Știri
Știri din categoria Externe

China încearcă să blocheze prin Spania o schimbare de reguli în UE care ar favoriza firmele europene, într-un moment în care Bruxelles-ul pregătește măsuri de stimulare a producției interne și de orientare a achizițiilor publice către companii din bloc, potrivit Agerpres, care citează Bloomberg.
Miza este „Legea Acceleratorului Industrial”, numită și inițiativa „Fabricat în Europa”, anunțată luna trecută de Comisia Europeană. Propunerea ar urma să oblige statele membre să acorde prioritate companiilor autohtone în contractele de achiziții publice, cu obiectivul ca 20% din producția economică a UE să provină din industria prelucrătoare în 2035.
În această săptămână, premierul spaniol Pedro Sanchez s-a întâlnit la Beijing cu președintele Xi Jinping, iar oficialii chinezi s-au plâns, potrivit unei surse citate de Bloomberg, că Europa devine „prea protecționistă”. Aceștia ar fi avertizat că politicile UE ar afecta comerțul și legăturile politice dintre cele două regiuni.
Contextul mai larg este competiția tot mai dură pentru industrie: UE încearcă să rămână competitivă după ce SUA a declanșat un război comercial anul trecut, iar China „inundă” piața unică europeană cu bunuri ieftine. În acest cadru, Comisia a propus măsuri de sprijin pentru companiile europene, cu scopul de a revitaliza producția internă.
Materialul notează că Spania s-a apropiat în ultimii ani de China, urmărind să atragă investiții și să-și diversifice alianțele, pe fondul rivalității SUA–China. Această abordare a intrat uneori în tensiune cu direcția UE de „reducere a riscurilor” față de China și de diminuare a dependențelor în sectoare considerate critice.
În același timp, China ar fi pierdut recent un aliat important în UE: premierul ungar Viktor Orban, după ce partidul său a pierdut alegerile parlamentare de duminică. Orban era prezentat drept un susținător al aprofundării legăturilor economice cu Beijingul, inclusiv în zona vehiculelor electrice și a telecomunicațiilor.
China a criticat public inițiativa „Fabricat în Europa”. Luna trecută, Ministerul Comerțului din China a transmis „îngrijorări serioase”, susținând că planul ar crește incertitudinile pentru companiile chineze care investesc în UE, potrivit unui comunicat citat în material.
Pe de altă parte, vicepreședintele Comisiei Europene, Stephane Sejourne, a încercat să contureze o linie de echilibru într-un discurs la Madrid, săptămâna trecută:
„Investițiile chineze în Europa și Spania pot fi compatibile cu reechilibrarea comerțului. Este posibil să utilizăm relația comercială pentru a dobândi noi tehnologii și pentru transferul de cunoștințe și capacitate pentru creșterea economică în Europa. Această cale este îngustă, dar poate fi urmată.”
Pentru companiile europene, disputa indică faptul că viitoarele reguli privind achizițiile publice și sprijinul industrial riscă să devină un punct de fricțiune major în relația UE–China, cu potențiale efecte asupra investițiilor și accesului pe piață, pe măsură ce inițiativa Comisiei avansează în procesul decizional european.
Recomandate

