Știri
Știri din categoria Externe
Disputa NATO–UE pe achizițiile de armament riscă să întârzie reînarmarea Europei, într-un moment în care statele europene și-au asumat creșteri masive ale bugetelor de apărare, iar presiunea politică venită dinspre Donald Trump împinge continentul să-și regândească dependența de SUA, potrivit Digi24, care citează o analiză Financial Times.
Miza este „cine gestionează” accelerarea producției și achizițiilor militare și, implicit, ce tip de armament va folosi Europa în viitor: sisteme produse în Europa sau în SUA. În spatele dezbaterii se află și o tensiune instituțională mai veche: NATO s-a opus de mult timp extinderii competențelor Bruxelles-ului în apărare, în timp ce UE are pârghii de reglementare și finanțare pe care alianța nu le controlează.
Statele membre NATO au convenit, în mare parte, în iunie anul trecut, să majoreze cheltuielile de apărare la 5% din PIB până în 2035. Potrivit estimărilor citate de Financial Times, dacă obiectivul ar fi atins, ar însemna o creștere de aproximativ 1 trilion de dolari pe an cheltuiți pentru apărare în țările UE, comparativ cu 2024.
În acest context, disputa dintre NATO și UE se concentrează pe:
Un oficial citat de Financial Times descrie situația drept un „război pentru influență” în politica industrială de apărare, cu efect direct asupra armelor pe care Europa le va utiliza.
Giuseppe Spatafora, analist la Institutul Uniunii Europene pentru Studii de Securitate, spune că există acord asupra obiectivului – europenii să preia inițiativa în apărarea convențională a continentului – dar nu și asupra drumului până acolo.
Pe de o parte, UE urmărește să stimuleze colaborarea industrială intraeuropeană. Pe de altă parte, NATO consideră că politica industrială în domeniul apărării trebuie să rămână transatlantică.
Un oficial UE citat în material susține că NATO poate stabili tipurile de armament necesare, însă când vine vorba de instrumente de reglementare și finanțare, alianța „nu are prea multe de comentat”.
Potrivit articolului, oficiali NATO sunt iritați de inițiativele recente ale UE, inclusiv planurile de construire a unui sistem european de apărare aeriană și antirachetă – inclusiv un „zid de drone” – pentru țările care se învecinează cu Rusia. Un diplomat NATO este citat sugerând că UE ar trebui să se limiteze la domeniile în care are expertiză, precum acordurile comerciale, și să nu se implice în „securitatea transatlantică”.
Tensiunile cresc și pe fondul pregătirilor pentru summitul NATO de la Ankara, din iulie, unde politica industrială de apărare ar urma să fie un punct central, potrivit a doi diplomați din state membre UE și NATO citați de Financial Times.
Bruxelles-ul a pus la dispoziția guvernelor împrumuturi de 150 de miliarde de euro, cu dobândă redusă, pentru achiziții de armament, notează Politico (citat de Digi24). Împrumuturile sunt concepute să sprijine industria UE, dar pot fi folosite și pentru cumpărarea de armament american dacă nu există alternative europene disponibile.
Camille Grand, secretar general al Asociației Industriilor Aerospatiale, de Securitate și Apărare din Europa și fost înalt funcționar NATO, avertizează că „disputele teritoriale” nu ajută la obținerea rapidă a rezultatelor, într-un moment în care industria militară americană este descrisă ca „supraîncălzită” din cauza războiului din Iran, iar Europa cheltuiește mai mult.
Materialul leagă escaladarea tensiunilor de presiunile lui Donald Trump asupra aliaților europeni. Trump a amenințat recent că s-ar retrage din NATO, invocând frustrarea față de reticența aliaților de a se implica în conflictul din Orientul Mijlociu, și a criticat frecvent statele membre pentru nivelul insuficient al contribuțiilor la propria securitate.
În plus, potrivit textului, Trump a alimentat îngrijorări privind viitorul alianței prin amenințări repetate de a anexa Groenlanda, teritoriu care aparține Danemarcei, stat membru NATO.
În contrapondere, secretarul general al NATO, Mark Rutte, le-a spus parlamentarilor europeni la începutul acestui an că ar trebui să „continue să viseze” dacă cred că Europa se poate apăra fără Washington, avertizând că astfel de măsuri ar crea complicații și că Vladimir Putin „ar fi încântat”.
