Știri
Știri din categoria Externe
Casa Albă mai are doar 13 zile în care poate continua un conflict fără aprobarea Congresului, iar această limită de reglementare se suprapune peste presiunea economică și operațională generată de tensiunile din jurul Strâmtorii Ormuz, rută critică pentru transportul de petrol, potrivit Știrile Pro TV.
Donald Trump a spus că o nouă întâlnire față în față între negociatorii SUA și cei ai Iranului „ar putea avea loc în acest weekend”. În paralel, șefii armatei americane au avertizat că, dacă Teheranul „nu cade la pace”, SUA sunt pregătite să reia atacurile militare „în orice moment”.
În material se arată că președintele SUA mai are la dispoziție 13 zile în care poate purta un conflict fără autorizarea Congresului, în baza așa-numitelor „puteri de război” (cadrul care limitează la 60 de zile acțiunile militare fără avizul legislativului). Miza este dublă: o decizie rapidă privind continuarea sau oprirea operațiunilor și riscul ca subiectul să se mute în Congres, cu costuri politice și de calendar.
Tot în această cheie, Știrile Pro TV notează că presiunile economice sunt sensibile și pentru americani în perspectiva alegerilor legislative din toamnă.
Militarii americani au insistat că distrugătoare ale SUA patrulează prin Strâmtoarea Ormuz și vor urmări orice navă care ar încerca să sprijine Iranul sau să încarce petrolul acestei țări. Comandamentul Central al SUA a anunțat că, în ultimele zile, 13 vase au făcut cale întoarsă după somațiile forțelor navale americane staționate la ieșirea din strâmtoare.
În aceeași relatare, corespondentul CNN Richard Quest spune că SUA afirmă că nu blochează propriu-zis strâmtoarea și că navele fără legături cu Iranul pot traversa, însă rutele sunt îndrumate pe culoare diferite, într-o zonă desemnată drept periculoasă. În material se mai menționează că miercuri ar fi trecut prin strâmtoare între 6 și 20 de nave (tancuri petroliere și cargoboturi fără legături cu Iranul), față de „măcar 100” înainte de război.
Donald Trump a legat explicit negocierile de efectul asupra energiei, afirmând că un acord ar putea duce la „Strâmtoarea Ormuz liberă” și la scăderea prețului petrolului sub nivelul de dinainte.
„Cred că în acest moment avem o negociere foarte reușită (cu Iranul) și dacă se va concretiza va fi anunțată în curând, iar asta ne va oferi petrol gratuit și Strâmtoarea Ormuz liberă. Totul va fi bine și cred că prețul petrolului va scădea sub nivelul de dinainte.” — Donald Trump, președintele SUA
Un alt element cu impact economic este rolul Chinei. Analistul BBC Frank Gardner, citat în material, spune că Beijingul, ca a doua cea mai mare economie din lume, importă cantități mari de energie din Golful Persic, „în special din Iran”, și nu este mulțumit de blocajul traficului comercial din zonă. În acest context, ar exista informații că China ar fi împins Iranul să participe la discuții la Islamabad.
În același timp, Teheranul a amenințat că va bloca traficul în Marea Roșie prin aliații Houthi din Yemen, scenariu pe care analiștii îl descriu drept un potențial „dezastru” pentru economia mondială.
Separat de dosarul Iran, a intrat în vigoare un armistițiu de 10 zile între Israel și Liban, iar Hezbollah – susținut de Iran – spune că va respecta pauza, cu anumite condiții, inclusiv încetarea completă a atacurilor pe teritoriul libanez și respingerea oricărei prezențe militare israeliene. Departamentul de Stat american a cerut guvernului libanez „să ia măsuri concrete” pentru a împiedica Hezbollah să atace Israelul.
Benjamin Netanyahu a declarat că a acceptat încetarea focului „pentru a avansa” eforturile de pace și a vorbit despre menținerea unei „zone de securitate” pe o rază de 10 kilometri.
Deocamdată, următorii pași sunt neclari: Trump a spus că și-ar dori o întâlnire la Casa Albă cu liderii celor două țări, însă „nimic nu este confirmat”, potrivit materialului.
