Știri
Știri din categoria Politică
România trimite la Davos 2026 cea mai mare delegație guvernamentală de până acum, potrivit HotNews.ro, care citează un comunicat al Ministerului Afacerilor Externe (MAE).
MAE precizează că România va fi reprezentată la ediția din 2026 a Forumului Economic Mondial (World Economic Forum – WEF) de ministrul afacerilor externe, Oana Țoiu, ministrul investițiilor și proiectelor europene, Dragoș Pîslaru, ministrul energiei, Bogdan Ivan, și consilierul prezidențial Radu Burnete.
Miniștrii români „vor participa, la invitația președintelui Forumului Economic Mondial (World Economic Forum/WEF), la cea de-a 56-a reuniune anuală a organizației, care va avea loc în localitatea Davos-Klosters din Elveția, în perioada 19-23 ianuarie”, arată MAE.
În același comunicat, ministerul subliniază că Oana Țoiu revine la Davos după prezența din 2019, când a fost invitată „ca expert în rolul de vorbitor”, și leagă dimensiunea delegației de obiectivul de „întărire a diplomației economice”.
„Ministrul de externe, Oana Țoiu, revine la Davos după prezența din 2019, când a fost invitată ca expert în rolul de vorbitor, iar România are anul acesta cea mai consistentă delegație guvernamentală dintre toate edițiile conferinței, reflectând angajamentul împărtășit la nivelul Guvernului și al Administrației Prezidențiale pentru întărirea diplomației economice”, menționează MAE în comunicat.
Potrivit MAE, tema centrală a ediției din 2026 este susținerea dialogului („A spirit of dialogue”), iar reuniunea aduce la aceeași masă oficiali de rang înalt, reprezentanți ai organizațiilor internaționale, ai mediului academic, ai presei și ai organizațiilor neguvernamentale.
Ministerul mai notează că, pe fondul „fragmentărilor politice și ideologice” tot mai vizibile, WEF își propune ca ediția din 2026 să fie o „platformă imparțială de dialog” și un cadru pentru discuții internaționale legate de „noile evoluții în dinamica relațiilor transatlantice”.
În ceea ce privește conținutul dezbaterilor, MAE indică cinci direcții majore: cooperarea într-o lume contestată, identificarea unor noi surse de creștere, investițiile în capitalul uman, promovarea responsabilă a inovației și creșterea prosperității globale.
Recomandate
Deputatul PSD Bogdan Ivan cere intervenție rapidă pe piața carburanților, după ce prețul la pompă a ajuns la 10,43 lei/litru , acuzând Guvernul interimar că nu a prelungit „starea de criză” și că nu a luat măsuri de protecție pentru consumatori, potrivit Adevărul . Ivan, fost ministru al Energiei, a spus la România TV că Executivul ar fi putut menține cadrul de „stare de criză” pe piața carburanților, măsură care, în opinia sa, ar fi redus impactul scumpirilor. El a susținut că, de la plecarea sa din funcție, „de patru luni”, Guvernul „nu a făcut absolut nimic” și a ignorat măsuri care „au funcționat”. Presiune pentru controale și explicații privind formarea prețurilor Parlamentarul afirmă că a solicitat verificări din partea Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorilor (ANPC) și a Consiliului Concurenței, pentru a analiza modul de formare a prețurilor la carburanți, dar că nu a primit răspuns „până acum”. În acest context, el a invocat un „preț istoric” la pompă, de 10,43 lei, și a cerut intervenție imediată. „Oamenii n-au cum să mai aibă încredere în stat când văd că pun motorină de peste 10 lei în mașini și Guvernul privește cu îngrijorare.” „La benzină nu se justifică”: argumentul producției interne Ivan a susținut că scumpirea benzinei nu ar fi justificată, invocând nivelul producției interne: „România produce dublu față de cantitatea de benzină pe care o consumă. Care e argumentul?” El a mai spus că o parte din petrolul rafinat în România este extras local și că există alternative de aprovizionare, concluzionând că „la benzină nu se justifică să ajungi la 10 lei pe litru”. Avertisment și pentru energie: august, lună de referință pentru oferte În aceeași intervenție, deputatul PSD a avertizat asupra unor posibile creșteri ale prețurilor la energia electrică, afirmând că luna august, cu „prețuri record”, ar urma să fie perioada de referință pentru ofertele furnizorilor. Totodată, Ivan a criticat oprirea prelungită a centralei nucleare de la Cernavodă , susținând că a trecut o lună de când aceasta este oprită fără ca situația să fie explicată public. Contextul opririi este detaliat într-un material anterior al publicației despre oprirea prelungită a centralei nucleare de la Cernavodă . [...]
