Știri
Știri din categoria Externe
Rusia ridică miza riscului de incident militar la granița NATO, avertizând Finlanda, Estonia, Letonia și Lituania că își rezervă „dreptul la autoapărare” dacă drone ucrainene ar lovi Rusia după ce ar traversa spațiul aerian al acestor state, potrivit Adevărul.
Declarațiile îi aparțin lui Serghei Șoigu, secretarul Consiliului de Securitate al Rusiei, și vin după un avertisment al Moscovei, cu o zi înainte, că sprijinul european pentru capacitățile de drone ale Ucrainei ar putea avea „consecințe imprevizibile”, relatează Kyiv Independent.
Șoigu a invocat incidente în care drone „s-au prăbușit” în Finlanda și în statele baltice în timpul unor atacuri ucrainene asupra Ust-Luga, un port rusesc la Marea Baltică. Adevărul trimite, în acest context, la un material anterior despre incidentele din Finlanda.
Oficialul rus a afirmat, fără a prezenta dovezi, că atacurile cu drone ale Ucrainei asupra Rusiei ar fi fost lansate tot mai des prin statele baltice, via Finlanda, și a conturat două explicații posibile:
În acest cadru, Șoigu a invocat articolul 51 din Carta ONU, referitor la dreptul inerent la autoapărare în cazul unui atac armat.
De partea cealaltă, ministrul ucrainean de externe, Andrii Sybiha, a declarat că Rusia ar fi redirecționat deliberat dronele pentru a provoca tensiuni în regiune.
În paralel, premierul Poloniei, Donald Tusk, și alți oficiali europeni de rang înalt au avertizat anterior că Moscova ar putea fi pregătită pentru o posibilă confruntare militară cu Europa până în 2027.
Recomandate
Loviturile ucrainene cu drone la distanță lungă continuă să afecteze semnificativ producția de petrol a Rusiei , într-un moment în care ofensiva rusoasă de primăvară-vară 2026 avansează sub așteptări, potrivit evaluării Institute for the Study of War publicate de Kyiv Post . Evaluarea notează că șeful Statului Major General rus, generalul Valeri Gherasimov , „continuă să facă afirmații mult exagerate” despre avansurile rusești, în timp ce performanța forțelor ruse în ofensiva în curs este slabă. ISW susține că „nici cele mai generoase interpretări” ale altor surse ruse nu îi confirmă declarațiile și că acestea ar putea urmări să acopere lipsa de progres în ofensiva din 2026. Impact operațional: presiune pe sectorul petrolier rus ISW indică faptul că atacurile ucrainene cu drone la distanță lungă au „impacturi semnificative” asupra producției de petrol a Rusiei. În același timp, raportul menționează că forțele ucrainene au continuat campania de lovituri la distanță împotriva infrastructurii petroliere ruse și a unor active militare. Materialul nu oferă, în extrasul publicat, cifre privind scăderi de producție sau pierderi, dar subliniază consecința operațională: vulnerabilizarea infrastructurii energetice ruse prin lovituri repetate. Situația pe front și atacuri aeriene Potrivit evaluării, forțele ucrainene au avansat recent în direcția Kupiansk și în zona tactică Kostiantînivka–Drujkivka. În paralel, Rusia a lansat peste noapte două rachete balistice Iskander-M și 143 de drone împotriva Ucrainei, conform aceluiași rezumat ISW preluat de publicație. Context politic intern în Rusia ISW mai notează că Kremlinul își continuă eforturile de militarizare a societății ruse și de numire a unor veterani loiali în poziții de autoritate înaintea alegerilor pentru Duma de Stat, programate în septembrie 2026. [...]
