Știri
Știri din categoria Externe
Disputa NATO–UE pe achizițiile de armament riscă să întârzie reînarmarea Europei, într-un moment în care statele europene și-au asumat creșteri masive ale bugetelor de apărare, iar presiunea politică venită dinspre Donald Trump împinge continentul să-și regândească dependența de SUA, potrivit Digi24, care citează o analiză Financial Times.
Miza este „cine gestionează” accelerarea producției și achizițiilor militare și, implicit, ce tip de armament va folosi Europa în viitor: sisteme produse în Europa sau în SUA. În spatele dezbaterii se află și o tensiune instituțională mai veche: NATO s-a opus de mult timp extinderii competențelor Bruxelles-ului în apărare, în timp ce UE are pârghii de reglementare și finanțare pe care alianța nu le controlează.
Statele membre NATO au convenit, în mare parte, în iunie anul trecut, să majoreze cheltuielile de apărare la 5% din PIB până în 2035. Potrivit estimărilor citate de Financial Times, dacă obiectivul ar fi atins, ar însemna o creștere de aproximativ 1 trilion de dolari pe an cheltuiți pentru apărare în țările UE, comparativ cu 2024.
În acest context, disputa dintre NATO și UE se concentrează pe:
Un oficial citat de Financial Times descrie situația drept un „război pentru influență” în politica industrială de apărare, cu efect direct asupra armelor pe care Europa le va utiliza.
Giuseppe Spatafora, analist la Institutul Uniunii Europene pentru Studii de Securitate, spune că există acord asupra obiectivului – europenii să preia inițiativa în apărarea convențională a continentului – dar nu și asupra drumului până acolo.
Pe de o parte, UE urmărește să stimuleze colaborarea industrială intraeuropeană. Pe de altă parte, NATO consideră că politica industrială în domeniul apărării trebuie să rămână transatlantică.
Un oficial UE citat în material susține că NATO poate stabili tipurile de armament necesare, însă când vine vorba de instrumente de reglementare și finanțare, alianța „nu are prea multe de comentat”.
Potrivit articolului, oficiali NATO sunt iritați de inițiativele recente ale UE, inclusiv planurile de construire a unui sistem european de apărare aeriană și antirachetă – inclusiv un „zid de drone” – pentru țările care se învecinează cu Rusia. Un diplomat NATO este citat sugerând că UE ar trebui să se limiteze la domeniile în care are expertiză, precum acordurile comerciale, și să nu se implice în „securitatea transatlantică”.
Tensiunile cresc și pe fondul pregătirilor pentru summitul NATO de la Ankara, din iulie, unde politica industrială de apărare ar urma să fie un punct central, potrivit a doi diplomați din state membre UE și NATO citați de Financial Times.
Bruxelles-ul a pus la dispoziția guvernelor împrumuturi de 150 de miliarde de euro, cu dobândă redusă, pentru achiziții de armament, notează Politico (citat de Digi24). Împrumuturile sunt concepute să sprijine industria UE, dar pot fi folosite și pentru cumpărarea de armament american dacă nu există alternative europene disponibile.
Camille Grand, secretar general al Asociației Industriilor Aerospatiale, de Securitate și Apărare din Europa și fost înalt funcționar NATO, avertizează că „disputele teritoriale” nu ajută la obținerea rapidă a rezultatelor, într-un moment în care industria militară americană este descrisă ca „supraîncălzită” din cauza războiului din Iran, iar Europa cheltuiește mai mult.
Materialul leagă escaladarea tensiunilor de presiunile lui Donald Trump asupra aliaților europeni. Trump a amenințat recent că s-ar retrage din NATO, invocând frustrarea față de reticența aliaților de a se implica în conflictul din Orientul Mijlociu, și a criticat frecvent statele membre pentru nivelul insuficient al contribuțiilor la propria securitate.
În plus, potrivit textului, Trump a alimentat îngrijorări privind viitorul alianței prin amenințări repetate de a anexa Groenlanda, teritoriu care aparține Danemarcei, stat membru NATO.
