Știri
Știri din categoria Politică
Președintele Nicușor Dan spune că raportul despre anularea alegerilor va fi publicat în mare parte, susținând că „90%” din informațiile pe care le cunoaște pot fi făcute publice, potrivit Stirile Pro TV. Miza este una de reglementare și încredere publică: cât de mult poate statul transparentiza concluziile fără a invoca secretizarea și ce precedent creează pentru viitoare crize electorale.
Declarațiile au fost făcute la Europa FM, unde Nicușor Dan a spus că a avut „o corespondență foarte interesantă” cu mai multe instituții și discuții cu reprezentanți ai societății civile, pe care i-a descris ca având competențe relevante într-o zonă „sofisticată” ce combină tehnologii noi, inteligență artificială și psihologie socială. Materialul este atribuit de Știrile Pro TV agenției News.ro.
Șeful statului a indicat că raportul care urmează să fie prezentat va reuni mai multe informații decât cel realizat de „domnul Florența” și că vor apărea și elemente noi. În același timp, a susținut că răspunsul la întrebarea privind rolul Rusiei în campania lui Călin Georgescu ar fi deja oferit de raportul lui Florența.
Despre calendar, Nicușor Dan a afirmat că noul raport va fi făcut public „în cursul acestui an”, fără o dată exactă.
Într-o evaluare preliminară, președintele a declarat că România este ținta unui „război hibrid” al Rusiei de cel puțin 10 ani și că „fără discuție” Călin Georgescu ar fi fost susținut de o infrastructură creată de Federația Rusă.
Totodată, Nicușor Dan a invocat un raport prezentat de Parchetul General în ianuarie sau februarie, despre care a spus că arată că unele agenții ruse de publicitate au lucrat pentru Călin Georgescu.
În context european, el a afirmat că influența rusă a existat în mai multe cicluri electorale, inclusiv la Brexit, însă a susținut că, în România, particularitatea ar fi fost „intensitatea”, menționând ca exemplu o creștere „de la 5% la 23% într-o săptămână”. A adăugat că analiza sa „nu este finală” și a spus că unele state occidentale ar fi putut să nu observe un astfel de „experiment” dacă s-ar fi petrecut la ele, argument invocat și „în apărarea serviciilor” din România.
Recomandate
PNL își retrage sprijinul politic pentru Guvernul Veștea, ceea ce complică direct învestirea și prelungește incertitudinea asupra unei majorități funcționale , potrivit Mediafax . Decizia a fost luată prin vot intern, iar partidul i-a cerut premierului desemnat Adrian Veștea să renunțe la mandat, însă acesta a anunțat că merge mai departe cu formarea guvernului. În ședința PNL, liderii au decis ca parlamentarii liberali să nu susțină Guvernul condus de Veștea. Conform datelor din articol, 41 au votat pentru această linie, 13 împotrivă, iar 2 s-au abținut. Ce înseamnă decizia PNL în Parlament Ilie Bolojan a spus că PNL a stabilit dinainte conduita la un eventual vot de învestire: parlamentarii partidului vor fi „prezent, nu votez”. Totodată, PNL a decis că eventualii membri PNL care ar accepta funcții într-un guvern fără susținerea partidului „își vor pierde calitatea de membri ai PNL”, potrivit declarațiilor citate. Bolojan a anunțat și un ultimatum pentru Veștea: să își depună mandatul „până mâine la ora 10.00”. „Având în vedere că noaptea e un sfetnic bun, PNL i-a solicitat dl Vestea depunerea mandatului până mâine la ora 10.00.” Veștea refuză să renunțe la mandatul de premier desemnat Adrian Veștea a transmis, inclusiv printr-o postare pe Facebook, că nu își depune mandatul, în pofida solicitării venite din interiorul PNL. Înainte de a părăsi ședința partidului, el a reiterat că va continua demersul de formare a guvernului, indiferent de votul intern. „Vreau să fie foarte clar: nu îmi depun mandatul de premier desemnat. Am acceptat această responsabilitate cu bună-credință și voi merge mai departe cu mandatul încredințat, pentru că România are nevoie urgentă de stabilitate și de un guvern funcțional.” Ce urmează: reluarea consultărilor și scenariul unui guvern minoritar Bolojan a cerut reluarea consultărilor politice la președintele României, Nicușor Dan , pentru a se ajunge la „o soluție stabilă de guvernare”, menționând inclusiv varianta unui executiv minoritar. Potrivit sursei, PNL a adoptat și o moțiune internă, la propunerea lui Bolojan, prin care solicită oficial reluarea consultărilor. În paralel, Veștea își menține poziția de a continua formarea guvernului, ceea ce deschide perspectiva unui blocaj politic la învestire, în condițiile în care PNL anunță că nu va vota instalarea cabinetului. [...]
