Știri
Știri din categoria Externe

China încearcă să blocheze prin Spania o schimbare de reguli în UE care ar favoriza firmele europene, într-un moment în care Bruxelles-ul pregătește măsuri de stimulare a producției interne și de orientare a achizițiilor publice către companii din bloc, potrivit Agerpres, care citează Bloomberg.
Miza este „Legea Acceleratorului Industrial”, numită și inițiativa „Fabricat în Europa”, anunțată luna trecută de Comisia Europeană. Propunerea ar urma să oblige statele membre să acorde prioritate companiilor autohtone în contractele de achiziții publice, cu obiectivul ca 20% din producția economică a UE să provină din industria prelucrătoare în 2035.
În această săptămână, premierul spaniol Pedro Sanchez s-a întâlnit la Beijing cu președintele Xi Jinping, iar oficialii chinezi s-au plâns, potrivit unei surse citate de Bloomberg, că Europa devine „prea protecționistă”. Aceștia ar fi avertizat că politicile UE ar afecta comerțul și legăturile politice dintre cele două regiuni.
Contextul mai larg este competiția tot mai dură pentru industrie: UE încearcă să rămână competitivă după ce SUA a declanșat un război comercial anul trecut, iar China „inundă” piața unică europeană cu bunuri ieftine. În acest cadru, Comisia a propus măsuri de sprijin pentru companiile europene, cu scopul de a revitaliza producția internă.
Materialul notează că Spania s-a apropiat în ultimii ani de China, urmărind să atragă investiții și să-și diversifice alianțele, pe fondul rivalității SUA–China. Această abordare a intrat uneori în tensiune cu direcția UE de „reducere a riscurilor” față de China și de diminuare a dependențelor în sectoare considerate critice.
În același timp, China ar fi pierdut recent un aliat important în UE: premierul ungar Viktor Orban, după ce partidul său a pierdut alegerile parlamentare de duminică. Orban era prezentat drept un susținător al aprofundării legăturilor economice cu Beijingul, inclusiv în zona vehiculelor electrice și a telecomunicațiilor.
China a criticat public inițiativa „Fabricat în Europa”. Luna trecută, Ministerul Comerțului din China a transmis „îngrijorări serioase”, susținând că planul ar crește incertitudinile pentru companiile chineze care investesc în UE, potrivit unui comunicat citat în material.
Pe de altă parte, vicepreședintele Comisiei Europene, Stephane Sejourne, a încercat să contureze o linie de echilibru într-un discurs la Madrid, săptămâna trecută:
„Investițiile chineze în Europa și Spania pot fi compatibile cu reechilibrarea comerțului. Este posibil să utilizăm relația comercială pentru a dobândi noi tehnologii și pentru transferul de cunoștințe și capacitate pentru creșterea economică în Europa. Această cale este îngustă, dar poate fi urmată.”
Pentru companiile europene, disputa indică faptul că viitoarele reguli privind achizițiile publice și sprijinul industrial riscă să devină un punct de fricțiune major în relația UE–China, cu potențiale efecte asupra investițiilor și accesului pe piață, pe măsură ce inițiativa Comisiei avansează în procesul decizional european.
Recomandate