Economia Rusiei riscă un șoc bugetar și financiar pe fondul războiului și al scăderii veniturilor din energie , potrivit unei analize publicate de Libertatea , care citează evaluări ale serviciului suedez de informații militare și ale Institutului american pentru Studiul Războiului (ISW). Miza pentru mediul de afaceri și piețe este că presiunea combinată a cheltuielilor de război, sancțiunilor și dependenței de petrol și gaze poate împinge economia către o ajustare abruptă, nu doar către o încetinire graduală. În material, Thomas Nilsson, șeful serviciului suedez de informații militare, susține că modelul actual nu este sustenabil, în condițiile în care Rusia produce echipamente pentru război care sunt apoi distruse pe câmpul de luptă. El indică probleme structurale inclusiv în industria de apărare: corupție și dependență de creditele băncilor de stat, menționând că sectorul ar înregistra pierderi dacă este exclusă producția de drone. Date contestate și risc de decizii luate „pe întuneric” Un element central al evaluării este acuzația că Rusia ar manipula sistematic datele economice pentru a proiecta imaginea unei economii „reziliente”, inclusiv către aliații Ucrainei. În acest context, Nilsson speculează că inclusiv Vladimir Putin ar putea să nu primească o imagine reală a situației economice, din cauza modului în care funcționează sistemul de raportare într-un regim autoritar. Tot Nilsson avansează ideea că inflația reală ar putea fi „mai aproape de 15%” decât de cifra oficială de 5,86% și conturează două scenarii pentru economie: „un declin pe termen lung” sau „un șoc”, cu o posibilă „catastrofă financiară”. Semnale din buget: deficit mare și venituri energetice în scădere ISW notează, potrivit articolului, că evaluările serviciului suedez sunt în linie cu analizele sale pe termen lung și vorbește despre „provocări considerabile” pentru economia Rusiei, inclusiv eforturi de mușamalizare pentru a menține percepția că războiul poate continua pe termen nedefinit. În același timp, sunt prezentate și date bugetare recente: în ianuarie 2026, bugetul Rusiei ar fi înregistrat un deficit de 1,7 trilioane de ruble (22 de miliarde de dolari, aprox. 101 miliarde lei), iar veniturile ar fi scăzut cu aproape 12%, până la 31 miliarde de dolari (aprox. 143 miliarde lei). Scăderea este pusă în principal pe seama prăbușirii câștigurilor din exporturile de petrol și gaze cu 50%, până la aproximativ 5 miliarde de dolari (aprox. 23 miliarde lei), potrivit datelor Ministerului Finanțelor citate în articol. Putin a recunoscut, într-o ședință de guvern, existența unor probleme economice și a spus că în ianuarie PIB-ul Rusiei a fost cu 2,1% mai mic față de anul trecut, cerând măsuri ferme pentru revenirea la o „creștere sustenabilă”. De ce contează Pentru investitori și companii, combinația dintre deficit bugetar ridicat și scăderea veniturilor din energie sugerează o presiune mai mare pe finanțarea statului și pe stabilitatea macroeconomică, într-o economie descrisă ca dependentă de exporturile de combustibili fosili. În plus, dacă datele sunt într-adevăr cosmetizate, riscul operațional crește: deciziile de politică economică pot fi luate pe baza unor indicatori distorsionați, ceea ce poate amplifica volatilitatea atunci când ajustarea devine inevitabilă. În finalul materialului este menționat și oligarhul Oleg Deripaska , apropiat al lui Putin, care le-ar fi cerut rușilor să „strângă rândurile” și să muncească mai mult, pe fondul ideii că „lumea s-a schimbat”, potrivit Fontanka. [...]
Liderul comuniștilor ruși avertizează că degradarea economiei poate alimenta instabilitate politică înainte de alegeri , într-un mesaj transmis direct guvernului în plenul Dumei de Stat, potrivit Antena 3 . Ghennadi Ziuganov , în vârstă de 81 de ani, a susținut că, fără măsuri „financiare, economice și de altă natură” adoptate rapid, Rusia riscă „o repetare a ceea ce s-a întâmplat în 1917”, referire la revoluția care a răsturnat monarhia și a deschis calea către Uniunea Sovietică. Declarațiile au fost făcute într-o sesiune plenară, în contextul alegerilor parlamentare programate în septembrie în Federația Rusă. „Dacă guvernul nu adoptă de urgență măsuri financiare, economice și de altă natură, până în toamnă ne așteaptă o repetare a ceea ce s-a întâmplat în 1917. Nu avem dreptul să repetăm asta. Haideți să luăm niște decizii!” Mesaj calibrat: sprijin pentru Putin, critică pentru guvern și Banca Centrală Ziuganov a spus că formațiunea sa îl susține pe Vladimir Putin și „strategia și politicile sale”, dar a acuzat executivul că „nu ne ascultați”. Țintele sale au fost guvernul condus de premierul Mihail Mișustin, Banca Centrală și partidul de guvernământ „Rusia Unită”, pe fondul unor presiuni asupra popularității acestora, potrivit materialului care citează Reuters prin Agerpres. Discursul a fost primit cu aplauze și a fost urmărit de Viaceslav Volodin, președintele camerei inferioare a Parlamentului federal și aliat apropiat al lui Putin. Context economic: contracție la început de an și dobânzi ridicate În același tablou, Putin și-a criticat miniștrii după ce economia s-a contractat cu 1,8% în primele două luni ale anului și le-a cerut noi măsuri pentru stimularea PIB, notează articolul. Economia Rusiei, evaluată la 3,1 trilioane de dolari (aprox. 14,3 trilioane lei), s-a contractat în 2022, dar a crescut în 2023, 2024 și 2025, evitând o prăbușire în pofida sancțiunilor occidentale legate de războiul din Ucraina. Totuși, „presiunea războiului” și dobânzile de două cifre au încetinit creșterea la 1% anul trecut. În paralel, războiul declanșat de SUA și Israel împotriva Iranului a dus la creșterea prețului petrolului, evoluție care ar putea sprijini economia rusă dacă se menține, mai arată materialul. Fondul Monetar Internațional și-a revizuit în creștere prognoza de creștere economică pentru Rusia în acest an, de la 0,8% la 1,1%. De ce contează: semnal intern despre riscuri sociale, pe fondul controlului politic Deși „nu există în prezent semne de tulburări sociale grave în Rusia”, articolul notează că astfel de semne pot fi mai greu de observat din cauza cenzurii de război, a interzicerii protestelor, a pedepselor lungi pentru disidenți și a intensificării activității FSB. În lectura Reuters, preluată de Antena 3, avertismentul lui Ziuganov pare și o mișcare electorală: să atragă voturile celor afectați de scăderea nivelului de trai, să distanțeze președintele de problemele economice și să arate că sistemul politic recunoaște urgențe care trebuie rezolvate. [...]