UE ia în calcul măsuri care pot afecta relațiile comerciale cu Israelul , iar discuția se mută din zona politică în cea a instrumentelor de presiune care pot fi adoptate fără unanimitate, potrivit Digi24 . Tema este pe agenda Consiliului Afaceri Externe, reunit pe 21 aprilie la Luxemburg, unde miniștrii vor aborda și războiul din Ucraina, situația din Orientul Mijlociu, Caucazul de Sud și Sudan. În centrul discuției despre Israel este posibilitatea suspendării unor părți din acordul de cooperare UE–Israel, după ce Spania și-a reiterat solicitarea de suspendare. Șefa politicii externe a UE, Kaja Kallas , a spus că Uniunea va evalua disponibilitatea statelor membre de a lua măsuri împotriva Israelului. Ce opțiuni sunt pe masă și de ce contează procedural Textul indică faptul că suspendarea integrală a acordului de cooperare ar necesita unanimitatea celor 27 de state membre și ar fi „aproape sigur” blocată de aliații Israelului. În schimb, o variantă considerată mai fezabilă ar fi suspendarea componentei din acord care facilitează relații comerciale mai strânse, măsură care ar necesita doar sprijinul unei majorități ponderate (majoritate calificată). Kallas a punctat că există deja măsuri discutate la nivelul UE, unele dintre ele necesitând majoritate calificată, iar primul pas ar fi evaluarea posibilității de a acționa dacă statele membre doresc să exercite presiune asupra Israelului. Context: de ce s-a întărit poziția unor state UE Potrivit materialului, atitudinile față de Israel s-au înăsprit pe fondul războiului din Gaza, iar ulterior s-au durificat după invazia israeliană în Liban și adoptarea unei noi legi privind pedeapsa cu moartea pentru palestinieni în Cisiordania ocupată. UE ar fi propus încă de anul trecut măsuri potențiale, inclusiv întreruperea relațiilor comerciale sau sancționarea unor miniștri din guvern, însă până acum nu a existat suficient sprijin pentru implementare. O schimbare de poziție din partea unor state mari, precum Germania sau Italia, este prezentată ca relevantă pentru o eventuală majoritate; Roma ar fi semnalat deja o linie mai dură prin suspendarea unui acord de apărare. Alte dosare pe agenda miniștrilor: Ucraina, Orientul Mijlociu, Caucazul de Sud, Sudan Miniștrii vor discuta și despre războiul Rusiei împotriva Ucrainei, după un schimb informal de opinii prin videoconferință cu ministrul ucrainean de externe, Andrii Sîbiha . Poziția de principiu a UE rămâne sprijinirea eforturilor diplomatice pentru încetarea războiului și solicitarea către Rusia de a accepta o încetare completă, necondiționată și imediată a focului, precum și angajarea în negocieri constructive. Pe Orientul Mijlociu, este prevăzut un schimb informal de opinii cu premierul Libanului, Nawaf Salam, urmat de discuții despre evoluțiile legate de războiul din Iran și efectele regionale. În material sunt menționate și poziții anterioare ale Kajei Kallas privind încetarea focului convenită între SUA și Iran și apelul la oprirea ostilităților în Liban; este amintită și o declarație a acesteia în Consiliul de Securitate al ONU, potrivit Reuters, despre strâmtoarea Ormuz și necesitatea unei „coaliții internaționale solide pentru securitatea maritimă”. Consiliul va aborda și Caucazul de Sud, cu accent pe Armenia înaintea summitului UE–Armenia de la Erevan (4–5 mai 2026), relațiile UE cu Azerbaidjanul și situația din Georgia, precum și conflictul din Sudan, la trei ani de la începutul ostilităților. Ce urmează Din informațiile prezentate, următorul pas imediat este evaluarea sprijinului politic între statele membre pentru eventuale măsuri față de Israel, inclusiv opțiuni care pot fi adoptate prin majoritate calificată. Materialul nu indică un calendar pentru o decizie, dar notează că unele inițiative (precum sancțiuni împotriva coloniștilor israelieni „extremiști” din Cisiordania) au fost blocate luni la rând și ar putea depinde de schimbări politice la Budapesta, odată cu instalarea unui nou guvern în Ungaria, în luna mai. [...]

