Știri
Știri din categoria Politică
Ministrul Muncii, Florin Manole, vrea să reia un sprijin financiar pentru pensionarii cu venituri mici, pe fondul înghețării punctului de pensie, potrivit Digi24. Oficialul a avertizat că 2026 „va fi un an dificil” pentru seniori, în condițiile în care veniturile „nu vor crește deloc” în perioada următoare.
Guvernul pregătește măsuri de sprijin pentru categoriile vulnerabile, însă valoarea exactă a ajutorului pentru pensionarii cu venituri mici urmează să fie stabilită după adoptarea bugetului de stat, conform relatării Digi24. Cu alte cuvinte, decizia depinde de spațiul fiscal disponibil și de negocierile din coaliția de guvernare.
Ministrul spune că intenția este de a compensa efectele înghețării punctului de pensie, măsură care, în opinia sa, îi afectează mai ales pe cei cu pensii mici, deoarece la acest segment „s-a resimțit mai puternic creșterea inflației”.
„Voi propune Coaliției un sprijin pentru pensionarii cu venituri mici, așa cum am avut și anul anterior, de 800 de lei, în două tranșe. Dar este o discuție care trebuie avută cu colegialitate și bună-credință în coaliție, în funcție de resursele bugetare. S-a decis înghețarea punctului de pensie și de aceea vrem să compensăm cu un sprijin, dacă bugetul ne va permite.”
Schema invocată de Florin Manole este similară celei aplicate anul trecut, când aproximativ două milioane de beneficiari au primit în total 800 de lei, potrivit Digi24. Ajutorul a fost acordat în două tranșe: 400 de lei în aprilie și 400 de lei în decembrie.
Rămâne neclar dacă va fi modificat pragul de venit până la care se acordă sprijinul. Ministrul Muncii a spus că nu poate preciza acest lucru, iar în 2025 ajutorul a mers către seniorii cu pensii mai mici de 2.740 de lei, detaliu care sugerează că eventualele ajustări pentru 2026 vor depinde de decizia finală asupra bugetului și de parametrii stabiliți în coaliție.
Recomandate
PSD își pregătește opțiunile de guvernare după moțiune, dar exclude o majoritate cu AUR și respinge un executiv minoritar , potrivit Antena 3 . Președintele PSD, Sorin Grindeanu , spune că sunt „șanse foarte mari” ca moțiunea de cenzură împotriva guvernului Bolojan să treacă, dacă nu apar retrageri de semnături până în ziua votului, și cere o soluție rapidă după consultările de la Cotroceni. Grindeanu afirmă că PSD nu va face guvernare cu AUR, deși a semnat moțiunea împreună cu acest partid. În același timp, el susține că PSD nu va susține un guvern minoritar, „nici măcar” unul format doar din PSD, argumentând că o astfel de formulă nu ar avea șanse să reziste. Ce scenarii pune PSD pe masă după vot În cazul în care moțiunea trece și guvernul cade, Grindeanu spune că preferă păstrarea „în mare” a coaliției actuale, dar cu un alt prim-ministru. El condiționează sprijinul PSD de profilul viitorului premier, despre care spune că trebuie să înțeleagă că este „premierul unei coaliții” și să „știe economie”. Totodată, admite și varianta unui premier tehnocrat sau independent, pe care o descrie drept un scenariu ce nu trebuie exclus, deși „nu e neapărat de dorit”. Poziționarea lui Grindeanu și miza consultărilor Întrebat dacă ar accepta să fie nominalizarea PSD pentru funcția de prim-ministru, Grindeanu afirmă că nu ar avea „nicio ezitare” dacă partidul ar decide acest lucru, dar subliniază că PSD are „doar 27% - 28% din Parlament”, ceea ce impune negocieri și o formulă de majoritate. El spune că se așteaptă ca partidele să fie chemate „foarte repede” la consultări la Cotroceni și insistă pe nevoia unei soluții rapide după ziua de marți. Dacă moțiunea nu trece: inclusiv demisia de la PSD, ca opțiune În scenariul în care moțiunea eșuează, Grindeanu afirmă că va exista o analiză internă și că „toate opțiunile sunt pe masă”. În acest context, declară că ar putea demisiona de la conducerea PSD „dacă așa se deblochează situația”. În material este menționată și discuția despre faptul că AUR ar avea o propunere de premier (Călin Georgescu), în timp ce partidele pro-europene ar fi prezentate ca neavând, „în momentul de față”, o propunere asumată. Grindeanu răspunde că PSD va nominaliza un prim-ministru dacă aceasta va fi soluția rezultată în urma consultărilor. [...]
