Știri
Știri din categoria Justiție
Reluarea dosarului Tel Drum redeschide riscul anulării unor probe-cheie, după ce Înalta Curte a scos din joc interceptările pe mandate de siguranță națională. Procesul în care Liviu Dragnea și alți inculpați sunt judecați pentru corupție și fraude cu fonduri europene, cu un prejudiciu total indicat de anchetatori de peste 100 de milioane de lei, a reintrat pe rolul Tribunalului București, iar apărarea atacă acum legalitatea probelor invocând posibile „echipe operative” mixte DNA–SRI, potrivit Libertatea.
Miza imediată este una de procedură, dar cu efect direct asupra fondului: dacă instanța constată nereguli privind cooperarea dintre instituții sau modul de punere în executare a supravegherii tehnice, anumite probe pot fi declarate nule, ceea ce poate schimba substanțial parcursul dosarului.
În dosarul Tel Drum, Dragnea este judecat pentru infracțiuni de corupție și fraude cu fonduri europene, iar prejudiciul total este indicat la 110.319.550 lei (în text este menționat și echivalentul de 22.063.910 euro). Potrivit rechizitoriului citat, Ministerul Dezvoltării Regionale, Administrației Publice și Fondurilor Europene și ANAF s-au constituit părți civile cu sume detaliate în dosar, în timp ce Consiliul Județean Teleorman nu s-a constituit parte civilă.
Procedura de cameră preliminară a fost suspendată 1 an, 7 luni și 12 zile, interval în care Înalta Curte a verificat legalitatea încheierilor prin care au fost autorizate mandatele de interceptare puse în executare cu sprijinul SRI.
Este vorba despre 31 de mandate de interceptare autorizate în perioada 29.08.2007–17.08.2009, în baza legii siguranței naționale. La 29 mai 2025, instanța supremă a constatat nelegalitatea tuturor acestor mandate și a anulat probele rezultate din ele.
Contextul mai larg, prezentat în material, este seria de decizii ale Curții Constituționale care au limitat implicarea SRI în dosare penale și utilizarea anumitor tipuri de înregistrări:
La reluarea camerei preliminare, la 20 februarie 2026, avocații au cerut Tribunalului București să trimită adrese către DNA și SRI pentru a lămuri dacă, în această cauză, au existat „echipe operative” mixte și în ce a constat cooperarea dintre instituții, inclusiv în legătură cu punerea în executare a mandatelor de supraveghere tehnică.
În încheierea de ședință din 20.02.2026, instanța consemnează solicitări distincte formulate de inculpați și de societatea Tel Drum, inclusiv cereri de clarificări privind aplicarea unui protocol DNA–SRI (menționat în material ca fiind nr. 00750/04.02.2009) și solicitări de atașare a unor dosare.
Următorul termen al procedurii de cameră preliminară a fost stabilit pentru 17 aprilie 2026, la Tribunalul București.
Dragnea a fost trimis în judecată la 17 octombrie 2022 pentru constituire de grup infracțional organizat și abuz în serviciu, fapte plasate în perioada 2001–2017, în legătură cu atribuirea unor contracte „cu dedicație” către Tel Drum SA și obținerea, prin fraudă, de fonduri europene și naționale. În dosar au mai fost trimise în judecată alte opt persoane și societatea Tel Drum.
Ce urmează depinde de soluțiile din camera preliminară, etapă în care instanța verifică legalitatea administrării probelor și a actelor de urmărire penală; în funcție de concluzii, dosarul poate merge mai departe cu probele rămase sau poate fi afectat prin excluderi suplimentare.
