc interceptările pe mandate de siguranță națională. Procesul în care Liviu Dragnea și alți inculpați sunt judecați pentru corupție și fraude cu fonduri europene, cu un prejudiciu total indicat de anchetatori de peste 100 de milioane de lei, a reintrat pe rolul Tribunalului București, iar apărarea atacă acum legalitatea probelor invocând posibile „echipe operative” mixte DNA–SRI, potrivit Libertatea . Miza imediată este una de procedură, dar cu efect direct asupra fondului: dacă instanța constată nereguli privind cooperarea dintre instituții sau modul de punere în executare a supravegherii tehnice, anumite probe pot fi declarate nule, ceea ce poate schimba substanțial parcursul dosarului. De ce contează: dosar de corupție cu fonduri UE și prejudiciu de peste 100 mil. lei În dosarul Tel Drum, Dragnea este judecat pentru infracțiuni de corupție și fraude cu fonduri europene, iar prejudiciul total este indicat la 110.319.550 lei (în text este menționat și echivalentul de 22.063.910 euro ). Potrivit rechizitoriului citat, Ministerul Dezvoltării Regionale, Administrației Publice și Fondurilor Europene și ANAF s-au constituit părți civile cu sume detaliate în dosar, în timp ce Consiliul Județean Teleorman nu s-a constituit parte civilă. Cum s-a ajuns la reluare: interceptări declarate nelegale Procedura de cameră preliminară a fost suspendată 1 an, 7 luni și 12 zile , interval în care Înalta Curte a verificat legalitatea încheierilor prin care au fost autorizate mandatele de interceptare puse în executare cu sprijinul SRI. Este vorba despre 31 de mandate de interceptare autorizate în perioada 29.08.2007–17.08.2009 , în baza legii siguranței naționale. La 29 mai 2025 , instanța supremă a constatat nelegalitatea tuturor acestor mandate și a anulat probele rezultate din ele. Contextul mai larg, prezentat în material, este seria de decizii ale Curții Constituționale care au limitat implicarea SRI în dosare penale și utilizarea anumitor tipuri de înregistrări: Decizia 51/2016 (implicarea SRI ca „alte organe specializate ale statului”), Decizia 26/2019 (protocoalele dintre Parchetul General și SRI), Decizia 55/2020 (utilizarea înregistrărilor obținute pe mandate de siguranță națională în procese penale). Noua linie de apărare: „echipe operative” DNA–SRI și cereri de adrese La reluarea camerei preliminare, la 20 februarie 2026 , avocații au cerut Tribunalului București să trimită adrese către DNA și SRI pentru a lămuri dacă, în această cauză, au existat „echipe operative” mixte și în ce a constat cooperarea dintre instituții, inclusiv în legătură cu punerea în executare a mandatelor de supraveghere tehnică. În încheierea de ședință din 20.02.2026, instanța consemnează solicitări distincte formulate de inculpați și de societatea Tel Drum, inclusiv cereri de clarificări privind aplicarea unui protocol DNA–SRI (menționat în material ca fiind nr. 00750/04.02.2009) și solicitări de atașare a unor dosare. Următorul termen al procedurii de cameră preliminară a fost stabilit pentru 17 aprilie 2026 , la Tribunalul București. Cine este trimis în judecată și pentru ce perioadă Dragnea a fost trimis în judecată la 17 octombrie 2022 pentru constituire de grup infracțional organizat și abuz în serviciu , fapte plasate în perioada 2001–2017 , în legătură cu atribuirea unor contracte „cu dedicație” către Tel Drum SA și obținerea, prin fraudă, de fonduri europene și naționale. În dosar au mai fost trimise în judecată alte opt persoane și societatea Tel Drum . Ce urmează depinde de soluțiile din camera preliminară, etapă în care instanța verifică legalitatea administrării probelor și a actelor de urmărire penală; în funcție de concluzii, dosarul poate merge mai departe cu probele rămase sau poate fi afectat prin excluderi suplimentare. [...]