Disputa Ciolacu–Bolojan mută presiunea pe guvernanță și criteriile de achiziție din SAFE, un program de 16 miliarde euro. Într-o postare pe Facebook, fostul premier PSD Marcel Ciolacu susține, citat de Digi24 , că „schema de gestionare” a Programului SAFE a fost construită în mandatul Guvernului Bolojan, nu în perioada în care el a condus Executivul, și acuză actuala formulă de coordonare că este una politizată. Ciolacu afirmă că desemnarea Cancelariei prim-ministrului ca „integrator” al Programului SAFE a fost făcută prin OUG 62/2025 , adoptată la 20 noiembrie 2025, „sub Guvernul Bolojan”. El mai spune că Decizia prim-ministrului nr. 524/21 noiembrie 2025, care stabilește componența grupului de lucru interinstituțional, este semnată de Ilie Bolojan, iar votul din Senat pentru OUG 62/2025 a avut loc pe 17 decembrie 2025, tot în perioada guvernării Bolojan. În plus, Ciolacu invocă Legea 4/2026, care „finalizează cadrul juridic”, promulgată în 2026. În argumentația sa, fostul premier separă cadrul european de cel național și susține că singurul element anterior mandatului lui Bolojan este Regulamentul (UE) 2025/1106 , adoptat de Consiliul UE pe 27 mai 2025, pe care îl descrie drept „act european”, nu „schemă românească de gestionare”. Miza operațională: cine conduce și după ce reguli se iau deciziile Ciolacu atacă direct arhitectura de coordonare a SAFE, pe care o descrie ca fiind „o structură politică”, condusă de șeful Cancelariei, și susține că reprezentanții unor instituții precum MApN, MAI, MAE, Ministerul Finanțelor și SRI ar fi „în poziție subordonată, nu de decizie politică finală”. El enumeră componența grupului de lucru și îl indică pe Mihai Jurca, șeful Cancelariei, ca președinte al grupului, alături de alți membri (secretar de stat, consilier de stat, consilier prezidențial și reprezentanți ai mai multor instituții). Tot în această cheie, Ciolacu susține că în actele normative votate de Parlament nu ar exista „grila de criterii completă” și afirmă că s-a ajuns ca „prețul și termenul să cântărească 100% în decizie”. Controversa alocărilor: pondere mare către un producător din Germania Fostul premier leagă modul de guvernanță de rezultatul alocărilor și afirmă că pachetul SAFE ar fi concentrat „masiv” către „un singur producător străin”: 5,69 miliarde euro, adică 68,3% din pachet, către „un uriaș grup industrial german”, cu 7 din 15 contracte, potrivit afirmațiilor sale. În același mesaj, Ciolacu susține că premierul ar încerca să „coafeze” situația atunci când vorbește despre „minim 50% producție în România”. Replica lui Bolojan: decizia ar fi fost luată în mandatul Ciolacu Disputa a fost alimentată de o declarație a premierului Ilie Bolojan, întrebat într-o conferință de presă la Suceava cine a decis ca cinci miliarde de euro din proiectele SAFE să meargă către o firmă din Germania și doar 800 de milioane către o firmă din România. Bolojan a respins întrebarea ca fiind „tendențioasă și eronată” și a susținut că „în mandatul premierului Marcel Ciolacu s-a stabilit și s-a votat schema de gestionare” a SAFE, iar Cancelaria ar fi fost desemnată integrator „la propunerea premierului” de atunci. El a mai afirmat că această decizie „a trebuit respectată” pentru continuitate și a îndemnat la verificarea persoanelor aflate atunci în funcții. Ce urmează Din informațiile prezentate, conflictul rămâne centrat pe două puncte cu impact direct asupra implementării: cine își asumă cadrul juridic și instituțional al SAFE și dacă regulile de selecție și distribuția contractelor pot fi justificate public prin criterii transparente, în condițiile în care programul este descris ca având o valoare de 16 miliarde euro. [...]