Recomandate
Tribunalul București a menținut controlul judiciar și interdicția de a părăsi țara pentru Ciprian Ciucu , respingând contestația acestuia și cererile de relaxare a obligațiilor impuse, potrivit Economica . Decizia păstrează restricțiile care îi limitează deplasările și contactele, cu efect direct asupra activității sale publice și a interacțiunilor instituționale. Măsura controlului judiciar fusese dispusă de DNA în luna iunie și a fost prelungită recent de procurori cu încă două luni, până pe 15 octombrie, notează Agerpres, citată de publicație. Ce a decis instanța și ce obligații rămân în vigoare Tribunalul București a respins, ca nefondată, plângerea formulată de Ciucu împotriva ordonanței din 12.08.2026, prin care DNA a prelungit controlul judiciar pe 60 de zile, de la 17.08.2026 până la 15.10.2026 inclusiv. Instanța a respins și cererile prin care acesta a solicitat modificarea obligațiilor, inclusiv: să poată părăsi România fără încuviințarea prealabilă a procurorului; să poată lua legătura cu anumite persoane. Poziția lui Ciucu: va contesta „de fiecare dată” Într-o declarație făcută cu două zile înainte, Ciucu a spus că va contesta controlul judiciar în mod repetat, inclusiv „la nivel simbolic”, argumentând că altfel ar însemna o recunoaștere a vinovăției. El a indicat, între persoanele cu care nu poate lua legătura, primarul Sectorului 6 și un angajat al Direcției de Urbanism. De ce este cercetat Conform informațiilor prezentate, Ciprian Ciucu este acuzat că, în campania electorală din noiembrie–decembrie 2025, ar fi primit de la doi oameni de afaceri foloase necuvenite constând în servicii de publicitate și consultanță electorală, în schimbul eliberării unei autorizații și a unui certificat de urbanism pentru un proiect imobiliar. [...]
Controlul judiciar impus primarului general Ciprian Ciucu îi restrânge direct coordonarea administrativă și deplasările externe , iar edilul spune că una dintre obligații îl împiedică inclusiv să ia legătura cu primarul Sectorului 6, Paul Moldovan, motiv pentru care anunță că va contesta din nou măsura, potrivit HotNews . Ciucu a declarat, marți, la ieșirea din instanță, că interdicția de a comunica cu Paul Moldovan ar exista deoarece acesta nu ar fi fost încă audiat în dosarul DNA, relatează News.ro și Mediafax. Moldovan a preluat interimar conducerea Sectorului 6 după ce Ciucu a fost ales primar general la alegerile organizate în decembrie . „Pentru că ar trebui să pot să iau legătura cel puțin cu primarul Sectorului 6. Dar pentru că dânsul n-a fost audiat, nu pot face acest lucru”, a declarat Ciprian Ciucu. Limitări invocate: coordonare cu Sectorul 6 și deplasări în străinătate Primarul general a mai spus că obligațiile din cadrul controlului judiciar îi limitează activitatea și în privința deplasărilor externe, în contextul în care este membru al Comitetului Regiunilor și ar trebui să se deplaseze la Bruxelles. „În calitatea mea de primar general trebuie să și plec din țară. Sunt membru al Comitetului Regiunilor, trebuie să mă duc la Bruxelles și trebuie să pot să-mi îndeplinesc funcția”, a afirmat Ciucu. Ciucu: voi contesta „de fiecare dată” controlul judiciar Edilul a anunțat că va contesta din nou măsura, după ce Tribunalul București i-a respins anterior contestația. El susține că se consideră nevinovat și că demersul are și o componentă „simbolică”. „Voi face de fiecare dată acest gest și voi contesta controlul judiciar. Pentru că este dreptul meu și pentru că mă consider nevinovat”, a spus Ciucu. Ciprian Ciucu este sub control judiciar din 18 iunie, într-un dosar în care este cercetat de DNA pentru luare de mită. Potrivit informațiilor prezentate, primarul general nu are interdicția de a-și exercita funcția, însă are obligații precum prezentarea la chemările organelor de urmărire penală, informarea privind schimbarea locuinței și respectarea limitelor teritoriale stabilite, fără a le depăși fără acordul prealabil al organului judiciar competent. Acuzațiile DNA, pe scurt DNA îl acuză pe Ciucu că, în perioada noiembrie–decembrie 2025, ar fi beneficiat de „servicii de publicitate și consultanță electorală” în campania pentru Primăria Capitalei, de la oameni de afaceri cărora, în schimb, le-ar fi eliberat autorizație de construire pentru un complex rezidențial din București. Ciucu respinge acuzațiile și afirmă că nu a luat bani și nu a condiționat emiterea documentațiilor de urbanism de primirea unor foloase, susținând că „niște persoane s-au folosit de numele” lui și că va afla mai multe după accesul la dosar împreună cu avocații. [...]