Pe termen scurt, disputa se mută în zona deciziilor practice: ce criterii vor domina achizițiile (origine europeană vs. interoperabilitate transatlantică), cum vor fi folosite instrumentele financiare ale UE și ce mesaj va ieși din summitul NATO de la Ankara. În lipsa unei coordonări, riscul indicat de actorii citați este ca fricțiunile instituționale să încetinească tocmai ritmul de reînarmare pe care Europa încearcă să-l accelereze.
Recomandate
Negocierile de pace riscă să fie blocate de lipsa unei poziții europene comune , deși Europa suportă cea mai mare parte a sprijinului financiar și militar pentru Ucraina, potrivit G4Media . În timp ce Kievul și Moscova se pregătesc să trimită delegații la Abu Dhabi pe 10 noiembrie, pentru discuții tripartite cu oficiali americani, rămâne neclar cine și cu ce mandat ar putea reprezenta statele europene când negocierile vor ajunge la decizii concrete. Discuțiile de la Abu Dhabi sunt prezentate ca un pas pentru explorarea unui armistițiu și, ulterior, a unui acord de pace, sub presiunea președintelui american Donald Trump. În paralel, Ucraina intră într-o nouă iarnă în care sunt așteptate lupte și atacuri asupra infrastructurii energetice, ceea ce crește miza unor măsuri rapide de reducere a tensiunilor. Europa vrea la masă, dar nu are încă un „voce unică” Liderii europeni insistă că trebuie să participe la negocierile finale, argumentând că statele europene furnizează în prezent cea mai mare parte a sprijinului financiar și militar pentru Ucraina, în condițiile în care administrația Trump a renunțat la acordarea directă a ajutorului american în 2025. Totuși, guvernele europene nu au ajuns la un consens privind persoana sau instituția care ar trebui să le reprezinte. Situația este complicată și de faptul că nu toate țările implicate în discuții fac parte din Uniunea Europeană (de exemplu, Regatul Unit și Norvegia). Miza este una practică: în absența unei conduceri clare, există riscul ca interesele europene să nu fie reprezentate suficient atunci când negocierile vor trece de la discuții generale la decizii cu efecte directe asupra securității și finanțării Ucrainei. Inițiative paralele și tensiuni între capitale În lipsa unei poziții comune la nivelul Bruxellesului, unii lideri europeni au început demersuri diplomatice proprii. Președintele Finlandei, Alexander Stubb , și premierul Norvegiei, Jonas Gahr Støre, au avut o convorbire telefonică de 90 de minute cu Vladimir Putin, cerându-i să pună capăt războiului, demers care a provocat nemulțumiri în mai multe capitale europene (inclusiv Copenhaga, Roma, Stockholm și Vilnius), potrivit relatărilor citate. POLITICO notează, citând un diplomat european nemulțumit: „Sunt prea mulți bărbați de vârstă mijlocie care vor să rămână în cărțile de istorie ca cei care au pus capăt acestui război.” Potrivit relatărilor din Rusia menționate în analiză, convorbirea nu a produs rezultate concrete, iar Moscova a avertizat că războiul ar putea continua să escaladeze. De ce contează: garanțiile de securitate și costurile reconstrucției Chiar dacă Zelenski și oficialii americani acceptă că guvernele europene vor trebui probabil implicate în discuțiile privind garanțiile de securitate, rolul Europei este legat și de implementare: eventualele forțe de menținere a păcii desfășurate în Ucraina ar urma să fie formate în principal din militari europeni. În plus, Zelenski indică un rol central al Europei în reconstrucția și relansarea economiei ucrainene, invocând explicit ideea unui „Plan Marshall” în care participarea europeană ar fi indispensabilă. Ce urmează Pe termen scurt, atenția se mută la întâlnirea planificată la Abu Dhabi, pe 10 noiembrie, și la modul în care va fi configurată participarea occidentală. Separat, liderii europeni urmează să discute finanțarea efortului de război al Ucrainei la summitul de la Bruxelles programat pe 26 noiembrie, într-un context în care oficiali europeni rămân sceptici că Rusia ar fi pregătită, în mod real, pentru un compromis rapid. [...]