Donald Trump a reluat ideea că sprijinul financiar al SUA pentru Ucraina prelungește războiul , susținând că administrația Biden ar fi oferit Kievului 350 de miliarde de dolari (aprox. 1.610 miliarde lei), o cifră pe care analiștii și datele oficiale americane o contestă ca fiind puternic umflată, potrivit Kyiv Post . Declarațiile au fost făcute joi, în timpul unui briefing în Biroul Oval. Trump a argumentat că susținerea financiară a Washingtonului ar fi unul dintre motivele pentru care conflictul continuă și a sugerat că luptele s-ar fi putut încheia fără sprijinul american. „Biden le-a dat 350 de miliarde de dolari, ceea ce a fost o nebunie. Ăsta este unul dintre motivele pentru care războiul continuă.” Miza: presiune politică pe bugetul de sprijin și pe rolul SUA În aceeași intervenție, Trump a pus sub semnul întrebării de ce Statele Unite ar trebui să rămână „puternic implicate” într-un război care afectează direct Europa, invocând distanța geografică și faptul că țările europene sunt mai aproape de teatru de operațiuni. Totodată, el a repetat cifra de 350 de miliarde de dolari, folosită și în alte contexte când a criticat sprijinul SUA pentru Ucraina. Ce spun datele invocate de publicație Materialul notează că analiști independenți și surse oficiale americane, inclusiv rapoarte ale Congressional Research Service, au concluzionat că suma menționată de Trump este „substanțial supraestimată”. Estimările privind asistența totală acordată Ucrainei după invazia pe scară largă a Rusiei din 2022 ar fi semnificativ mai mici și includ componente militare, umanitare, financiare și de securitate, distribuite pe mai mulți ani. Context: tensiuni cu aliații europeni și discuții despre trupe Pe fondul unor tensiuni mai largi între Washington și mai mulți aliați europeni, Trump a spus, în același briefing, că ia în calcul reducerea numărului de militari americani staționați în Europa, inclusiv în Germania, Italia și Spania. „Da, probabil. De ce nu? Italia nu ne-a ajutat deloc, iar Spania s-a comportat îngrozitor – absolut îngrozitor.” Publicația leagă aceste critici de neînțelegeri cu mai mulți membri NATO din Europa privind chestiuni de securitate, inclusiv operațiuni militare în Orientul Mijlociu. În acest context, sunt menționate refuzuri raportate ale unor țări precum Spania, Italia, Germania și Franța de a oferi sprijin logistic pentru o operațiune și critici față de escaladare. Ce urmează Din informațiile prezentate nu rezultă o decizie concretă privind reducerea trupelor sau schimbarea imediată a sprijinului pentru Ucraina, însă mesajul politic indică o posibilă repoziționare a SUA față de costurile și împărțirea responsabilităților cu Europa, dacă aceste idei se transformă în politici. [...]
Premierul desemnat al Ungariei, Péter Magyar , își apără numirea cumnatului la Justiție, pe fondul presiunii de a debloca fonduri UE. Potrivit Politico , liderul Tisza susține că alegerea avocatului Márton Melléthei-Barna are la bază competența profesională și promite măsuri pentru a evita „chiar și aparența” unui conflict între puteri. Magyar a spus că faptul că viitorul ministru al justiției este căsătorit cu sora sa, Anna Ilona Melléthei-Barna, i-a creat „o dilemă serioasă” și a admis că îngrijorările legate de o relație de familie în echipa guvernamentală sunt „de înțeles”. În același timp, el a insistat că „competența profesională” a lui Melléthei-Barna este „dincolo de orice îndoială”. Pentru a reduce riscurile de percepție privind amestecul instituțional, Magyar a anunțat într-un mesaj video publicat pe X că soția viitorului ministru — judecătoare — va face „un alt sacrificiu” și va demisiona din magistratură „pentru a evita chiar și aparența unei împletiri a ramurilor puterii”. Miza: credibilitatea reformei statului de drept, cu bani europeni în joc Contextul politic și de reglementare este sensibil: Magyar a câștigat alegerile parlamentare din 13 aprilie 2026, învingând partidul Fidesz al lui Viktor Orbán și punând capăt unei guvernări de 16 ani. El a prezentat inițial șapte numiri ministeriale în aprilie, iar restul echipei a fost anunțat joi, înaintea preluării puterii. În paralel, Magyar s-a întâlnit în această săptămână cu președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen , în timp ce încearcă să deblocheze miliarde de euro din fonduri UE înghețate din cauza problemelor legate de statul de drept. Oficialii de la Bruxelles se așteaptă ca Ungaria să rămână aliniată pe dosarul Ucraina și să arate progrese pe temele care au dus la blocarea banilor, pentru ca finanțarea să fie eliberată. Ce argumente aduce Magyar pentru numire În mesajul video, Magyar a susținut că Melléthei-Barna a fost parte a mișcării Tisza „de la început” și că selecția este „obiectivă”. El a afirmat că decizia s-a bazat pe pregătirea și angajamentul față de statul de drept, nu pe „un calcul politic”. În același mesaj, Magyar a acuzat Fidesz că „a distrus statul de drept”, iar „certitudinea juridică și egalitatea în fața legii” ar fi încetat să mai existe în Ungaria, motiv pentru care ar fi căutat o persoană capabilă să ducă la capăt „această sarcină enormă, istorică”. Guvernul urmează să își preia mandatul pe 9 mai, de Ziua Europei. [...]