Recomandate
În ultima zi a armistițiului, riscul unei noi escaladări SUA–Iran crește pe fondul blocadei din Strâmtoarea Ormuz , după ce Donald Trump a avertizat că Teheranul „va fi obligat să negocieze”, iar Iranul acuză Washingtonul că încalcă încetarea focului prin presiune militară și blocadă navală, potrivit Adevărul . Trump a declarat luni, într-un interviu telefonic acordat unui post de radio conservator din SUA, că negocierile cu Iranul „vor fi finalizate cu succes” și că „toată lumea va fi mulțumită”, în pofida blocajului evident dintre cele două părți. Tot el a reluat amenințarea că, dacă Iranul nu negociază, se va confrunta cu „probleme cum nu a mai văzut niciodată”. Blocada din Ormuz, miza operațională care tensionează armistițiul Pe fondul armistițiului fragil, președintele Parlamentului iranian, Mohammad Bagher Ghalibaf, a transmis că Teheranul respinge orice negociere „sub umbra amenințărilor” și a acuzat SUA că folosesc presiunea militară și o blocadă navală pentru a forța concesii. Oficialul iranian a condamnat decizia SUA de a impune o blocadă asupra Strâmtorii Ormuz, pe care Iranul o consideră o încălcare a armistițiului mediat de Pakistan. În paralel, tensiunile au escaladat și prin menținerea unei blocade navale asupra navelor care intră și ies din porturile iraniene, măsură pe care Teheranul o cataloghează drept ilegală. Negocieri anunțate la Islamabad , dar participarea Iranului rămâne incertă Casa Albă a indicat că reprezentanți americani urmează să participe la discuții la Islamabad. Iranul nu a confirmat oficial participarea și a cerut ridicarea blocadei înainte de orice progres diplomatic. Trump a reiterat că un eventual acord trebuie să includă garanții ferme că Iranul nu va obține armă nucleară. Trafic maritim oscilant: redeschidere anunțată, apoi noi restricții În Strâmtoarea Ormuz, Iranul a anunțat inițial redeschiderea traficului maritim, dar ulterior a revenit asupra deciziei și a restricționat din nou navigația, acuzând SUA că nu și-au respectat angajamentele. În acest context, finalul armistițiului găsește părțile cu poziții publice mai dure și cu condiții care, deocamdată, nu se aliniază. [...]
Incertitudinea privind stocul de uraniu îmbogățit al Iranului complică evaluarea efectelor atacurilor americane , iar președintele SUA, Donald Trump , spune că identificarea și recuperarea acestuia ar urma să fie „un proces lung și dificil”, potrivit news.ro . Trump a susținut că „ Operațiunea Ciocanul de miezul nopții ” a dus la „distrugerea completă și totală” a siturilor vizate, motiv pentru care „dezgroparea” lor ar fi anevoioasă. Declarația a fost publicată pe rețeaua sa, Truth Social. „Operaţiunea Ciocanul de miezul nopţii a dus la distrugerea completă şi totală a siturilor de praf nuclear din Iran. De aceea, dezgroparea acestora va fi un proces lung şi dificil.” În același timp, localizarea stocului de uraniu al Iranului și nivelul exact de îmbogățire rămân incerte după atacurile americane asupra instalațiilor nucleare iraniene, notează publicația. Trump folosește în mod regulat expresia „praf nuclear” pentru a desemna stocul de uraniu îmbogățit al Teheranului. [...]
UE ia în calcul măsuri care pot afecta relațiile comerciale cu Israelul , iar discuția se mută din zona politică în cea a instrumentelor de presiune care pot fi adoptate fără unanimitate, potrivit Digi24 . Tema este pe agenda Consiliului Afaceri Externe, reunit pe 21 aprilie la Luxemburg, unde miniștrii vor aborda și războiul din Ucraina, situația din Orientul Mijlociu, Caucazul de Sud și Sudan. În centrul discuției despre Israel este posibilitatea suspendării unor părți din acordul de cooperare UE–Israel, după ce Spania și-a reiterat solicitarea de suspendare. Șefa politicii externe a UE, Kaja Kallas , a spus că Uniunea va evalua disponibilitatea statelor membre de a lua măsuri împotriva Israelului. Ce opțiuni sunt pe masă și de ce contează procedural Textul indică faptul că suspendarea integrală a acordului de cooperare ar necesita unanimitatea celor 27 de state membre și ar fi „aproape sigur” blocată de aliații Israelului. În schimb, o variantă considerată mai fezabilă ar fi suspendarea componentei din acord care facilitează relații comerciale mai strânse, măsură care ar necesita doar sprijinul unei majorități ponderate (majoritate calificată). Kallas a punctat că există deja măsuri discutate la nivelul UE, unele dintre ele necesitând majoritate calificată, iar primul pas ar fi evaluarea posibilității de a