Știri
Știri din categoria Politică & Externe

România va disloca mai mulți militari la granița cu Ucraina , pe fondul riscului ca drone rusești să ajungă și în zone locuite, relatează Euronews România . Ministrul Apărării, Radu Miruță, a spus că măsura va fi aplicată în funcție de nivelul de pericol din teren și de evaluările strategice. Potrivit informațiilor citate de Euronews România din Digi24, au fost înregistrate cel puțin 14 cazuri în care drone rusești au pătruns în spațiul aerian al României, precum și 70 de atacuri în zona Dunării. Ministrul a avertizat că, deși desfășurarea de forțe este „impresionantă”, unele drone nu sunt depistate de radare și ajung să se prăbușească, inclusiv în curțile oamenilor, subliniind că niciun stat nu poate elimina complet acest tip de risc, chiar dacă probabilitatea este „mică”. În acest context, Armata Română a mărit treptat dispozitivul de apărare antiaeriană din proximitatea graniței cu Ucraina, cu „câteva zeci” de cadre militare, radare și sisteme GEPARD (platforme antiaeriene cu tunuri, folosite inclusiv împotriva dronelor). Miruță a explicat că repoziționarea urmărește să crească șansele ca eventualele drone scăpate de interceptare să cadă în zone nelocuite, nu în localități, admițând însă că riscul nu poate fi garantat la zero. Euronews România mai notează că, la sfârșitul săptămânii trecute, Armata ar fi aflat de la o femeie despre prăbușirea unei drone rusești într-o curte din județul Vrancea, la aproape 200 de kilometri de granița cu Ucraina. În paralel cu capabilitățile românești, militarii americani au operaționalizat în România sistemul MEROPS, descris ca o soluție care folosește inteligență artificială pentru detectarea aparatelor de zbor și lansează drone de interceptare, inclusiv împotriva țintelor care zboară la altitudini mici sau au puține componente metalice. [...]

Luni, 19 ianuarie 2026, Sanae Takaichi a anunțat dizolvarea Camerei inferioare a Parlamentului și organizarea de alegeri legislative anticipate la data de 8 februarie. Decizia vine la doar câteva luni de la preluarea funcției de premier, în octombrie, după ce fostul lider al Partidului Liberal Democrat (PLD), Shigeru Ishiba, a pierdut majoritatea în Parlament. Takaichi – prima femeie care ocupă această funcție în Japonia – mizează pe popularitatea sa personală, care atinge cote între 60 și 70%, pentru a obține o majoritate clară care să-i permită implementarea agendei politice fără compromisuri. PLD guvernează Japonia aproape neîntrerupt de zeci de ani, dar în ultimii ani imaginea sa a fost serios afectată de scandaluri de finanțare și lipsa unor soluții eficiente împotriva inflației. În prezent, coaliția PLD – Partidul Inovației (JIP) deține o majoritate restrânsă în Camera inferioară, obținută în noiembrie 2025 cu sprijinul câtorva parlamentari independenți. Această fragilitate parlamentară amenință realizarea unor obiective ambițioase, precum creșterea bugetului apărării și un program de relansare economică major. Planul economic al guvernului Takaichi include: un buget record de 665 miliarde euro pentru anul fiscal 2026; cheltuieli proactive pentru sprijinirea consumului intern; o campanie electorală pentru scăderea taxelor alimentare, în contextul unei inflații de 2,9%. Cu toate acestea, opoziția consideră că dizolvarea Parlamentului va întârzia adoptarea bugetului și va afecta gospodăriile. Jun Azumi, liderul Partidului Democrat Constituțional (PDC), a avertizat că interesul cetățenilor este sacrificat pentru calcul politic. Pe plan internațional, alegerile sunt convocate într-un climat tensionat între Japonia și China . Takaichi a sugerat posibilitatea unei intervenții militare în cazul unui atac chinez asupra Taiwanului, iar Beijingul a reacționat dur, anunțând restricții la exporturile către Japonia de materiale cu dublu uz (civil și militar), precum pământuri rare, esențiale în industria tehnologică. Riscuri externe majore: posibile sancțiuni comerciale din partea Chinei; accentuarea dependenței Japoniei de lanțuri de aprovizionare sensibile; presiuni asupra guvernului nipon în cazul unei victorii Takaichi. Tensiunile geopolitice sunt dublate de ascensiunea naționalismului intern. Partidul Sanseito , cu discurs anti-imigrație, a câștigat teren în alegerile precedente, influențând temele de campanie. Se așteaptă ca Takaichi să propună o înăsprire a legislației privind imigrația, un subiect sensibil în contextul demografic al Japoniei. Între timp, PDC și fostul partener de coaliție al PLD, micul Partid Komeito, au decis să își unească forțele pentru a contrabalansa dominația PLD în alegerile anticipate, sperând să atragă alegătorii indeciși. Alegerea din 8 februarie va fi, așadar, mai mult decât un simplu vot parlamentar – ea va reflecta încrederea japonezilor în conducerea unei femei considerate „hawk”, dar și orientarea Japoniei în fața unei inflații persistente, a tensiunilor internaționale și a unei clase politice în criză de legitimitate. [...]