Știri
Știri din categoria Externe

Rusia ridică miza riscului de incident militar la granița NATO, avertizând Finlanda, Estonia, Letonia și Lituania că își rezervă „dreptul la autoapărare” dacă drone ucrainene ar lovi Rusia după ce ar traversa spațiul aerian al acestor state, potrivit Adevărul.
Declarațiile îi aparțin lui Serghei Șoigu, secretarul Consiliului de Securitate al Rusiei, și vin după un avertisment al Moscovei, cu o zi înainte, că sprijinul european pentru capacitățile de drone ale Ucrainei ar putea avea „consecințe imprevizibile”, relatează Kyiv Independent.
Șoigu a invocat incidente în care drone „s-au prăbușit” în Finlanda și în statele baltice în timpul unor atacuri ucrainene asupra Ust-Luga, un port rusesc la Marea Baltică. Adevărul trimite, în acest context, la un material anterior despre incidentele din Finlanda.
Oficialul rus a afirmat, fără a prezenta dovezi, că atacurile cu drone ale Ucrainei asupra Rusiei ar fi fost lansate tot mai des prin statele baltice, via Finlanda, și a conturat două explicații posibile:
În acest cadru, Șoigu a invocat articolul 51 din Carta ONU, referitor la dreptul inerent la autoapărare în cazul unui atac armat.
De partea cealaltă, ministrul ucrainean de externe, Andrii Sybiha, a declarat că Rusia ar fi redirecționat deliberat dronele pentru a provoca tensiuni în regiune.
În paralel, premierul Poloniei, Donald Tusk, și alți oficiali europeni de rang înalt au avertizat anterior că Moscova ar putea fi pregătită pentru o posibilă confruntare militară cu Europa până în 2027.
Recomandate

Planurile SUA de a retrage capabilități-cheie din dispozitivul NATO obligă alianța să-și refacă rapid planurile de apărare , pe fondul temerilor din statele baltice că descurajarea ar putea slăbi, potrivit Digi24 . În acest context, comandantul suprem al Forțelor Aliate din Europa (SACEUR), generalul Alexus G. Grynkewich , susține că Rusia „nu caută un conflict” și că Moscova înțelege că nu ar putea avea succes militar împotriva alianței. Declarațiile au fost făcute la o masă rotundă în cadrul Salonului Aeronautic ILA de la Berlin, în timp ce aliații europeni urmăresc cu îngrijorare posibile „lacune de securitate” generate de intenția Washingtonului de a reduce resursele militare alocate Modelului de Forță al NATO – setul de forțe și echipamente care pot fi mobilizate în 10, 30 și 180 de zile în caz de criză. „Rusia nu caută un conflict... Înțeleg noțiunea de «alianță defensivă» și înțeleg că dispunem de o serie de avantaje asimetrice”. Ce capabilități ar putea fi retrase și de ce contează pentru Europa Potrivit informațiilor citate în material, printre forțele americane care ar putea fi retrase se numără: un grup de luptă al unui portavion american; toate submarinele capabile să lanseze rachete de croazieră; avioane de patrulare maritimă de tip Poseidon; avioane de realimentare în zbor; avioane de vânătoare de tip F-16 și F-15E. Grynkewich a confirmat pentru prima dată aceste reduceri și a explicat că sunt legate de nevoia SUA de a avea disponibile capabilități aeriene și maritime în eventualitatea unei crize în Pacific. În paralel, Washingtonul a anunțat deja planuri de retragere a 5.000 de soldați din Germania și anularea desfășurării unui batalion de artilerie cu rază lungă de acțiune, care urma să ajungă în țară la finalul acestui an. NATO își face „planuri de urgență” și pune accent pe achiziții rapide În calitate de comandant NATO, Grynkewich spune că lucrează la planuri de urgență privind ce capabilități ar putea exista sau ar putea lipsi „în anumite condiții”. Pe termen scurt, accentul ar urma să cadă pe echipamente care pot fi cumpărate, puse în funcțiune și extinse rapid, inclusiv sisteme de foc cu rază lungă de acțiune. În privința riscului unui atac asupra statelor baltice, generalul afirmă că misiunea sa este să mențină credibilitatea descurajării și să se asigure că Rusia înțelege că „dacă ar încerca ceva” nu ar avea succes, ceea ce ar reduce probabilitatea asumării unui astfel de risc. Separat, materialul amintește că Vladimir Putin a numit „absurdități” temerile europene privind un posibil atac asupra țărilor NATO, susținând că acestea ar fi folosite pentru a justifica majorarea cheltuielilor de apărare. În același tablou, Grynkewich – care a participat la negocierile conduse de SUA pentru a media un armistițiu între Rusia și Ucraina – afirmă că forțele ucrainene „rezistă cu siguranță”, iar liniile frontului sunt „relativ stabile”, în condițiile în care avansurile rusești ar fi lente și cu pierderi mari. [...]