acționa dacă statele membre doresc să exercite presiune asupra Israelului. Context: de ce s-a întărit poziția unor state UE Potrivit materialului, atitudinile față de Israel s-au înăsprit pe fondul războiului din Gaza, iar ulterior s-au durificat după invazia israeliană în Liban și adoptarea unei noi legi privind pedeapsa cu moartea pentru palestinieni în Cisiordania ocupată. UE ar fi propus încă de anul trecut măsuri potențiale, inclusiv întreruperea relațiilor comerciale sau sancționarea unor miniștri din guvern, însă până acum nu a existat suficient sprijin pentru implementare. O schimbare de poziție din partea unor state mari, precum Germania sau Italia, este prezentată ca relevantă pentru o eventuală majoritate; Roma ar fi semnalat deja o linie mai dură prin suspendarea unui acord de apărare. Alte dosare pe agenda miniștrilor: Ucraina, Orientul Mijlociu, Caucazul de Sud, Sudan Miniștrii vor discuta și despre războiul Rusiei împotriva Ucrainei, după un schimb informal de opinii prin videoconferință cu ministrul ucrainean de externe, Andrii Sîbiha . Poziția de principiu a UE rămâne sprijinirea eforturilor diplomatice pentru încetarea războiului și solicitarea către Rusia de a accepta o încetare completă, necondiționată și imediată a focului, precum și angajarea în negocieri constructive. Pe Orientul Mijlociu, este prevăzut un schimb informal de opinii cu premierul Libanului, Nawaf Salam, urmat de discuții despre evoluțiile legate de războiul din Iran și efectele regionale. În material sunt menționate și poziții anterioare ale Kajei Kallas privind încetarea focului convenită între SUA și Iran și apelul la oprirea ostilităților în Liban; este amintită și o declarație a acesteia în Consiliul de Securitate al ONU, potrivit Reuters, despre strâmtoarea Ormuz și necesitatea unei „coaliții internaționale solide pentru securitatea maritimă”. Consiliul va aborda și Caucazul de Sud, cu accent pe Armenia înaintea summitului UE–Armenia de la Erevan (4–5 mai 2026), relațiile UE cu Azerbaidjanul și situația din Georgia, precum și conflictul din Sudan, la trei ani de la începutul ostilităților. Ce urmează Din informațiile prezentate, următorul pas imediat este evaluarea sprijinului politic între statele membre pentru eventuale măsuri față de Israel, inclusiv opțiuni care pot fi adoptate prin majoritate calificată. Materialul nu indică un calendar pentru o decizie, dar notează că unele inițiative (precum sancțiuni împotriva coloniștilor israelieni „extremiști” din Cisiordania) au fost blocate luni la rând și ar putea depinde de schimbări politice la Budapesta, odată cu instalarea unui nou guvern în Ungaria, în luna mai. [...]
Turcia pregătește înăsprirea regimului armelor de foc , inclusiv prin restricții suplimentare de deținere și sancțiuni mai dure pentru păstrarea neglijentă a armelor, după două atacuri armate mortale în școli, potrivit news.ro . Președintele Recep Tayyip Erdogan a declarat luni că guvernul va introduce „măsuri radicale”, pe fondul reacției publice generate de incidentele de săptămâna trecută, relatate de AFP și preluate de France24. Ce schimbări anunță Erdogan: accent pe reglementare și sancțiuni Erdogan a spus, după ședința săptămânală a cabinetului, că autoritățile vor implementa reglementări legale suplimentare pentru limitarea deținerii de arme. „Vom implementa reglementări legale suplimentare privind limitarea deţinerii de arme” În paralel, sancțiunile vor fi înăsprite pentru proprietarii de arme de foc care nu le păstrează în condiții de siguranță, mai ales în situațiile în care copiii pot avea acces la ele. Contextul deciziei: două atacuri în școli, cu victime Primul atac a avut loc miercuri, într-o școală din provincia Kahramanmaras (sudul Turciei): opt elevi cu vârste între 10 și 11 ani și un profesor au fost uciși după ce un elev de 14 ani a deschis focul. Autoritățile au precizat că atacatorul, care a murit la fața locului, adusese cinci arme de foc și era fiul unui fost inspector de poliție, arestat între timp. Al doilea atac s-a produs marți, în provincia Sanliurfa (sud-estul țării), unde un fost elev a deschis focul în fosta sa școală și s-a sinucis când a fost încolțit de poliție. Atacurile armate în masă sunt rare în Turcia, iar cele două cazuri au amplificat îngrijorarea publică. Erdogan a comparat motivațiile unor astfel de atacuri cu cele observate în alte țări, menționând în special Statele Unite, unde, potrivit lui, un obiectiv al autorilor este „de a teroriza societatea”. [...]