În contrapondere, secretarul general al NATO, Mark Rutte, le-a spus parlamentarilor europeni la începutul acestui an că ar trebui să „continue să viseze” dacă cred că Europa se poate apăra fără Washington, avertizând că astfel de măsuri ar crea complicații și că Vladimir Putin „ar fi încântat”.
Pe termen scurt, disputa se mută în zona deciziilor practice: ce criterii vor domina achizițiile (origine europeană vs. interoperabilitate transatlantică), cum vor fi folosite instrumentele financiare ale UE și ce mesaj va ieși din summitul NATO de la Ankara. În lipsa unei coordonări, riscul indicat de actorii citați este ca fricțiunile instituționale să încetinească tocmai ritmul de reînarmare pe care Europa încearcă să-l accelereze.
Recomandate
UE înăsprește accesul la protecția temporară pentru bărbații ucraineni de vârstă militară , o schimbare de reglementare care mută o parte din presiunea administrativă de la „admiterea simplificată” către verificări și, în unele cazuri, către procedura de azil, potrivit Agerpres . Măsura a fost aprobată de țările UE la cererea Kievului și urmărește să excludă de la schema de protecție temporară persoanele care ar încerca să evite serviciul militar în contextul războiului Ucrainei împotriva Rusiei. Ce se schimbă, concret, în regulile de intrare Conform acordului, bărbații ucraineni cu vârste între 23 și 60 de ani vor putea beneficia de protecția temporară a UE doar dacă: și-au îndeplinit serviciul militar; sau au fost scutiți oficial. Schimbarea se aplică însă doar bărbaților care sosesc în Uniunea Europeană pentru prima dată. Implicația de reglementare: mai multă verificare, mai puțină „admitere automată” Până acum, refugiații de război din Ucraina au fost admiși în UE în baza Directivei privind protecția temporară, ceea ce a însemnat că cererile nu erau evaluate de la caz la caz. Acest mecanism a făcut obținerea protecției considerabil mai ușoară pentru ucraineni comparativ cu refugiații din alte țări. În viitor, bărbații care fug din Ucraina vor trebui să dovedească îndeplinirea obligațiilor militare prin: un pașaport cu ștampila de ieșire emisă de autoritățile ucrainene; sau un document care confirmă scutirea ori îndeplinirea obligațiilor de serviciu militar. Azilul rămâne posibil, dar cu șanse mai mici Noile reguli nu elimină dreptul de a solicita azil. Totuși, solicitarea de azil înseamnă, potrivit informațiilor citate, perspective „mult mai mici” de a obține protecție și un permis de ședere, comparativ cu protecția temporară. [...]
Polonia investighează o posibilă încălcare a spațiului aerian NATO după ce un obiect care „pare să fie o rachetă rusească” a căzut pe un câmp din estul țării , iar autoritățile au ridicat avioane de luptă și au activat mijloace de apărare antiaeriană, potrivit Știrile Pro TV . Premierul polonez Donald Tusk a spus, într-o reuniune de urgență, că „deocamdată, totul indică” o rachetă de fabricație rusă și că autoritățile nu vor anticipa concluziile până la finalizarea examinării. El a precizat că ancheta trebuie să stabilească „100%” tipul rachetei, cine a lansat-o și dacă craterul a fost provocat de explozia încărcăturii sau de impactul în sine. Ce au găsit autoritățile la fața locului Poliția poloneză a anunțat că a primit joi dimineață o sesizare privind o explozie puternică în apropierea satului Tarnawa-Kolonia , la aproximativ 75 de kilometri de granița cu Ucraina. La fața locului, ofițerii au descoperit un crater într-un câmp, la circa 2 kilometri de cele mai apropiate clădiri, și fragmente împrăștiate ale unui obiect neidentificat. Cauza exploziei rămâne