Ludovic Orban contestă legitimitatea desemnării lui Adrian Veștea ca premier și avertizează că decizia riscă să adâncească criza politică , în condițiile în care, susține el, PNL nu i-ar fi acordat un mandat statutar, iar singura susținere certă ar veni din partea PSD, potrivit Digi24 . Fostul președinte al PNL afirmă că Veștea „a greșit” acceptând propunerea președintelui Nicușor Dan și că ar fi ascuns acest lucru față de conducerea partidului. În aceeași intervenție, Orban susține că desemnarea ar fi fost făcută fără garanții de sprijin parlamentar dincolo de PSD, ceea ce ar pune sub semnul întrebării șansele de învestire și ar prelungi instabilitatea. Miza: un guvern fără mandat politic intern în PNL Orban invocă hotărâri anterioare ale PNL de a nu vota învestirea unui guvern sprijinit de PSD și cere conducerii liberale să mențină această linie. El compară situația cu un episod anterior, menționând „votul de nesusținere a Guvernului Tomac”, despre care spune că „nu era susținut decât de PSD”, și concluzionează că Veștea ar fi „în aceeași situație”. În acest context, Orban îl descrie pe Veștea drept „un premier desemnat în numele PSD și cu susținerea doar a PSD” și cere explicit ca Biroul Politic Național al PNL să decidă „să nu susțină un guvern Veștea”. Acuzații de încălcare a procedurilor statutare și de „scindare” a PNL Un punct central al criticii este procedura internă de desemnare a candidatului la funcția de prim-ministru. Orban afirmă că, potrivit statutului PNL, candidatul ar trebui stabilit în Consiliul Național și că Veștea nu ar fi avut un vot de susținere pentru această poziție. Totodată, Orban susține că Veștea ar fi știut dinainte de desemnare și nu ar fi discutat cu conducerea partidului, ceea ce, în interpretarea sa, ar alimenta o „gravă criză politică” și ar face parte dintr-un „plan evident de scindare” a PNL. În plus, fostul lider liberal îl acuză pe președintele Nicușor Dan că, prin această desemnare, „a încălcat orice regulă elementară” de funcționare democratică, în măsura în care ar fi nominalizat un premier dintr-un partid parlamentar fără acordul acelui partid. Ce urmează, potrivit declarațiilor lui Orban Din declarațiile citate reiese că următorul test politic este decizia conducerii PNL privind susținerea sau respingerea unui eventual guvern Veștea. Orban mizează pe menținerea deciziei de a nu vota un executiv sprijinit de PSD, ceea ce ar complica formarea unei majorități și ar putea prelungi blocajul politic. [...]