China își extinde controlul maritim lângă Taiwan printr-o operațiune de „aplicare a legii” , pe fondul unei dispute regionale privind delimitarea zonelor economice exclusive, potrivit Adevărul . Miza imediată este una de reglementare și jurisdicție: Beijingul transmite că orice negocieri asupra apelor de la est de Taiwan trebuie să includă China. Operațiunea, descrisă ca una „specială” de aplicare a legii maritime, a început sâmbătă în apele situate la est de insula Taiwan. Conform agenției de stat Xinhua, acțiunea este coordonată de Ministerul Transporturilor din China , împreună cu autoritățile pentru siguranță maritimă din provinciile Fujian și Guangdong, Centrul de Asistență pentru Navigație din Marea Chinei de Est și Biroul de Salvare din aceeași regiune. Autoritățile chineze susțin că obiectivele includ exercitarea jurisdicției administrative maritime, întărirea capacităților de patrulare și control al traficului naval în larg, asigurarea siguranței navigației și protejarea intereselor naționale ale Chinei. De ce contează: Beijingul contestă negocieri fără China, invocând UNCLOS Tensiunile au crescut după vizita recentă a președintelui Filipinelor în Japonia și după declarația comună prin care cele două state au anunțat că vor începe negocieri privind delimitarea zonelor economice exclusive și a platoului continental. Potrivit poziției exprimate de Beijing, zona vizată de aceste discuții se află la est de Taiwan, teritoriu pe care China îl consideră parte integrantă a statului chinez, notează Global Times. Ministerul chinez de Externe a criticat inițiativa. Într-o conferință de presă de marți, purtătoarea de cuvânt Mao Ning a susținut că Japonia și Filipine încearcă să inițieze negocieri fără participarea Chinei, ceea ce, în opinia Beijingului, contravine Convenției ONU asupra Dreptului Mării (UNCLOS) și altor norme de drept internațional. Totodată, oficialul a afirmat că Beijingul deține drepturi asupra zonei economice exclusive și a platoului continental din regiune și că orice delimitare a apelor de la est de Taiwan trebuie să includă China. Poziția față de Taiwan și avertismentul privind „actorii externi” Biroul pentru Afacerile Taiwanului din cadrul Consiliului de Stat al Chinei a condamnat, la rândul său, planurile Japoniei și Filipinelor. Purtătorul de cuvânt Zhu Fenglian a declarat că eventualele negocieri ar încălca drepturile și interesele maritime ale Chinei și ar fi, în viziunea Beijingului, lipsite de validitate juridică. Zhu a reiterat poziția oficială potrivit căreia populațiile de pe ambele maluri ale Strâmtorii Taiwan aparțin aceleiași națiuni și a avertizat că orice cooperare între autoritățile taiwaneze și actori externi care ar afecta interesele naționale ale Chinei va fi privită negativ de Beijing. În fundal, disputa se suprapune peste tensiunile persistente din Asia de Est legate de revendicări teritoriale și maritime. Taiwanul este guvernat separat de Beijing din 1949, însă China consideră insula parte a teritoriului său și nu exclude utilizarea forței pentru reunificare. [...]

Vizita lui Xi Jinping la Phenian poate redesena miza economică a regimului Kim , printr-o posibilă relansare a turismului și a investițiilor chineze, într-un moment în care Coreea de Nord își permite mai multă autonomie față de Beijing pe fondul apropierii de Rusia, potrivit Adevărul . Întâlnirea de luni, la Phenian, deschide o vizită de două zile și este prima deplasare a liderului chinez în Coreea de Nord din ultimii șapte ani. Contextul este descris de Reuters ca fiind unul favorabil lui Kim Jong-un , care și-a întărit poziția prin relații mai strânse cu Moscova, dezvoltarea programului nuclear și o atitudine mai rezervată față de dialogul cu Statele Unite. De ce contează: economia și turismul, cele mai probabile rezultate „tangibile” Analiștii citați de Reuters estimează că principalele rezultate concrete ale summitului vor viza cooperarea economică. Coreea de Nord încearcă să implementeze un nou plan de dezvoltare, iar turismul este una dintre prioritățile regimului. Un indicator al dependenței de China înainte de pandemie: aproximativ 90% dintre turiștii străini care vizitau Coreea de Nord proveneau din China. Închiderea granițelor în perioada COVID-19 a lovit puternic sectorul, iar reluarea fluxului de turiști chinezi, împreună cu o eventuală creștere a investițiilor chineze, este prezentată drept una dintre mizele întâlnirii Xi–Kim. Rusia schimbă raportul de forțe dintre Phenian și Beijing Potrivit analizei Reuters, pentru Xi Jinping vizita este și o încercare de a readuce Coreea de Nord mai aproape de sfera de influență a Beijingului, după ce Phenianul și-a consolidat în ultimii ani parteneriatul strategic cu Moscova. În acest context, Coreea de Nord a furnizat sprijin militar Rusiei în războiul din Ucraina și a beneficiat, la rândul său, de o cooperare economică și strategică mai intensă. Experții citați consideră că această relație îi oferă lui Kim Jong-un mai multă libertate de mișcare în raport cu China, inclusiv prin „beneficii economice importante” obținute din ceea ce poate livra Rusiei pe linie militară. Programul nuclear rămâne „linia roșie” și limitează presiunea Chinei Înaintea sosirii lui Xi, autoritățile nord-coreene au anunțat planuri pentru construirea unui distrugător naval de 10.000 de tone și au reafirmat statutul țării de putere nucleară. Mesajele vin pe fondul continuării dezvoltării arsenalului nuclear în pofida sancțiunilor internaționale; săptămâna trecută, Kim Jong-un a cerut o extindere „exponențială” a capacităților nucleare. Deși Beijingul a criticat în trecut testele nucleare nord-coreene și susține oficial denuclearizarea Peninsulei Coreene, Reuters notează că sunt puține semne că Xi ar urma să exercite presiuni majore pe acest subiect. În paralel, noul președinte al Coreei de Sud, Lee Jae-myung, susține reluarea dialogului intercoreean și a cerut sprijinul Chinei pentru reducerea tensiunilor. În ansamblu, vizita este prezentată ca un semnal diplomatic major, dar cu o miză imediată mai degrabă economică: dacă Beijingul și Phenianul ajung la înțelegeri privind turismul și investițiile, Coreea de Nord ar putea obține oxigen financiar fără să facă concesii pe dosarul nuclear. [...]