Chișinăul respinge „categoric” acuzațiile Moscovei privind Transnistria și califică prezența militară rusă drept „ilegală” , într-o reacție care ridică din nou miza de securitate în regiune și menține presiunea diplomatică pe dosarul retragerii trupelor ruse, potrivit Digi24 . Vicepremierul pentru reintegrare al Republicii Moldova, Valeriu Chiveri , a răspuns declarațiilor lui Serghei Șoigu , secretarul Consiliului de Securitate al Rusiei, care a susținut că siguranța cetățenilor ruși din regiunea separatistă Transnistria ar fi amenințată și că Moscova „va lua toate măsurile” pentru a-i proteja. Mesajul Chișinăului: soluție pașnică și „frontiere recunoscute internațional” Chiveri a spus că autoritățile moldovene resping afirmațiile Moscovei, pe care le consideră nefondate și care „distorsionează” poziția Republicii Moldova în procesul de reglementare a conflictului transnistrean. „Respingem categoric asemenea afirmaţii, pe care le considerăm nefondate şi care distorsionează poziţia Republicii Moldova în contextul reglementării conflictului transnistrian, în contextul reintegrării ţării. După cum cunoaşteţi, poziţia ţării noastre este foarte clară - identificarea unei soluţii paşnice pentru reintegrarea ţării în baza respectării suveranităţii şi integrităţii teritoriale, în limitele frontierilor internaţional recunoscute.” Declarația este atribuită de Digi24 agenției News.ro. Prezența militară rusă, calificată „ilegală”, și referirea la angajamentele de la Istanbul În același context, vicepremierul a afirmat că prezența militară a Federației Ruse pe teritoriul Republicii Moldova este „ilegală” și a reiterat poziția Chișinăului privind retragerea acestor forțe. El a invocat și angajamentele asumate de Rusia „de la Istanbul” privind retragerea trupelor, despre care a spus că nu au fost îndeplinite. Ministerul de Externe: „situația de securitate… este stabilă” Reprezentanții Ministerului de Externe de la Chișinău au transmis, la rândul lor, că situația de securitate pe întreg teritoriul Republicii Moldova este stabilă și că drepturile și libertățile fundamentale sunt respectate și garantate, indiferent de cetățenie sau regiune. Contextul reacției este declarația lui Serghei Șoigu, făcută marți, potrivit căreia siguranța cetățenilor ruși din Transnistria ar fi amenințată și că Moscova ar urma să ia măsuri pentru protecția acestora. [...]