neclară, iar craterul ar avea aproximativ 10 metri lățime, potrivit TVP World, citat în material. Ucraina: ar fi fost o rachetă de croazieră Kh-101 Ministrul ucrainean de Externe, Andrii Sîbiha, a afirmat pe platforma X că, în cursul nopții, o rachetă rusească de croazieră Kh-101 ar fi intrat în Polonia în timpul unui atac masiv al Rusiei asupra Ucrainei, „violând spațiul aerian al NATO”. În articol se menționează că Ucraina susține aceeași evaluare ca partea poloneză, însă investigația de la fața locului este în desfășurare. Reacția operațională a Poloniei în timpul atacurilor În contextul bombardamentelor asupra Ucrainei, forțele armate poloneze au transmis că au ridicat avioane de luptă și au activat un avion de avertizare timpurie, precum și sistemele de apărare antiaeriană și de supraveghere radar, pentru protejarea spațiului aerian. Atacul aerian asupra Ucrainei din noaptea de miercuri spre joi s-a soldat cu cel puțin opt morți și peste zece răniți, potrivit autorităților ucrainene. Materialul mai notează, citând dpa, că alte două persoane au murit la Kiev și în regiunea Poltava, iar la Liov au fost raportate persoane rănite și pagube în zone rezidențiale. [...]
Revenirea Crimeei nu este, deocamdată, pe agenda negocierilor de pace , semnalând o limită politică importantă pentru orice discuție despre încheierea războiului. Potrivit Meduza , președintele Ucrainei, Volodîmîr Zelenski, a spus că subiectul nu face parte în acest moment din procesul de negociere, dar a lăsat deschisă posibilitatea unei schimbări. Declarația a fost făcută într-un interviu pentru Fox News , ca răspuns la întrebarea dacă „Crimeea a revenit pe agenda negocierilor”. Zelenski a răspuns: „Din păcate, nu. Sau deocamdată nu. Dar vom vedea.” Context: discuții la Washington și semnale din presa americană Zelenski a făcut aceste declarații după întâlniri la Washington cu președintele SUA, Donald Trump , și cu senatori americani. În același context, Meduza notează că presa americană a scris că, în timpul vizitei, Zelenski „pare să fi reușit să convingă Washingtonul” că Ucraina ar putea câștiga războiul. Poziția repetată a Kievului: nerecunoaștere juridică, dar revenire posibilă doar diplomatic Publicația amintește că Zelenski a transmis în repetate rânduri două idei care conturează cadrul de negociere: Ucraina nu recunoaște juridic anexarea Crimeei de către Rusia; revenirea de facto a Crimeei sub control ucrainean ar putea fi obținută doar pe cale diplomatică și doar într-un viitor postbelic. În 2024, Zelenski declara că Ucraina nu are, în acel moment, forța de a împinge militar Rusia înapoi la linia din 1991, potrivit unei declarații anterioare citate de Meduza. [...]
Vizita discretă a lui Benjamin Netanyahu la Casa Albă sugerează o relație tot mai complicată cu Donald Trump , potrivit Al Jazeera , care citează evaluările diplomaților Jeffrey Feltman și Michael Ratney. Cei doi spun că premierul israelian a ales un profil public redus la Washington pentru a evita un „moment Zelenskyy” cu președintele SUA — o referință la riscul unei confruntări sau umiliri publice în fața camerelor, care ar putea amplifica tensiunile politice și diplomatice. În interpretarea lor, această prudență indică faptul că relația Netanyahu–Trump a devenit „din ce în ce mai complicată”, ceea ce poate limita spațiul de manevră al Israelului în discuțiile cu administrația americană și poate crește incertitudinea privind coordonarea bilaterală pe dosare sensibile. Schimbul integral de opinii este disponibil în emisiunea „This is America” a Al Jazeera, menționează publicația. [...]