O posibilă întâlnire Trump–Putin–Zelenski ar putea debloca negocierile de pace , într-un moment în care se conturează și primele discuții trilaterale la nivel de experți între SUA, Rusia și Ucraina, preconizate pentru începutul lunii noiembrie, potrivit Euronews . Donald Trump a declarat în fața jurnaliștilor că „în curând” va avea loc o întâlnire cu Vladimir Putin și Volodimir Zelenski și că ar exista „progrese semnificative” privind posibilitatea de a pune capăt războiului dintre Rusia și Ucraina, care durează de patru ani și jumătate. „Facem progrese semnificative în ceea ce privește situația din Ucraina. În curând va avea loc o întâlnire și, cred, sunt progrese semnificative.” Întrebat explicit cu cine ar urma să se întâlnească, Trump a precizat că este vorba despre președinții Rusiei și Ucrainei. „Cu președintele Putin și președintele Zelenski. Cred că sunt înregistrate progrese semnificative.” De ce contează: semnal politic la vârf, înaintea discuțiilor tehnice Declarațiile vin pe fondul unor contacte diplomatice în regiune: la câteva ore înainte, Vladimir Putin a avut o convorbire telefonică atât cu președintele Finlandei, Alexander Stubb , cât și cu prim-ministrul Norvegiei, Jonas Gahr Støre, având ca temă măsuri pentru încheierea războiului. În paralel, după o perioadă de blocaj, sunt preconizate pentru începutul lunii noiembrie primele negocieri trilaterale la nivel de experți între SUA, Rusia și Ucraina. Poziția Kievului: acordul pe teritorii, doar la nivel de șefi de stat; Europa, „la masă” Volodimir Zelenski a spus, într-o discuție cu presa ucraineană, că un acord – inclusiv pe tema teritoriilor – poate fi agreat doar la nivel de șefi de stat. Totodată, liderul ucrainean insistă ca statele europene să participe la negocierile de pace. „În noiembrie, așteptăm formatul trilateral cu reprezentanți ucraineni, americani și ruși. Este important ca Europa să participe la toate demersurile diplomatice.” Reacția Moscovei și condiția invocată anterior de Putin Moscova nu a comentat deocamdată anunțul de la Washington. Anterior, Vladimir Putin a spus că nu se opune unei eventuale întâlniri cu Volodimir Zelenski, cu condiția ca aceasta să aibă loc la Moscova. [...]
Declarațiile lui Donald Trump riscă să alimenteze incertitudinea post-electorală din Brazilia, într-un moment în care piețele au reacționat deja la rezultatul scrutinului , potrivit HotNews . Președintele american a spus, fără să prezinte dovezi, că alegerile câștigate duminică de Luiz Inácio Lula da Silva „par” să fi fost fraudate. „Nu am ținut partea nimănui, dar mi s-a părut că a fost un alt scrutin fraudat. Alegerile trebuie să nu lase loc de îndoială, iar mie mi s-a părut că lucrurile au arătat foarte rău”, a spus Trump. Rezultatul strâns și refuzul înfrângerii, combustibil pentru tensiuni În turul al doilea, Lula a obținut 64.056.078 de voturi (52%), iar Bolsonaro 59.654.544 (48%), notează publicația, trimițând la un material separat despre rezultat: HotNews . Este a patra victorie a lui Lula într-un scrutin prezidențial, după mandatele 2003–2010 și revenirea la putere din ianuarie 2023. Pe fondul acestui rezultat, senatorul brazilian de dreapta Flávio Bolsonaro, învins în alegeri, a refuzat să-și recunoască înfrângerea. HotNews amintește că tatăl său, fostul președinte Jair Bolsonaro, a fost un aliat apropiat al lui Trump în timpul mandatului acestuia. De ce contează pentru economie: piețele au fost deja „zguduite” Miza imediată este stabilitatea post-electorală și efectul asupra încrederii investitorilor. HotNews scrie că Bolsonaro a condus în primul tur, dar a pierdut în turul doi cu peste 4 milioane de voturi, „zguduind piețele financiare braziliene” care mizaseră pe victoria sa. În acest context, contestarea fără dovezi a rezultatului de către Trump poate amplifica percepția de risc politic, într-o perioadă în care tranziția de putere și acceptarea rezultatului sunt esențiale pentru calmarea piețelor. Context politic regional și precedentul din 2022 Administrația Trump a salutat recent victorii electorale ale candidaților de dreapta în alte țări din America Latină, mai notează HotNews. Publicația face și o paralelă cu reacția lui Jair Bolsonaro după alegerile din 2022, când a pierdut în fața lui Lula: acesta nu și-a acceptat niciodată înfrângerea și a fost ulterior condamnat de Curtea Supremă la 27 de ani de închisoare pentru că ar fi pus la cale o lovitură de stat pentru a rămâne la putere. [...]