Dosarul de evaziune fiscală al influencerului Alexandru Zidaru („Makaveli”) a fost clasat după achitarea integrală a prejudiciului , un rezultat posibil în baza modificărilor legislative care permit evitarea răspunderii penale la prejudicii de până la 1 milion de euro, dacă suma este plătită integral, potrivit Adevărul . Decizia de clasare a fost luată după ce Zidaru ar fi achitat prejudiciul stabilit de anchetatori, conform unor documente consultate de G4Media . Prejudiciul imputat se ridica la 531.047 de lei (peste 100.000 de euro). Zidaru fusese reținut în luna iunie în acest dosar și propus pentru arestare preventivă, însă instanța a decis ulterior plasarea sa sub control judiciar. De ce contează: efectul direct al legii „plătești și scapi” la evaziune sub 1 milion de euro Clasarea a fost posibilă în baza modificărilor aduse legislației privind evaziunea fiscală, care prevăd că persoanele acuzate de producerea unui prejudiciu de până la un milion de euro pot evita răspunderea penală dacă achită integral suma datorată statului. În acest caz, plata prejudiciului a închis practic dosarul penal. Context: profil public și alte dosare în care a apărut numele lui „Makaveli” Alexandru Zidaru este cunoscut pe TikTok sub pseudonimul „Makaveli” și a fost asociat în spațiul public cu fostul candidat la alegerile prezidențiale Călin Georgescu, după implicarea sa în campania electorală din 2024. Separat de dosarul de evaziune, Adevărul amintește că influencerul s-a prezentat pe 2 iulie la Direcția Națională Anticorupție , unde a fost audiat într-un dosar deschis în urma denunțului depus de el privind alegerile pentru Primăria Capitalei din decembrie 2025. Declarațiile sale de atunci au fost relatate de Mediafax . În același context, Zidaru a susținut că senatorul Ninel Peia i-ar fi falsificat semnăturile fără acordul său, potrivit declarațiilor citate în material. [...]
Blocajul procedural de la Tribunalul București prelungește incertitudinea asupra conducerii și regulilor interne ale PNL , după ce două judecătoare s-au abținut succesiv din dosarul privind aprobarea noului statut al partidului, potrivit Agerpres . Tribunalul București a amânat dezbaterile în cererea PNL de aprobare a statutului adoptat la Congresul Extraordinar din 21 iunie , după ce judecătoarea Mihaela Luciani a formulat cerere de abținere (admisă pe 16 iulie), iar dosarul a fost repartizat judecătoarei Evelina Vîlcu. La rândul ei, Evelina Vîlcu a cerut abținerea, admisă luni, astfel că dosarul urmează să fie înaintat unui alt magistrat. Miza este direct legată de efectele juridice ale deciziilor luate la Congres: neaprobarea noului statut de către instanță a fost motivul principal pentru care, pe 8 iulie, Tribunalul București a suspendat toate hotărârile adoptate atunci. De ce contează: statutul neînregistrat a dus la suspendarea hotărârilor Congresului În 8 iulie, judecătoarea Mihaela Luciani a suspendat hotărârile Congresului Extraordinar, reținând că deciziile au fost adoptate în baza unui statut modificat care nu era aprobat de instanță. În motivarea indicată de instanță, PNL ar fi trebuit să înregistreze noul statut în registrul partidelor politice înainte de a lua decizii la Congres. Suspendarea a venit în urma unei solicitări depuse de contestatari din partid, care au reclamat că procedura Congresului — de la depunerea candidaturilor și alegerea conducerii până la modificările statutare și măsurile sancționatorii — s-a desfășurat pe baza unor dispoziții care, la acel moment, nu intraseră în vigoare și nu puteau produce efecte juridice. Printre reclamanți sunt menționați Monica Anisie, Andrei Baciu, Lucian Bode, Sorin Cîmpeanu, Alina Gorghiu, Nicoleta Pauliuc, Ionuț Stroe, Adrian Veștea și Hubert Thuma. Ce hotărâri au fost suspendate Instanța a suspendat, între altele, hotărârile Congresului prin care: Ilie Bolojan a fost reales președinte al partidului; era reconfirmată poziția PNL de a nu mai face coaliție cu PSD; se stabilea excluderea din partid a membrilor care ar vota, susține sau participa la crearea unui guvern cu PSD; se solicita demisia din partid a unor membri importanți din tabăra contestatarilor, respectiv Lucian Bode, Rareș Bogdan, Adrian Veștea, Hubert Thuma și Alina Gorghiu. Totodată, a fost suspendată și modificarea statutului prin care PNL urmărea, între altele, introducerea formulei moțiunilor pentru candidaturi la congres, crearea Biroului Permanent Național ca principală structură internă de conducere și întărirea disciplinei de partid. În acest context, amânarea dezbaterilor pe fondul cererii de aprobare a statutului — cauzată de abținerile succesive — întârzie o clarificare judiciară care condiționează efectele deciziilor luate la Congresul din 21 iunie. [...]