Desemnarea lui Adrian Veștea ca premier a deschis un nou front de instabilitate în PNL , cu risc de blocaj politic pe termen scurt, în condițiile în care liberalul ar putea ajunge să fie contestat chiar de propriul partid înainte de a încerca să strângă majoritatea parlamentară necesară, potrivit Libertatea . România se află într-o criză politică prelungită, după săptămâni de negocieri eșuate și alianțe de conjunctură, iar mutarea de duminică dimineață a președintelui Nicușor Dan – retragerea lui Eugen Tomac și desemnarea lui Adrian Veștea – a escaladat tensiunile, transformând disputa într-un „război” deschis între Nicușor Dan și Ilie Bolojan . Cum s-a ajuns la schimbarea de premier desemnat Cronologia prezentată de publicație pornește de la 23 aprilie, când PSD și-a retras miniștrii din Guvern, într-o mișcare prin care conducerea partidului ar fi urmărit să-l forțeze pe Ilie Bolojan să ceară un vot de încredere în Parlament. Bolojan nu a mers în Parlament, iar PSD s-a aliat oficial cu AUR pentru moțiunea de cenzură, care a trecut pe 5 mai, „cu un număr record de voturi”, conform aceleiași surse. Deși demis prin moțiune, Ilie Bolojan a rămas premier interimar (premier demis) la conducerea Guvernului. Tot pe 5 mai a existat și o tentativă de contestare internă în PNL, care, potrivit relatării, nu a slăbit poziția lui Bolojan, ci i-a întărit-o. Pe 4 iunie, Nicușor Dan l-a desemnat premier pe Eugen Tomac, pe care l-a numit „independent”, însă Libertatea notează că Tomac conduce un partid care a ratat intrarea în Parlament, după ce a obținut 2% la alegeri. În acest context, Tomac nu a reușit să atragă sprijin politic consistent: PNL și USR au refuzat să voteze un guvern în care ar vedea influența PSD, iar UDMR a avut o poziție tranșantă. PSD a fost singurul partid care a lăsat impresia că îl susține, inclusiv pe fondul faptului că Nicușor Dan nu i-a încredințat lui Sorin Grindeanu formarea Executivului. Miza imediată: voturile din Parlament și testul intern din PNL Duminică dimineață, președintele a decis retragerea lui Tomac și l-a desemnat pe Adrian Veștea, liberal, fără consultarea partidului, ceea ce a declanșat conflictul cu Ilie Bolojan, potrivit sursei. În plan parlamentar, Veștea este prezentat ca un posibil candidat capabil să atragă peste pragul de 233 de voturi necesare învestirii. În plan intern însă, are un obstacol imediat: ședința PNL de luni seară, unde, potrivit Libertatea, ar putea fi pusă în discuție chiar excluderea sa. Din punct de vedere procedural, planul „Veștea-premier” ar trebui concretizat printr-o echipă de miniștri și un program de guvernare până miercuri, 24 iunie, în timp ce negocierile parlamentare sunt în desfășurare, iar deznodământul rămâne incert. [...]
Ședința de urgență a conducerii PNL de la ora 17:00 riscă să adâncească ruptura internă după nominalizarea lui Adrian Veștea ca premier, în condițiile în care primarul general Ciprian Ciucu vorbește despre „o tentativă de puci” și acuză presiuni politice asupra partidului, potrivit Libertatea . Ciucu, aflat în Singapore la World Cities Summit 2026, susține că președintele Nicușor Dan „joacă la ruperea PNL” și compară situația cu un episod istoric din 1935, când Carol al II-lea l-a numit premier pe liberalul Tătărăscu „peste capul PNL”. În opinia sa, miza depășește conflictul de partid și devine „periculoasă pentru democrație, pluralism, parlamentarism”. „Președintele joacă la rupere. La ruperea PNL. (...) Este periculos pentru democrație, pluralism, parlamentarism.” Acuzații de negocieri „pe ascuns” și „sprijin extern” Primarul general afirmă că în interiorul PNL ar exista o facțiune care ar fi acționat fără mandat, în contact cu adversari politici, și leagă această dinamică de desemnarea lui Adrian Veștea. „Colegi de-ai noștri, fără mandat din partea noastră, pe ascuns, au conspirat împreună cu adversarii noștri împotriva noastră. AȘA CEVA NU SE FACE!” Ciucu spune că vizita sa în Singapore „a picat prost” în acest context și reia ideea că partidul ar fi supus unei tentative de preluare internă. „Suntem supuși unei tentative de puci. Nu îmi este ușor, dar încerc să mă concentrez pe scopul prezenței mele aici: să învăț și să identific soluții pentru problemele noastre.” Decizia PNL: sprijin pentru Veștea sau blocaj politic Conducerea PNL urmează să se reunească într-o ședință extinsă a Biroului Politic Național (BPN) , luni la ora 17:00, pentru a decide dacă îi acordă sprijin politic lui Adrian Veștea, desemnat premier de președintele Nicușor Dan după retragerea lui Eugen Tomac. În partid, discuțiile sunt descrise ca tensionate: Ilie Bolojan îl acuză pe președinte că a făcut numirea fără consultarea PNL, ceea ce ar reprezenta o încălcare a „colaborării politice loiale”. În același timp, USR a anunțat deja că nu va susține un cabinet condus de Veștea. Potrivit informațiilor din articol, liberalii ar avea pe masă trei scenarii majore: asumarea guvernării; refuzul sprijinului pentru propriul prim-vicepreședinte; amânarea unei decizii pentru continuarea negocierilor. În mesajul său, Ciucu le cere colegilor să nu împingă partidul „în zona irelevanței” și își exprimă încrederea că PNL va trece peste criză și va rămâne un actor politic important. [...]