Uniunea Europeană își accelerează ofensiva comercială spre Asia pentru a compensa înmulțirea restricțiilor din comerțul mondial, iar Berlinul împinge Bruxelles-ul să lege mai bine acordurile existente și să deschidă piețe noi pentru companiile europene, potrivit Mediafax . Mesajul a fost transmis de cancelarul german Friedrich Merz , marți, la Singapore, în contextul în care UE caută parteneriate economice bazate pe comerț liber și reguli internaționale. Merz a spus că UE vrea să colaboreze mai strâns cu țările din Asia de Sud-Est și cu statele membre ale acordului comercial transpacific CPTPP, ca răspuns la noile bariere care afectează schimburile internaționale. Oficialul german, citat de Reuters, a indicat că UE – cu o piață de aproximativ 450 de milioane de consumatori – a devenit mai activă în dezvoltarea parteneriatelor comerciale. „Aceasta este o alternativă deliberată la ceea ce vedem în prezent. Vrem să facem lucrurile diferit și să arătăm că există o cale mai bună.” Miza: acces mai larg pentru firmele europene pe piețele asiatice În logica economică a demersului, Merz a cerut o coordonare mai bună a acordurilor comerciale deja existente cu parteneri precum Singapore, Malaysia, Indonezia și India, pentru a crea oportunități suplimentare pentru companiile europene și pentru a extinde accesul acestora pe piețele din Asia. UE urmărește, totodată, să își consolideze relațiile comerciale cu țările din CPTPP (Acordul Cuprinzător și Progresiv pentru Parteneriatul Transpacific) , care reunește 12 state, între care Japonia, Marea Britanie, Canada, Mexic, Australia, Singapore și Malaysia. Ce urmează: încercarea de a debloca un acord UE–ASEAN Premierul singaporez Lawrence Wong a declarat că Singapore va încerca să accelereze negocierile pentru un acord de liber schimb între Uniunea Europeană și ASEAN (Asociația Națiunilor din Asia de Sud-Est). Singapore va prelua în 2027 președinția organizației regionale, iar Wong a spus că finalizarea unui acord comercial cu Europa va fi una dintre direcțiile urmărite. „Recunoaștem că va fi dificil. Este un proces complex, dar putem avea și încredere că vom reuși să avansăm.” În paralel, UE are deja acorduri bilaterale de liber schimb cu mai multe state ASEAN și continuă negocierile cu alte țări membre. Extindere posibilă dincolo de comerț: energie și securitate Pe lângă componenta comercială, Merz a afirmat că UE este dispusă să participe la inițiativa ASEAN de interconectare a rețelelor electrice din Asia de Sud-Est, un proiect care vizează integrarea infrastructurii energetice regionale pentru a facilita schimburile de electricitate. Cancelarul german a menționat și posibilitatea extinderii cooperării dintre UE și țările asiatice în domeniile apărării și securității, fără a detalia pași concreți sau un calendar. [...]