Acuzațiile lui Zelenski privind un atac cu dronă asupra zonei Cernobîl ridică din nou miza de securitate pentru infrastructura nucleară a Ucrainei , într-un context în care orice incident de acest tip poate amplifica riscurile operaționale și presiunea diplomatică asupra Moscovei, potrivit Adevărul . Președintele ucrainean afirmă că Rusia a lovit zona de excludere din jurul fostei centrale nucleare de la Cernobîl, după ce o dronă de tip Shahed a atins o clădire destinată stocării temporare a combustibilului nuclear uzat. Zelenski susține că atacul a vizat „o infrastructură extrem de critică”, dar că măsurătorile efectuate după incident nu au indicat o creștere a nivelului radiațiilor. „Rușii au atacat astăzi din nou zona restricționată din jurul centralei nucleare de la Cernobîl. O dronă Shahed a lovit o clădire a depozitului temporar pentru deșeuri nucleare. Este o infrastructură extrem de critică și un atac rusesc extrem de josnic.” Ce se știe despre clădirea lovită și riscul imediat Compania ucraineană Energoatom a precizat că imobilul afectat era destinat primirii containerelor cu combustibil nuclear uzat, însă, la momentul impactului, nu se afla niciun astfel de material în interior. Conform operatorului, atacul a avariat parțial o clădire a Depozitului Centralizat de Combustibil Uzat (CSSF). Incidentul ar fi avut loc în jurul orei 02:10 și ar fi provocat un incendiu de aproximativ 40 de metri pătrați la nivelul unei clădiri de recepție a containerelor. Echipele de intervenție au stins rapid focul, fără extindere. Implicații: presiune diplomatică și cereri de măsuri suplimentare Zelenski spune că ministerele de Externe și al Energiei au început demersuri pentru informarea partenerilor internaționali despre incident și acuză Rusia că ar fi atacat „în mod deliberat infrastructura nucleară”. Totodată, liderul ucrainean a folosit episodul pentru a cere aliaților măsuri suplimentare împotriva Moscovei, argumentând că războiul dus de Rusia trebuie să aibă consecințe resimțite și de partea rusă. [...]

Escaladarea Israel–Iran intră într-o fază mai imprevizibilă , după ce ministrul israelian al Securității Naționale, Itamar Ben-Gvir , a cerut o reacție extremă la adresa Teheranului, pe fondul unui nou atac iranian cu rachete asupra Israelului, potrivit Mediafax . Într-o postare scurtă pe X, Ben-Gvir a scris, în ebraică: „În această seară, Teheranul trebuie să ardă!” Declarația vine după ce Iranul a lansat rachete către Israel, într-un atac pe care Teheranul îl prezintă drept răspuns la loviturile israeliene asupra Beirutului. Armata israeliană susține că rachetele lansate până acum au fost interceptate, dar au fost detectate și noi lansări din Iran. Potrivit informațiilor citate, atacurile iraniene au vizat nordul Israelului și reprezintă prima lovitură directă cu rachete a Iranului asupra Israelului de la armistițiul din aprilie, care a suspendat confruntarea militară dintre SUA, Israel și Iran. Contextul imediat: lovituri în Beirut și avertismente de la Teheran Escaladarea are loc după ce Israelul a lovit ținte în Beirut, iar armata israeliană a afirmat că a vizat un centru de comandă al Hezbollah . Gruparea libaneză, aliată a Iranului, are o prezență puternică în suburbiile sudice ale capitalei Libanului. Ebrahim Rezaei, consilier de rang înalt al liderului suprem al Iranului, a declarat că Teheranul avertizase în repetate rânduri că nu va tolera încălcări ale armistițiului și atacuri asupra Libanului. „Agresorii au primit răspunsul în această seară”, a spus Rezaei. Ce urmează: semnale de ripostă, pe fondul unui nou val de rachete Axios relatează că Donald Trump a fost informat despre situație, în condițiile în care Israelul semnalează un al doilea val de rachete lansate din Iran. Publicația americană citează un oficial israelian care a precizat că Israelul intenționează să riposteze la atacul iranian. [...]