Germania și Franța caută o formulă de „pre-aderare” pentru Ucraina, dar fără bani și fără vot , ceea ce ar putea redesena, prin decizie politică, regulile de acces gradual la mecanismele UE, potrivit Digi24 . Miza este una de reglementare: cum poate Uniunea să ofere semnale de integrare rapidă fără să deschidă anticipat bugetul comun și drepturile de decizie. Informația apare în contextul în care Financial Times scrie că Parisul și Berlinul ar fi respins propunerile Comisiei Europene de a „scurta” procesul de aderare, considerat lent și birocratic, în favoarea unor beneficii rapide pentru Kiev. Ce propun Germania și Franța: participare, dar fără drepturi de membru Germania ar lua în calcul un statut de „membru asociat”, care ar permite Ucrainei să participe la reuniunile miniștrilor și liderilor UE, însă fără drept de vot și fără acces automat la bugetul comun al Uniunii. În documentul citat, Berlinul ar argumenta că noul statut ar avea „o forță simbolică prin denumire” și ar putea fi acordat printr-o decizie politică a liderilor UE, evitând procedurile îndelungate. Franța ar descrie o variantă apropiată, sub forma unui „statut de stat integrat”, în care accesul la politica agricolă comună și la finanțarea europeană ar fi amânat până la aderarea deplină. De ce se discută acum: echilibrul politic din UE și temerile privind „aderarea rapidă” Materialul notează că recenta înfrângere electorală a premierului ungar Viktor Orbán, care a vetat începerea negocierilor de aderare cu Ucraina, a alimentat speranțe de progres. Totuși, majoritatea statelor membre se tem că o cale rapidă pentru Ucraina și alți candidați ar putea afecta echilibrul politic al UE și ar diminua valoarea statutului de membru. Doi înalți funcționari ai Comisiei Europene au declarat pentru Financial Times că direcția generală a documentelor franceze și germane ar fi „probabil” apropiată de propunerea finală a UE pentru Ucraina. Reacția Kievului: „aderarea vagă” riscă să fie percepută ca un substitut Din partea Ucrainei, vicepremierul Taras Kachka, responsabil de integrarea europeană și euro-atlantică, a declarat pentru Financial Times că discuțiile cu Parisul, Berlinul și alte capitale sunt în desfășurare. Un alt oficial ucrainean, citat de aceeași publicație, a spus că Kievul se teme că un concept vag de aderare ar putea fi perceput de o populație obosită de război drept un înlocuitor slab pentru aderarea reală. Președintele Volodimir Zelenski a afirmat anterior că Ucraina nu este interesată de o aderare parțială la UE, comparând ideea cu faptul că Europa nu și-ar dori o versiune „limitata” a armatei ucrainene. Potrivit European Pravda, UE nu a încheiat discuțiile privind posibilitatea aderării Ucrainei în 2027, însă nu există încă un plan convenit pentru proces. [...]

China cere menținerea Strâmtorii Hormuz deschise navigației , după relatări că forțele iraniene ar fi deschis focul asupra unei nave sub pavilion indian, un episod care reaprinde riscurile pentru transportul maritim și fluxurile energetice, potrivit Global Times . Purtătorul de cuvânt al Ministerului chinez de Externe, Guo Jiakun , a declarat luni, într-o conferință de presă, că Beijingul își menține poziția privind Strâmtoarea Hormuz și a reiterat că aceasta este „o cale navigabilă internațională”, iar păstrarea ei deschisă „servește intereselor comune” ale țărilor din regiune și ale comunității internaționale. Declarația a venit ca răspuns la o întrebare a unui reporter care a invocat informații despre incidentul cu nava sub pavilion indian și a întrebat cum vede China escaladarea, respectiv ce măsuri ia în calcul pentru a-și proteja interesele de transport și energie în strâmtoare. Guo a spus că China „speră ca toate părțile să colaboreze” pentru a preveni deteriorarea suplimentară a situației și că este pregătită să continue eforturile, împreună cu comunitatea internațională, pentru a contribui la detensionarea tensiunilor. Publicația nu oferă detalii suplimentare despre incident sau despre eventuale măsuri concrete pe care China le-ar avea în vedere. [...]

China a criticat tranzitul unei nave militare japoneze prin Strâmtoarea Taiwan și participarea Japoniei la exerciții comune SUA–Filipine, avertizând că astfel de mișcări pot submina stabilitatea regională , potrivit Global Times , care citează declarațiile purtătorului de cuvânt al Ministerului de Externe de la Beijing, Guo Jiakun. Oficialul chinez a fost întrebat despre informațiile potrivit cărora Japonia urma să participe la exercițiile militare comune dintre Statele Unite și Filipine, iar săptămâna trecută un distrugător al Forțelor Japoneze de Autoapărare (SDF) a traversat Strâmtoarea Taiwan în drum spre zona de desfășurare a exercițiilor. În reacția prezentată de publicație, Guo Jiakun a legat gestul Japoniei de trecutul său militar, afirmând că, în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, Japonia „a invadat și colonizat” țări din Asia de Sud-Est, inclusiv Filipine, și „poartă o gravă responsabilitate istorică”. Beijingul a cerut Japoniei „să reflecteze serios asupra istoriei sale de agresiune”, să dea dovadă de „prudență și reținere” în chestiuni militare și de securitate și „să înceteze să-și arate mușchii” și să afecteze stabilitatea regională, conform declarațiilor citate. [...]