Lovirea rafinăriei Afipski ridică presiunea pe infrastructura de combustibili a Rusiei , într-un episod care combină riscuri operaționale pentru producția de produse petroliere cu efecte colaterale în zone urbane, potrivit Digi24 . Armata ucraineană a transmis că forțele sale au lovit în timpul nopții rafinăria de petrol Afipski, din regiunea Krasnodar (sudul Rusiei), iar după impact ar fi izbucnit un incendiu, conform unui comunicat al Statului Major General , citat de Reuters. De cealaltă parte, oficiali ruși din Krasnodar au spus că incendiul a fost provocat de căderea resturilor unei drone și că a fost stins la fața locului. În comunicatul armatei ucrainene, rafinăria Afipski este descrisă drept una dintre cele mai mari unități de rafinare din sudul Federației Ruse, cu un volum anual de prelucrare de 6,25 milioane de tone. Potrivit aceleiași surse, unitatea produce motorină, benzină, păcură și alte produse petroliere, folosite pentru susținerea economiei și a logisticii militare ruse. Efecte locale: resturi de dronă peste locuințe și pene de curent Autoritățile din regiunea Krasnodar au anunțat că incendiul a fost stins până dimineață. În același timp, fragmente ale dronelor interceptate au căzut peste un bloc din orașul Krasnodar, iar atacul a provocat pene de curent în unele cartiere, conform informațiilor prezentate. Extinderea țintelor: Crimeea și obiective legate de drone Armata ucraineană a mai declarat că a lovit obiective din Crimeea controlată de Rusia, legate de producția de drone și nave. Rusia a anunțat, la rândul ei, că a interceptat în cursul nopții 330 de drone deasupra regiunilor Breansk, Belgorod, Kursk și a Crimeei anexate. Context: dezvoltarea armelor cu rază lungă în Ucraina În paralel, Ucraina continuă să dezvolte armament cu rază lungă de acțiune. Potrivit presei ucrainene, citate de JurnalTV , racheta de croazieră „Flamingo”, folosită în atacuri recente, poate atinge viteza de până la 950 km/h și ar avea o rază de acțiune de până la 3.000 km; despre impactul acestor arme asupra războiului a vorbit expertul în aviație Valeri Romanenko. În lipsa unor date suplimentare despre avariile efective și durata eventualelor opriri, amploarea impactului asupra producției rafinăriei nu poate fi evaluată din informațiile disponibile în acest moment. [...]

Ungaria a activat cel mai înalt nivel de alertă aeriană după ce un avion de pasageri de pe ruta Tel Aviv–Praga nu a răspuns comunicațiilor cu controlul civil al traficului aerian, iar o pereche de avioane de luptă JAS-39 Gripen a fost ridicată de urgență pentru interceptare, potrivit Mediafax . Intervenția a fost declanșată la solicitarea Centrului NATO pentru Operațiuni Aeriene Combinate, a anunțat premierul ungar Péter Magyar , care a precizat că a fost activat cel mai înalt nivel de alertă prevăzut pentru astfel de situații. Interceptare și escortă până la ieșirea din spațiul aerian ungar Avioanele militare au decolat pentru interceptarea aeronavei Airbus A321, care traversa spațiul aerian al Ungariei. La scurt timp, piloții militari au stabilit contact vizual cu echipajul, iar ulterior aeronava civilă a reluat comunicațiile radio cu autoritățile ungare de control aerian. Conform procedurilor NATO și ale apărării aeriene, avioanele de luptă au escortat avionul până la limita spațiului aerian al Ungariei, după care acesta și-a continuat zborul conform planului, părăsind spațiul aerian ungar în direcția Austriei. Autoritățile au indicat că ieșirea din spațiul aerian al Ungariei a avut loc la ora 20:10, iar avioanele Gripen s-au întors fără incidente la baza aeriană de la Kecskemét. Ce se știe despre cauză și evaluarea autorităților Premierul Péter Magyar a apreciat reacția structurilor implicate și a transmis că sistemul integrat de apărare aeriană al NATO a funcționat eficient pe durata incidentului. Autoritățile nu au indicat existența unei amenințări la adresa siguranței zborului, iar cauza întreruperii comunicațiilor radio nu a fost precizată până acum. [...]