Rusia și Coreea de Nord își extind legătura rutieră, dar cu un plafon de 300 de vehicule pe zi , un detaliu care indică un control strict al fluxurilor și limitează, cel puțin inițial, impactul operațional al noului coridor. Potrivit Libertatea , cele două țări au marcat finalizarea primului pod rutier dintre ele, care ar urma să fie deschis traficului în această vară. Podul traversează râul Tumen , care marchează frontiera ruso-nord-coreeană. Ministerul Transporturilor din Rusia a anunțat că infrastructura va putea procesa până la 300 de vehicule și 2.850 de persoane pe zi. Ce înseamnă „trafic controlat” în practică Limitarea zilnică anunțată sugerează că noua legătură va funcționa cu un regim de acces strict, mai degrabă ca un punct de trecere gestionat atent decât ca o rută deschisă pentru volume mari. Din informațiile publicate nu reiese cum vor fi împărțite aceste capacități între transport comercial, deplasări oficiale sau alte categorii de trafic. Ministerul rus de Externe a prezentat proiectul drept un pas major în relația bilaterală: „Semnificația sa depășește cu mult o simplă sarcină de inginerie”. Context: sancțiuni și apropiere accelerată Relațiile dintre Moscova și Phenian s-au intensificat pe fondul războiului Rusiei împotriva Ucrainei, în condițiile în care ambele state sunt supuse unor sancțiuni dure, notează AFP, citată de Libertatea. Coreea de Sud a avertizat recent că sprijinul chinez și rus contribuie la redresarea economiei nord-coreene, afectată de ani de sancțiuni și izolare, potrivit aceleiași relatări. În 2024, Rusia și Coreea de Nord au semnat un tratat de apărare care prevede sprijin militar dacă una dintre părți este atacată. Tot în 2024, Phenianul a trimis mii de soldați în Rusia pentru a sprijini războiul împotriva Ucrainei; aceștia au fost desfășurați în regiunea Kursk, conform materialului. De ce contează: un canal logistic nou, dar cu capacitate limitată Ministerul rus de Externe a afirmat că podul va ajuta la „dezvoltarea schimburilor comerciale, economice și umanitare” între Orientul Îndepărtat al Rusiei și Coreea de Nord. În același timp, plafonul de 300 de vehicule pe zi indică faptul că, în faza inițială, efectul asupra volumelor de transport va fi constrâns de reguli de operare și control la frontieră. Coreea de Nord nu publică date oficiale despre economia sa. Libertatea menționează că PIB-ul ar fi fost echivalentul a aproximativ 30 de miliarde de dolari în 2024 (aprox. 138 miliarde de lei), conform estimărilor oficiale ale Seulului. [...]
Liderii UE discută la Nicosia riscul de scumpiri la energie și carburanți, pe fondul conflictului din Orientul Mijlociu , iar România este reprezentată de președintele Nicușor Dan, potrivit Euronews . Reuniunea informală a Consiliului European are loc joi și vineri, la Nicosia și Agia Napa (Cipru), cu pe agendă și bugetul multianual al UE pentru 2028–2034 . Îngrijorarea principală, din perspectivă economică, este efectul în lanț al escaladării din Orientul Mijlociu asupra prețurilor la energie și, implicit, asupra costului vieții în statele membre. Publicația notează că liderii europeni vor discuta cu oficiali din regiune, iar unul dintre subiectele centrale ar urma să fie situația din Iran și „criza carburanților”. De ce contează: energia rămâne canalul rapid de transmitere a șocului Potrivit Euronews, liderii europeni se tem că evoluțiile din Orientul Mijlociu ar putea genera scumpiri în lanț „pentru toți cetățenii europeni”, motiv pentru care vor analiza ultimele evoluții și vor căuta soluții de protejare a populației. În România, publicația amintește că prețurile carburanților au coborât sub 10 lei pe litru după scumpirile abrupte de la începutul conflictului, însă oficialii europeni rămân „în gardă”, pe fondul incertitudinii legate de negocierile dintre Statele Unite și Iran. Apărare comună și bugetul UE 2028–2034, în același pachet de discuții Reuniunea este prezidată de președintele Consiliului European, Antonio Costa, și găzduită de președintele Ciprului, Nikos Hristodulidis, în contextul în care Cipru deține președinția rotativă a UE în această perioadă. Pe agenda discuțiilor figurează și o clauză din tratatele UE privind asistența reciprocă, descrisă de Euronews ca o prevedere care „ar putea să înlocuiască articolul 5 al NATO”, adică obligația de sprijin în cazul în care un stat este atacat. Context regional: turismul din Cipru, sub presiune În plan local, Euronews relatează că turismul din Cipru ar putea fi afectat în acest an, pe fondul percepției de risc asociate proximității față de Iran (aprox. 1.000 km). Sunt menționate anulări de rezervări, în special din Marea Britanie și Polonia, iar hotelierii se așteaptă la un sezon de vară slab. Impactul potențial este semnificativ pentru economia cipriotă: turismul reprezintă aproape 20% din PIB-ul Ciprului, conform aceleiași surse. Participarea României și absența Ungariei Președintele Nicușor Dan participă la reuniune și, potrivit Euronews, își „pune pe pauză” negocierile politice de la București, pe fondul unei noi crize politice interne. În același timp, premierul ungar Viktor Orbán nu se deplasează în Cipru după rezultatul alegerilor parlamentare, iar autoritățile de la Budapesta așteaptă formarea noului guvern; publicația menționează că Peter Magyar ar urma să reprezinte Ungaria la reuniunile Consiliului European începând din iunie. [...]