Administrația Trump ar lua în calcul o achiziție directă a Insulelor Chagos , o mișcare care ar putea ocoli Londra și ar securiza controlul asupra bazei militare americano-britanice de la Diego Garcia , într-un moment de tensiuni regionale, potrivit Antena 3 . Informația a fost relatată inițial de The Telegraph și preluată de The Guardian, conform publicației. Scenariul descris presupune ca Washingtonul să negocieze direct cu Mauritius cumpărarea arhipelagului, în condițiile în care planurile Regatului Unit de a ceda suveranitatea asupra teritoriului sunt blocate. Pentru ca o astfel de tranzacție să fie posibilă, insulele ar trebui mai întâi să devină teritoriu suveran, astfel încât SUA să poată negocia achiziția cu Mauritius. Miza este baza de la Diego Garcia, amplasată în centrul Oceanului Indian, la aproximativ 3.800 de kilometri de Iran, și descrisă ca o instalație capabilă să susțină operațiuni cu rachete americane cu rază lungă de acțiune. Discuțiile sunt plasate de sursă în contextul războiului dintre SUA, Israel și Iran, iar Casa Albă ar fi avut „discuții regulate” cu Downing Street privind viitorul insulei. Acordul Regatul Unit–Mauritius și blocajul politic În toamna lui 2024, Regatul Unit a ajuns la un acord cu Mauritius privind suveranitatea asupra arhipelagului Chagos. Înțelegerea prevedea revenirea insulelor la statul african, dar menținerea bazei militare comune britanico-americane pe insula principală, Diego Garcia. Conform acordului, Regatul Unit recunoștea suveranitatea Mauritius asupra insulelor, însă Londra urma să fie autorizată, „pentru o perioadă inițială de 99 de ani”, să exercite „drepturi suverane” asupra insulei Diego Garcia pentru a asigura funcționarea bazei „până în secolul următor”. Context: administrarea britanică și disputa istorică Arhipelagul este administrat de Regatul Unit din 1965, iar Mauritius – independent din 1968 – a revendicat Insulele Chagos . Negocierile privind suveranitatea au început în ianuarie 2023, potrivit articolului. Antena 3 notează că Donald Trump și-a dat inițial aprobarea pentru acordul dintre Regatul Unit și Mauritius, dar ulterior a criticat Londra, iar în aprilie Regatul Unit a suspendat planul de restituire a insulelor după opoziția lui Trump. În același timp, Regatul Unit a expulzat aproximativ 2.000 de rezidenți către Mauritius și Seychelles pentru a face loc bazei, iar localnicii acuză guvernul britanic de „ocupație ilegală”. [...]

Închiderea spațiului aerian în Irak și Siria riscă să perturbe rutele comerciale și zborurile din regiune , după tirurile de rachete iraniene asupra Israelului, potrivit Agerpres . Autoritatea aviației civile din Irak a anunțat duminică seară închiderea spațiului aerian pentru 72 de ore. În paralel, Siria a decis o închidere parțială: „culoarele aeriene din sud” vor fi închise timp de 12 ore, iar activitatea aeroportului internațional din Damasc este suspendată. Măsurile vin în contextul escaladării de securitate din Orientul Mijlociu, după tirurile de rachete iraniene asupra Israelului, informație relatată de AFP și preluată de Agerpres. Tot duminică seară, Iranul a închis „până la noi ordine” spațiul aerian în partea de vest a țării. În lipsa unor detalii suplimentare în material privind excepțiile sau coridoarele alternative, rămâne neclar în ce măsură restricțiile vor fi ajustate înainte de expirarea termenelor anunțate de Irak și Siria. [...]