Congresmeni americani avertizează că importurile de motorină rusească pot declanșa procese și anchete după acordul Trump–Putin privind livrări „masive” către piața americană, pe fondul unor interdicții prevăzute de legislația SUA, potrivit Agerpres . Avertismentul a fost transmis prin scrisori semnate de șase senatori americani (între care republicanul Thom Tillis) și un deputat democrat. Țintele sunt șefii unor mari bănci din SUA – inclusiv JPMorgan Chase și Bank of America – dar și autoritățile a trei porturi din Texas și ale portului New York/New Jersey. Demersul vine după ce, la începutul lunii octombrie, președintele american Donald Trump și președintele rus Vladimir Putin au încheiat un acord pentru livrarea unor cantități mari de motorină rusească pe piețele americană și mondială. Conform informațiilor citate, un prim petrolier încărcat cu motorină rusească este deja în drum spre New York. Ce invocă parlamentarii: interdicții legale și condiții neîndeplinite Congresmenii susțin că legislația americană în vigoare interzice importul de motorină rusească până când președintele SUA certifică în fața Congresului, între altele, că: „Rusia a încetat ostilitățile militare în Ucraina”; Rusia „nu reprezintă nicio amenințare militară imediată pentru membrii NATO”; Rusia „recunoaște dreptul ucrainenilor de a-și alege guvernul”. În plus, aleșii afirmă că legea interzice și orice exceptare de la sancțiuni care ar modifica semnificativ politica externă a SUA față de Rusia înainte ca o astfel de exceptare să fie examinată de Congres – o condiție pe care, potrivit lor, guvernul nu a îndeplinit-o. Miza pentru companii: risc juridic și presiune politică În scrisori, parlamentarii avertizează că, în acest context, orice import de motorină rusească în SUA „ridică importante probleme juridice” și ar putea duce la acțiuni în justiție și anchete parlamentare. Ei mai susțin că permiterea vânzării libere a motorinei rusești pe piețele mondiale ar afecta interesele de securitate ale SUA și ar reprezenta o „trădare” a Ucrainei, care se apără în fața războiului Rusiei. [...]
Donald Trump spune că SUA ar urma să facă afaceri atât cu Ucraina, cât și cu Rusia după încheierea războiului , conturând o abordare în care normalizarea relațiilor comerciale devine parte a arhitecturii post-conflict, potrivit Kyiv Post . Declarația a fost făcută sâmbătă, 24 octombrie, în fața jurnaliștilor, când Trump a spus că se așteaptă la „angajament economic normalizat” cu ambele țări după încetarea ostilităților. În aceeași logică, el a afirmat că, odată ce războiul se termină, „vom face afaceri cu Ucraina și cu Rusia”. Tarifele ca instrument politic: presiune teoretică, efect practic limitat Mesajul despre relații comerciale post-război vine la scurt timp după un miting electoral în Florida (vineri, 23 octombrie), unde Trump a avansat ideea unor tarife de import de 200% pentru Ucraina și Rusia, ca posibilă pârghie de presiune pentru o soluție diplomatică. Totuși, Trump a admis că astfel de măsuri ar avea probabil un impact redus, invocând volumele mici ale comerțului bilateral: „Dar nu cumpărăm suficient ca să le facem asta, deci nu funcționează.” Context: sancțiuni amânate și pauză la tarifele prevăzute de lege În fundal, administrația americană a folosit tot mai mult restricții comerciale, derogări de la tarife și acorduri comerciale ca instrumente de politică externă înaintea alegerilor de la mijloc de mandat din 3 noiembrie, notează publicația. În paralel, președintele ucrainean Volodîmîr Zelenski a susținut că Trump are „pârghii legale” pentru a-l constrânge pe Vladimir Putin să negocieze și a indicat că sancțiuni bipartizane aprobate de Congres ar fi rămas neaplicate la nivelul Casei Albe. Kyiv Post mai arată că dezbaterea despre relațiile comerciale se suprapune peste o decizie recentă a lui Trump de a suspenda sancțiuni și taxe comerciale prevăzute în „ Lindsey O. Graham Sanctioning Russia and Iran Act of 2026 ”. Pe 16 octombrie, Trump a semnat un ordin executiv care a invocat o secțiune din acest act pentru a renunța temporar la tarife obligatorii care urmau să intre în vigoare la 48 de ore după acel moment. Secretarul de stat Marco Rubio a justificat suspendarea ca o pauză de 60 de zile, pentru evaluarea efectelor economice mai largi, inclusiv asupra economiilor terțe dependente de petrolul rusesc, cum este India. De ce contează Semnalul că Washingtonul ar putea urmări reluarea afacerilor cu ambele părți după război mută discuția din zona strict militară în cea a instrumentelor economice: tarife, sancțiuni și derogări care pot influența atât negocierile, cât și arhitectura economică post-conflict. În același timp, chiar Trump indică o limitare practică majoră a „armei tarifare” în acest caz: nivelul redus al schimburilor comerciale directe. [...]