Moțiunea de cenzură împotriva Guvernului Bolojan intră la vot cu semne de fragmentare și presiuni în interiorul Opoziției , pe fondul negocierilor „de la om la om” pentru parlamentarii indeciși, potrivit Știrile Pro TV . Miza imediată este aritmetica votului de marți, dar semnalul mai amplu este instabilitatea alianțelor și a grupurilor parlamentare care poate schimba rapid raportul de forțe în Parlament. Negocierile pentru vot se poartă atât direct, cât și pe rețelele de socializare, în condițiile în care PSD și AUR încearcă să strângă sprijin pentru a da jos Guvernul condus de Ilie Bolojan. O deputată neafiliată care a semnat moțiunea, dar nu este sigură că o va vota, spune că este supusă presiunilor din ambele tabere și invocă inclusiv riscul unor „mesaje în presă” despre ea și colegii săi. „Foarte multă presiune. Să fim atenți cum votăm, este posibil să apară anumite mesaje în presă despre mine, despre colegii noștri... Stilul clasic de intimidare.” — Dumitrița Albu, prim-vicepreședinte Partidul Unit Tensiuni în POT, pe fondul moțiunii În paralel cu bătălia pentru moțiune, în grupul POT de la Camera Deputaților au apărut tensiuni: 10 membri cer redenumirea grupului, pentru că nu mai vor să fie asociați cu Anamaria Gavrilă. Demersul de schimbare a numelui a fost suspendat în Biroul Permanent al Camerei Deputaților marți, după depunerea moțiunii. Liderul deputaților POT, Răzvan Chiriță, afirmă că votul pentru suspendarea demersului a venit din partea inițiatorilor moțiunii și sugerează că grupul nu vrea să fie folosit în jocul politic al altor partide. „N-aș vrea să fim instrumentul prin care fie unul sau fie alt partid își atinge obiectivele.” — Răzvan Chiriță, liderul deputaților POT Contactată de Pro TV, Anamaria Gavrilă nu a dorit să comenteze situația. Presiune și în mediul digital: emailuri și apeluri publice Înaintea votului, vicepremierul Oana Gheorghiu a trimis fiecărui parlamentar un email cu raportul privind listarea pe bursă a companiilor de stat și le cere aleșilor să se informeze înainte de decizia de marți. „Am convingerea că veți lua această decizie nu pentru beneficiul unui șef de partid, ci pentru cele 19 milioane de români.” — Oana Gheorghiu, vicepremier Pe Facebook, Silviu Dehelean, președintele USR Bihor, i se adresează deputatei PSD Corina Ene, invocând poziționări mai vechi legate de Ordonanța 13 și traseul ei profesional și politic. PSD susține că are voturile, PNL mizează pe eșecul moțiunii Inițiatorii moțiunii – PSD, AUR și PACE – susțin că demersurile de convingere nu schimbă situația și că parlamentarii care au semnat vor vota. Corina Ene afirmă că nu există posibilitatea să nu voteze moțiunea, iar senatorul PSD Radu Oprea spune că sunt „253 de semnături” pe moțiune și că acestea ar fi suficiente pentru a trece. De cealaltă parte, Valeriu Iftime, președinte interimar PNL Botoșani, afirmă că a discutat cu deputați de la PSD și AUR care i-ar fi spus că nu votează și crede că moțiunea va pica. Toate partidele, notează Pro TV, susțin că nu au făcut presiuni asupra vreunui parlamentar. [...]
Vicepremierul Oana Gheorghiu reia tema votului „după conștiință” la moțiunea de cenzură , pe fondul unei dispute despre limitele presiunii publice asupra parlamentarilor , după ce spune că mai mulți aleși s-au arătat deranjați de e-mailurile pe care le-a trimis, potrivit News . Într-o postare pe Facebook, Gheorghiu afirmă că își cere „scuze public” față de parlamentarii pe care i-a „inoportunat” trimițându-le un mesaj în care i-a invitat să voteze „conform propriei conștiințe, nu conform ordinului de la șeful de partid”. Ea susține că unii s-au supărat inclusiv pentru că le-a scris pe adresele de e-mail „personale” care sunt publicate pe site-urile Camerei Deputaților și Senatului. În același registru ironic, vicepremierul lansează un apel către cetățeni să nu le scrie parlamentarilor „pe e-mail, prin mesaj pe Facebook sau în comentarii” pentru a le cere să voteze „conform conștiinței”. Gheorghiu adaugă că ar fi „un abuz total” să fie deranjați cu astfel de solicitări și reiterează: „vă rog ca nu cumva să faceți așa ceva”. Contextul este legat de moțiunea de cenzură: vicepremierul anunțase cu o seară înainte că a trimis mesaje tuturor parlamentarilor, făcând apel la „înțelepciune și curaj”. Potrivit aceleiași surse, ea a atașat și „raportul exploratoriu privind posibilitatea listării unor companii de stat”. [...]