Autoritățile din regiunea rusă Belgorod spun că bilanțul civililor uciși a ajuns la 541 de la începutul războiului , o creștere puternică față de ultima raportare oficială din 2025, potrivit Meduza . Datele au fost prezentate de guvernatorul interimar al regiunii, Aleksandr Șuvaev, într-un interviu pentru filiala regională a postului „Rossia 24”. El a afirmat că, pe lângă cei 541 de morți, alți 3.928 de locuitori ai regiunii Belgorod au fost răniți. Totodată, autoritățile locale susțin că regiunea ar fi fost vizată de „peste 55.000” de bombardamente din partea forțelor armate ucrainene (VSU), conform calculelor lor. Salt față de ultima raportare din 2025 Ultima dată când au fost comunicate oficial date agregate despre victime, fostul guvernator Viaceslav Gladkov anunța, în mai 2025, 320 de morți și 2.500 de răniți. Noua raportare indică o creștere semnificativă atât a numărului de decese, cât și a celui de răniți, fără ca materialul să ofere o defalcare pe perioade sau cauze. [...]

Mai multe etaje din Pentagon au fost izolate și evacuate după ce sistemele interne au semnalat o problemă de calitate a aerului, declanșând aplicarea protocoalelor pentru „materiale periculoase”, potrivit Euronews . Incidentul a dus la restricții de acces și la mobilizarea echipelor specializate, cu impact operațional imediat asupra activității din clădire. Problema a fost identificată de sistemele de monitorizare a calității aerului, iar autoritățile au activat măsuri preventive până la stabilirea cauzei. Sean Parnell , purtătorul de cuvânt al Pentagonului, a spus că departamentul aplică procedurile standard, inclusiv un ordin de adăpostire la locul de muncă pentru zona afectată. „Departamentul aplică protocoalele standard de protecție, inclusiv un ordin de adăpostire la locul de muncă pentru zona afectată.” Intervenție coordonată și verificări suplimentare Intervenția este coordonată de echipa pentru materiale periculoase a Agenției pentru Protecția Forțelor din cadrul Pentagonului, împreună cu pompierii din comitatul Arlington, conform căpitanului Jamie Jill, purtător de cuvânt al departamentului local de pompieri. Departamentul de Pompieri și Servicii Medicale de Urgență din Arlington a confirmat pe rețelele sociale desfășurarea operațiunilor la Pentagon. Serviciul de securitate al Pentagonului a transmis că sunt necesare teste suplimentare pentru a determina cauza, iar acestea ar putea dura între una și două ore. În același mesaj, autoritățile au precizat că în zonă pot fi observate efective din mai multe agenții și măsuri preventive în curtea centrală, fără ca acest lucru să fie interpretat greșit. „Aceste teste suplimentare ar putea dura între una și două ore. Echipele de intervenție sunt mobilizate și pregătite să ofere sprijin persoanelor aflate în clădire, dacă va fi necesar.” [...]

Statele Unite își mută atenția pe minereurile critice din Kazahstan , într-o mișcare care poate repoziționa fluxurile de investiții și lanțurile de aprovizionare cu materii prime strategice, pe fondul competiției globale pentru resurse. O delegație americană aflată la Astana a numit exploatarea acestor minereuri o „prioritate absolută” a politicii SUA, potrivit Agerpres , care citează agenția EFE. Subsecretarul american pentru comerț David L. Fogel a spus, la Congresul Internațional de Minerit și Metalurgie 2026 din capitala Kazahstanului, că Washingtonul caută „surse fiabile” de aprovizionare cu astfel de minerale, iar Kazahstanul este „un punct cheie” datorită resurselor sale abundente. Oficialul a legat explicit tema de interesele comerciale și de securitate ale SUA. În același context, Fogel a amintit că investițiile americane în Kazahstan au depășit 100 de miliarde de dolari de la obținerea independenței țării, în urmă cu 35 de ani, și a insistat că SUA sunt „aici pe termen lung”. El a precizat că este însoțit de reprezentanți ai peste 20 de companii americane și ai mai multor agenții guvernamentale. Ce ar putea debloca proiectele: cartografiere, topografie și standarde Pentru aprofundarea cooperării în exploatarea resurselor, oficialul american a indicat nevoia de a aborda „probleme precum cartografierea și topografia” și de a adopta standarde internaționale „consistente” — elemente care, în practică, pot accelera trecerea de la potențial geologic la proiecte bancabile și exploatări industriale. De partea kazahă, premierul Olzhas Bektenov a declarat că este deja în desfășurare o cartografiere geologică detaliată la nivel național, pe o suprafață de peste două milioane de kilometri pătrați. Angajamentul financiar al Kazahstanului Bektenov a mai spus că statul kazah va investi aproximativ 470 de milioane de dolari (aprox. 2,2 miliarde lei) în explorare geologică în următorii trei ani, o sumă comparabilă cu cheltuielile publice totale pentru explorare geologică din ultimele două decenii. Pentru companii, mesajul combinat — „prioritate absolută” pentru SUA și bani publici pentru explorare din partea Kazahstanului — sugerează o fereastră de oportunitate pentru proiecte noi în minerit și metalurgie, însă materialul citat nu oferă detalii despre acorduri concrete, calendare de investiții sau minereuri specifice vizate. [...]