Posibila licențiere a interceptoarelor Patriot pentru producție în Ucraina ar putea reduce presiunea pe stocurile globale , într-un moment în care disponibilitatea acestor rachete este deja afectată de cererea crescută, potrivit G4Media . Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat că Donald Trump a acceptat să acorde Ucrainei licența pentru producția rachetelor interceptoare folosite de sistemul antirachetă Patriot. Zelenski a făcut afirmația după o întâlnire la Casa Albă, descrisă de el drept „foarte bună”, în urma căreia ar fi primit acordul pentru licențe. Dacă licența va fi acordată efectiv, Ucraina ar putea să-și suplimenteze producția internă de mijloace de apărare antiaeriană, pe care Kievul spune că le necesită „urgent”. De ce contează: blocajul de pe piața interceptoarelor Miza operațională este legată de faptul că sistemele Patriot sunt prezentate de Zelenski drept singurele eficiente împotriva rachetelor balistice rusești, iar liderul ucrainean a semnalat în acest an că stocul de interceptoare este pe terminate. În același timp, disponibilitatea la nivel mondial ar fi fost redusă de războiul Statelor Unite cu Iranul, care a consumat din numărul de interceptoare existente. În acest context, o eventuală producție locală în Ucraina ar putea diminua dependența de livrări externe și ar putea elibera o parte din presiunea asupra stocurilor internaționale, însă articolul nu oferă detalii despre calendar, volum sau condițiile licenței. Ce s-a spus public și ce rămâne neclar Zelenski indicase inițial, într-o postare pe platforma X, o formulare mai prudentă, spunând doar că a „discutat despre” licențe și „alte câteva idei care ar putea ajuta”. Trump afirmase deja luna aceasta, la summitul NATO de la Ankara , că Ucraina va primi permisiunea de a produce intern rachetele pentru Patriot. Potrivit presei americane citate în material, întâlnirea de marți de la Casa Albă s-a desfășurat cu ușile închise și a durat aproximativ o oră. Ulterior, Trump a scris pe Truth Social că întrevederea a decurs „foarte bine”, iar Zelenski a avut o apreciere similară într-un interviu pentru Fox News. Materialul nu precizează dacă licența a fost deja emisă sau doar agreată la nivel politic, astfel că pașii concreți și termenul de implementare rămân, deocamdată, neconfirmați. [...]
Donald Trump își calibrează separat dosarele Ucraina și Orientul Mijlociu înaintea unor întâlniri distincte, marți, la Casa Albă, cu Volodimir Zelenski și Benjamin Netanyahu, potrivit Mediafax . Agenda discuțiilor vizează, pe de o parte, procesul de pace dintre Rusia și Ucraina, iar pe de altă parte, războiul din Iran și negocierile regionale, într-un moment în care Washingtonul încearcă să gestioneze simultan două crize majore. Întâlnirea cu premierul israelian Benjamin Netanyahu ar urma să se concentreze pe războiul din Iran, pe „progresul negocierilor cu Libanul” și pe eforturile de extindere a Acordurilor Abraham , a declarat un oficial al Casei Albe pentru CNN, citat de Mediafax. Trump a admis că el și Netanyahu nu au „un acord deplin și complet” în privința Iranului, dar a susținut că rămân aliniați în linii mari. „Avem o mică diferență, dar destul de apropiată.” Ucraina: discuții despre procesul de pace În întâlnirea cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski, cei doi lideri vor discuta despre procesul de pace în curs dintre Rusia și Ucraina, potrivit aceluiași oficial. Mesajul transmis este unul de accelerare a demersurilor diplomatice. „Acum este momentul să punem capăt războiului.” Totodată, Trump a minimalizat luni acuzația lui Zelenski potrivit căreia Rusia ar furniza Iranului informații despre bazele militare americane, afirmând că nu crede că acest lucru s-a întâmplat „cu siguranță nu la nivel înalt”. Context: prezență comună la Washington Mediafax mai notează că atât Netanyahu, cât și Zelenski intenționează să participe marți la înmormântarea senatorului Lindsey Graham, programată la Washington. [...]