Adrian Veștea spune că merge la votul de învestitură chiar fără sprijinul PNL , mizând pe evitarea unei crize politice care, în opinia sa, ar lovi economia, potrivit Digi24 . Veștea, desemnat duminică de președintele Nicușor Dan pentru funcția de prim-ministru, a fost întrebat într-un interviu la Digi24 ce va face dacă PNL decide, după ședința de astăzi, să nu îl susțină pentru Palatul Victoria. El a evitat inițial un răspuns direct, dar a indicat că o eventuală retragere a sprijinului ar trebui privită „ca o măsură de responsabilitate”, adăugând că este „un liberal vechi”. Ulterior, Veștea a afirmat că își menține candidatura și că va merge mai departe cu nominalizarea indiferent de decizia partidului, argumentând că România nu își permite prelungirea instabilității. „România nu are timp să facă nici alegeri anticipate, cum și-ar dori unii. Economia României ar avea de suferit și vom intra într-o situație de criză.” În același context, el a susținut că „datoria și obligația” sa este să ducă procesul până la capăt, invocând urgența formării unui guvern și afirmând că are „capacitatea și pregătirea necesare” pentru a trece peste obstacolele politice din acest moment. Miza imediată rămâne decizia PNL privind susținerea sa, în condițiile în care Veștea indică faptul că va testa oricum majoritatea în Parlament la votul de învestitură. [...]
Sorin Grindeanu susține că desemnarea lui Adrian Veștea ca premier este constituțională , deși spune că PSD nu a fost consultat și că el nu a discutat cu președintele Nicușor Dan înaintea deciziei, potrivit News . Poziția liderului PSD mută disputa din zona politică în cea de procedură, într-un moment în care partidul încă nu a decis dacă intră la guvernare. Grindeanu a făcut declarațiile luni, după ședința Consiliului Politic al PSD, fiind întrebat la Parlament dacă Veștea „ar fi bun de premier”. Răspunsul său a fost rezervat, indicând că urmează discuții: „Să vedem, urmare a discuțiilor”. PSD: fără decizie privind intrarea la guvernare Liderul PSD a precizat că, în partid, nu s-a luat încă o decizie dacă social-democrații vor face parte din viitorul Executiv. În acest context, desemnarea unui premier fără consultări prealabile cu partidele ridică miza negocierilor politice, dar Grindeanu a ales să valideze, pe fond, cadrul constituțional al deciziei. Argumentul constituțional invocat de Grindeanu Întrebat dacă președintele Nicușor Dan a procedat constituțional atunci când nu a chemat partidele la consultări înainte de desemnare, Grindeanu a invocat un precedent din 2008, când, după alegeri, a fost format un guvern PSD–PDL, iar desemnarea premierului s-a schimbat rapid de la Theodor Stolojan la Emil Boc. „Vă aduc aminte că în 2008, după alegeri, s-a făcut un guvern PSD-PDL şi a fost desemnat prim-ministru, în primă instanţă, a fost Theodor Stolojan, care după câteva zile a renunţat şi a venit Emil Boc, fără niciun fel de consultări. E constituţional, întrebaţi-l pe Băsescu.” Totodată, Grindeanu a spus că nu a știut dinainte de planul președintelui privind desemnarea lui Adrian Veștea și că „nu am discutat” despre acest subiect. Ce urmează Din informațiile disponibile în material, rămâne deschisă decizia PSD privind participarea la guvernare, iar evaluarea politică a candidaturii lui Adrian Veștea este, cel puțin la nivel declarativ, plasată de Grindeanu în zona negocierilor care urmează. [...]