China cere menținerea deschisă a Strâmtorii Ormuz , un semnal cu miză directă pentru fluxurile de petrol și stabilitatea transportului maritim : președintele Xi Jinping i-a transmis acest mesaj prințului moștenitor saudit Mohammed bin Salman , într-o convorbire telefonică, relatează HotNews , citând televiziunea chineză CCTV. Poziția Beijingului vine pe fondul unei noi escaladări a tensiunilor dintre Iran și Statele Unite, după ce Teheranul a oscilat în privința regimului de navigație prin strâmtoare. Potrivit informațiilor citate, Iranul a anunțat vineri deschiderea Strâmtorii Ormuz, dar s-a răzgândit sâmbătă, invocând menținerea „blocadei americane” asupra porturilor iraniene drept motiv pentru reluarea „controlului strict” asupra strâmtorii. De ce contează: China este un beneficiar major al tranzitului de petrol Miza economică este explicită: China este una dintre principalele destinații pentru petrolul care tranzitează Strâmtoarea Ormuz, notează Agerpres. În acest context, Xi Jinping a formulat interesul ca unul comun, atât regional, cât și internațional. „Strâmtoarea Ormuz trebuie să rămână deschisă pentru navigația normală. Este în interesul comun al țărilor din regiune și al comunității internaționale.” Context: armistițiu fragil și negocieri incerte SUA–Iran În paralel, incertitudinea persistă asupra unei posibile noi runde de negocieri între SUA și Iran, care ar urma să aibă loc în Pakistan. Teheranul nu și-a confirmat, „în această etapă”, participarea, iar tensiunile au fost amplificate de confiscarea duminică a unui cargou iranian de către SUA în Golful Omanului, potrivit informațiilor din material. Xi a mai spus că Beijingul „pledează pentru un armistițiu imediat și global”, susține eforturile de restabilire a păcii și rămâne angajat în soluționarea disputelor pe cale politică și diplomatică. AFP, citată în articol, notează că declarațiile publice ale liderului chinez despre războiul din Orientul Mijlociu sunt rare după declanșarea conflictului, pe 28 februarie, în urma atacurilor israeliano-americane asupra Iranului. [...]

În ultima zi a armistițiului, riscul unei noi escaladări SUA–Iran crește pe fondul blocadei din Strâmtoarea Ormuz , după ce Donald Trump a avertizat că Teheranul „va fi obligat să negocieze”, iar Iranul acuză Washingtonul că încalcă încetarea focului prin presiune militară și blocadă navală, potrivit Adevărul . Trump a declarat luni, într-un interviu telefonic acordat unui post de radio conservator din SUA, că negocierile cu Iranul „vor fi finalizate cu succes” și că „toată lumea va fi mulțumită”, în pofida blocajului evident dintre cele două părți. Tot el a reluat amenințarea că, dacă Iranul nu negociază, se va confrunta cu „probleme cum nu a mai văzut niciodată”. Blocada din Ormuz, miza operațională care tensionează armistițiul Pe fondul armistițiului fragil, președintele Parlamentului iranian, Mohammad Bagher Ghalibaf, a transmis că Teheranul respinge orice negociere „sub umbra amenințărilor” și a acuzat SUA că folosesc presiunea militară și o blocadă navală pentru a forța concesii. Oficialul iranian a condamnat decizia SUA de a impune o blocadă asupra Strâmtorii Ormuz, pe care Iranul o consideră o încălcare a armistițiului mediat de Pakistan. În paralel, tensiunile au escaladat și prin menținerea unei blocade navale asupra navelor care intră și ies din porturile iraniene, măsură pe care Teheranul o cataloghează drept ilegală. Negocieri anunțate la Islamabad , dar participarea Iranului rămâne incertă Casa Albă a indicat că reprezentanți americani urmează să participe la discuții la Islamabad. Iranul nu a confirmat oficial participarea și a cerut ridicarea blocadei înainte de orice progres diplomatic. Trump a reiterat că un eventual acord trebuie să includă garanții ferme că Iranul nu va obține armă nucleară. Trafic maritim oscilant: redeschidere anunțată, apoi noi restricții În Strâmtoarea Ormuz, Iranul a anunțat inițial redeschiderea traficului maritim, dar ulterior a revenit asupra deciziei și a restricționat din nou navigația, acuzând SUA că nu și-au respectat angajamentele. În acest context, finalul armistițiului găsește părțile cu poziții publice mai dure și cu condiții care, deocamdată, nu se aliniază. [...]