Germania și Franța caută o formulă de „pre-aderare” pentru Ucraina, dar fără bani și fără vot , ceea ce ar putea redesena, prin decizie politică, regulile de acces gradual la mecanismele UE, potrivit Digi24 . Miza este una de reglementare: cum poate Uniunea să ofere semnale de integrare rapidă fără să deschidă anticipat bugetul comun și drepturile de decizie. Informația apare în contextul în care Financial Times scrie că Parisul și Berlinul ar fi respins propunerile Comisiei Europene de a „scurta” procesul de aderare, considerat lent și birocratic, în favoarea unor beneficii rapide pentru Kiev. Ce propun Germania și Franța: participare, dar fără drepturi de membru Germania ar lua în calcul un statut de „membru asociat”, care ar permite Ucrainei să participe la reuniunile miniștrilor și liderilor UE, însă fără drept de vot și fără acces automat la bugetul comun al Uniunii. În documentul citat, Berlinul ar argumenta că noul statut ar avea „o forță simbolică prin denumire” și ar putea fi acordat printr-o decizie politică a liderilor UE, evitând procedurile îndelungate. Franța ar descrie o variantă apropiată, sub forma unui „statut de stat integrat”, în care accesul la politica agricolă comună și la finanțarea europeană ar fi amânat până la aderarea deplină. De ce se discută acum: echilibrul politic din UE și temerile privind „aderarea rapidă” Materialul notează că recenta înfrângere electorală a premierului ungar Viktor Orbán, care a vetat începerea negocierilor de aderare cu Ucraina, a alimentat speranțe de progres. Totuși, majoritatea statelor membre se tem că o cale rapidă pentru Ucraina și alți candidați ar putea afecta echilibrul politic al UE și ar diminua valoarea statutului de membru. Doi înalți funcționari ai Comisiei Europene au declarat pentru Financial Times că direcția generală a documentelor franceze și germane ar fi „probabil” apropiată de propunerea finală a UE pentru Ucraina. Reacția Kievului: „aderarea vagă” riscă să fie percepută ca un substitut Din partea Ucrainei, vicepremierul Taras Kachka, responsabil de integrarea europeană și euro-atlantică, a declarat pentru Financial Times că discuțiile cu Parisul, Berlinul și alte capitale sunt în desfășurare. Un alt oficial ucrainean, citat de aceeași publicație, a spus că Kievul se teme că un concept vag de aderare ar putea fi perceput de o populație obosită de război drept un înlocuitor slab pentru aderarea reală. Președintele Volodimir Zelenski a afirmat anterior că Ucraina nu este interesată de o aderare parțială la UE, comparând ideea cu faptul că Europa nu și-ar dori o versiune „limitata” a armatei ucrainene. Potrivit European Pravda, UE nu a încheiat discuțiile privind posibilitatea aderării Ucrainei în 2027, însă nu există încă un plan convenit pentru proces. [...]
Referendumul din 4 iulie poate forța Slovacia să revină asupra desființării parchetului anticorupție , o decizie cu impact direct asupra cadrului de aplicare a legii și a predictibilității instituționale, potrivit HotNews . Președintele Slovaciei, Peter Pellegrini , a anunțat convocarea unui referendum pentru 4 iulie privind restabilirea unei procuraturi speciale anticorupție, desființată după ce parlamentul a aprobat în 2024 o reformă a Codului Penal. Desființarea instituției a generat proteste și critici din partea opoziției liberale. Miza: revenirea asupra unei reforme contestate Parchetul Special împotriva corupției a fost eliminat la inițiativa guvernului condus de premierul Robert Fico . Fico, social-democrat, a acuzat instituția că ar fi acționat politic împotriva lui, după ce aceasta a investigat mai mulți apropiați ai săi. Pentru ca rezultatul referendumului să fie obligatoriu, este necesară o prezență la vot de peste 50% dintre alegătorii înscriși pe liste. Două întrebări pe buletinul de vot Pe lângă tema parchetului anticorupție, același referendum va include și o întrebare privind eliminarea pensiei pe viață acordate prim-ministrului și președintelui parlamentului. Convocarea consultării vine ca răspuns la o petiție care a strâns aproximativ 384.000 de semnături pentru organizarea referendumului. Reacția guvernului Guvernul condus de Robert Fico a transmis că respectă decizia președintelui privind anunțarea referendumului. [...]
