Politică16 ian. 2026
Legea pensiilor de serviciu rămâne blocată la CCR - Nu a intrat în vigoare la 1 ianuarie 2026, cum era prevăzut
CCR a amânat până pe 11 februarie 2026 decizia privind reforma pensiilor magistraților , potrivit biziday.ro , invocând nevoia de a studia documente depuse pe 15 ianuarie de autorul sesizării. Întârzierea menține blocată intrarea în vigoare a legii, care era prevăzută pentru 1 ianuarie 2026, și alimentează riscul pierderii a 231 de milioane de euro din PNRR. Decizia CCR și motivarea amânării Curtea Constituțională a anunțat, după ședință, că a admis o cerere de întrerupere a deliberărilor pentru „o mai bună studiere” a problemelor din cauză și a documentelor depuse recent, inclusiv o „expertiză contabilă extrajudiciară pro causa”, precum și a unor prevederi legale incidente. Amânarea vizează obiecția de neconstituționalitate asupra „Legii pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu”, iar noul termen de pronunțare este 11 februarie 2026. Sesizarea ÎCCJ și argumentul „anulării totale” a pensiei de serviciu Sesizarea la care face referire CCR a fost depusă pe 15 ianuarie de Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ), condusă de Lia Savonea, instituție care contestase și în decembrie aceeași lege. În document, ÎCCJ invocă o expertiză realizată de „un expert contabil autorizat”, susținând că aplicarea noii legi ar duce, în fapt, la „anularea totală” a pensiei de serviciu. „Rezultatele expertizei sunt clare și fără echivoc: aplicarea noii legi conduce la anularea totală a pensiei de serviciu.” ÎCCJ mai afirmă că, în ipotezele analizate, pensia de serviciu ar ajunge „mai mică decât cea pe contributivitate” și califică schimbarea drept „o confiscare a drepturilor magistraților”. Legea nu a intrat în vigoare la 1 ianuarie 2026 Conform sursei, la termenul anterior, din 29 decembrie, patru judecători ai CCR numiți de PSD (Bogdan Licu, Mihai Busuioc, Gheorghe Stan și Cristian Deliorga) ar fi refuzat să intre în sala de deliberări, după ce părăsiseră ședința, ceea ce a împiedicat luarea unei decizii. În condițiile în care termenul următor fusese stabilit pentru 16 ianuarie, actul normativ nu a mai putut intra în vigoare de la 1 ianuarie 2026, așa cum era prevăzut. Miza PNRR: 231 de milioane de euro și termenul ratat România trebuia să adopte proiectul până pe 28 noiembrie 2025 pentru a evita riscul pierderii a 231 de milioane de euro din PNRR , notează sursa. Într-o intervenție la RFI, ministrul Fondurilor Europene a spus că amânările au scos România din termenele asumate față de Comisia Europeană și a sugerat că situația poate alimenta tensiuni publice. Întrebat dacă banii sunt pierduți, ministrul a răspuns că termenul-limită a fost ratat și că discuțiile cu Comisia Europeană pot fi reluate doar după îndeplinirea reformei. Ce schimbă reforma pensiilor magistraților Potrivit textului citat de sursă, noul act normativ ar modifica substanțial regulile de pensionare în sistemul judiciar, inclusiv prin creșterea vârstei și a vechimii minime, precum și prin plafonarea cuantumului pensiei de serviciu. Principalele schimbări menționate sunt: creșterea vârstei de pensionare de la 48-50 de ani la 65 de ani, cu o tranziție de 15 ani; imposibilitatea pensionării sub 58 de ani, după aplicarea tranziției; creșterea vechimii în muncă de la 25 de ani la minimum 35 de ani; plafonarea pensiei de serviciu la 70% din ultimul salariu net (față de nivelul actual, egal cu venitul net din ultima lună de activitate). Cronologia: amânări repetate și adoptare prin asumarea răspunderii Curtea Constituțională trebuia să se pronunțe inițial pe 10 decembrie, apoi a amânat pentru 28 decembrie, iar ulterior a intervenit blocajul din ședința de duminică, menționat de sursă. În octombrie, CCR respinsese un proiect similar, motivând că guvernul nu a așteptat avizul CSM (consultativ, dar obligatoriu). Ulterior, Guvernul Bolojan și-a angajat răspunderea pentru a doua oară pe proiect, după obținerea avizului CSM (negativ), iar legea a fost adoptată prin asumarea răspunderii pe 2 decembrie. Pe 5 decembrie, ÎCCJ a sesizat CCR, iar în aceeași zi a fost depusă și o moțiune de cenzură de către parlamentari AUR , SOS și de cei din jurul lui Victor Ponta, moțiune care a fost respinsă. [...]