Înalta Curte a înlocuit arestul la domiciliu cu control judiciar pentru Horațiu Potra , o decizie care schimbă regimul de supraveghere și restricțiile aplicate inculpatului într-un dosar cu acuzații grave privind ordinea constituțională, potrivit HotNews . Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) a admis contestația formulată de Potra împotriva măsurii arestului la domiciliu și a stabilit că acesta poate fi judecat sub control judiciar, conform informațiilor transmise de Agerpres. Ce se schimbă, procedural Până la această decizie, Potra se afla în arest la domiciliu, măsură dispusă după ce instanța supremă a decis, la jumătatea lunii iunie, eliberarea sa din arest preventiv. Atunci, ÎCCJ a impus și obligația purtării unei brățări electronice de supraveghere. Pe 17 iunie, ÎCCJ dispusese încetarea arestului preventiv și trecerea la arest la domiciliu, tot cu obligația brățării electronice. Context: aducerea în țară și trimiterea în judecată Potra a părăsit România în timpul cercetărilor și a fost prins în Dubai în septembrie 2025. Ulterior, a fost de acord să fie adus în țară, ceea ce a accelerat procedurile, în condițiile în care nu există acord de extrădare cu Emiratele Arabe Unite. El a fost adus în România la 20 noiembrie 2025, împreună cu fiul și nepotul său. După revenirea în țară, Potra a fost trimis în judecată de Parchetul General pentru: tentativă la comiterea unor acțiuni împotriva ordinii constituționale; nerespectarea regimului armelor și munițiilor; nerespectarea regimului materiilor explozive; operațiuni cu articole pirotehnice efectuate fără drept; instigare publică. În același dosar sunt trimiși în judecată alți 20 de mercenari din gruparea sa, iar în cauză este judecat și fostul candidat la alegerile prezidențiale Călin Georgescu. Ce susțin procurorii Potrivit procurorilor, Potra și grupul său ar fi urmărit să se infiltreze în protestele organizate imediat după anularea alegerilor din decembrie 2024, cu scopul de a crea haos. Planul ar fi fost stabilit de Călin Georgescu și apropiații săi la o întâlnire organizată la o fermă din Ciolpani, imediat după anularea alegerilor prezidențiale. [...]
Un inspector superior ANAF din Timișoara este cercetat penal sub control judiciar după ce ar fi acceptat să primească 1,5 milioane de euro (aprox. 7,5 milioane lei) de la un om de afaceri, în schimbul promisiunii că îl ajută să obțină o rambursare de TVA de 21 milioane de lei, potrivit Agerpres . Miza economică a cazului este legată de mecanismul rambursărilor de TVA, unde o intervenție nelegală ar putea influența fluxuri de numerar semnificative pentru companii și ar expune bugetul public la plăți nejustificate. Ce se știe din informațiile publicate Din datele disponibile în materialul Agerpres, inspectorul ar fi acceptat suma de 1,5 milioane de euro pentru a-și folosi influența în sprijinul afaceristului, în contextul unei rambursări de TVA de 21 milioane de lei. În dosar, acesta este cercetat penal și a fost plasat sub control judiciar. Agerpres nu publică integral articolul (acces restricționat), astfel că detalii precum perioada faptelor, identitatea persoanelor sau instituția de urmărire penală nu pot fi verificate din textul disponibil în acest moment. [...]