Dacian Cioloș promite transparență totală asupra banilor publici folosiți în campania diplomatică a României pentru susținerea candidaturii sale la funcția de secretar general al Organizației Internaționale a Francofoniei, potrivit G4Media . Miza imediată este una de responsabilitate bugetară: candidatul spune că va ține cheltuielile „la un nivel scăzut” și că, la final, costurile vor fi făcute publice. Alegerile pentru șefia OIF sunt programate în noiembrie, la Phnom Penh, în Cambodgia, iar România derulează în acest an o campanie diplomatică pentru această candidatură. Într-un comunicat de presă citat de publicație, Cioloș descrie demersul drept „ambițios și complex”. Ce urmărește campania și de ce contează bugetul Conform comunicatului, campania are ca obiectiv promovarea unor direcții strategice pentru România în cadrul Francofoniei, între care: consolidarea Francofoniei ca model de cooperare multilaterală, cu accent pe stabilitate și pace; dezvoltarea dimensiunii economice, pentru a crea oportunități pentru comunități, în special pentru femei și tineri; promovarea culturii francofone, inclusiv în mediul digital; remodelarea guvernanței. În același mesaj, Cioloș afirmă că va ține cont de „limitările bugetare” cu care se confruntă România și susține că echipa este atentă la utilizarea fondurilor publice. „Suntem foarte chibzuiți cu banul public și menținem cheltuielile la un nivel scăzut.” Cine va publica cheltuielile și când Potrivit informațiilor prezentate, la finalul campaniei cheltuielile efectuate pentru susținerea candidaturii urmează să fie făcute publice „prin instituțiile implicate”, respectiv Președinția României și Ministerul Afacerilor Externe . Articolul nu include, la acest moment, o estimare a bugetului sau un calendar detaliat al raportării cheltuielilor. [...]
Viktor Orbán ridică miza pe confruntarea cu instituțiile statului , după ce a avertizat că funcționarii noului Oficiu Național pentru Recuperarea și Protecția Activelor (NVVH) „nu vor scăpa” de răspundere financiară și juridică atunci când „statul de drept va fi restabilit”, potrivit Economica . Mesajul are o componentă de reglementare și de funcționare a administrației: vizează direct o instituție publică recent creată și oamenii care lucrează în ea. Fostul premier a prezentat NVVH ca pe o „instituție de tip AVH” (trimitere la poliția secretă din perioada comunistă) și a susținut că parlamentarii care au înființat-o poartă răspunderea politică pentru acțiunile acesteia. În același timp, Orbán a spus că partidul său îi va monitoriza pe toți cei care lucrează în cadrul oficiului și le va face publice numele, parcursul profesional și rolurile în proceduri pe care le consideră „extrajudiciare”. „Cei care lucrează în cadrul acestei instituții, iau decizii sau participă la procedurile sale nu vor scăpa de răspunderea financiară și juridică odată ce statul de drept va fi restabilit.” De ce contează: presiune politică asupra aparatului administrativ Ținta explicită a declarațiilor nu este doar guvernul, ci și funcționarii și decidenții dintr-o structură publică nou-înființată. În termeni practici, astfel de mesaje pot amplifica tensiunile dintre putere și opoziție în jurul instituțiilor cu atribuții de control și recuperare de active, cu potențiale efecte asupra modului în care acestea își exercită mandatul și asupra percepției de independență a administrației. În materialul citat de Economica, reacția vine și din partea lui Magyar , care a scris pe Facebook că, „în loc să facă o mărturisire sinceră”, Orbán „a îndrăznit să amenințe deschis procurorii, polițiștii și funcționarii financiari” care lucrează în cadrul NVVH. „Mesajul meu pentru mafie este: nu dăm înapoi”, a declarat el. Contextul politic și economic invocat de Orbán În același discurs, Orbán a reluat tema „colonizării” și a susținut că guvernul său „de dreapta” și „pronațiune” ar fi restabilit suveranitatea Ungariei în perioada 2010–2026, afirmând că înainte de 2010 „80% din sectoarele economice strategice” erau sub control străin, „în special german”, conform Agerpres. El a acuzat actualul guvern Tisza de un „pact Tisza–Bruxelles”, despre care spune că ar duce, în final, la „predarea economiei ungare către Bruxelles”, și a pus dificultățile economice pe seama absenței unei politici economice adecvate, invocând criza energetică, prăbușirea sectorului agricol, stagnarea construcțiilor și protestele transportatorilor. Orbán a mai afirmat că „dispariția succesului economic în perioada 2024–2026” a fost principalul eșec al guvernului său și a cerut dreptei să se regrupeze în următoarele șase luni, pledând pentru unitate în opoziție, pe fondul incertitudinilor legate de legislația electorală. [...]
Nicușor Dan își construiește mesajul public pe o linie de „echilibru” între critică și recunoașterea progresului , încercând să delimiteze explicit trei tipuri de discurs pe care le consideră nocive în spațiul public: instrumentalizarea religiei, defetismul și „naționalismul găunos”, potrivit Adevărul . Într-un interviu la Euronews, președintele a spus că nu s-a referit la persoane anume, ci la „categorii de oameni”. Pentru „farisei”, Nicușor Dan a descris profilul celor care folosesc oportunist religia și sentimentul religios „ca să parvină”, insistând că fenomenul este ușor de recunoscut prin contrast cu „smerenia” asociată doctrinei creștine. Defetismul, „nociv” chiar și fără rea intenție Pe tema defetismului, șeful statului a nuanțat că nu îl vede neapărat ca rezultat al unei intenții rele, dar îl consideră dăunător pentru că distorsionează evaluarea societății și a administrației. În același timp, a enumerat problemele pe care spune că trebuie recunoscute „cu obiectivitate”: corupție, instituții care nu funcționează, nemulțumiri ale cetățenilor față de administrația publică și dificultăți în justiție. În contrapondere, președintele a invocat o serie de argumente pe care le consideră dovezi de progres, inclusiv pe zona economică și de investiții publice: „dezvoltare economică impresionantă” în ultimii 20 de ani, inclusiv percepută de diplomați străini care au mai fost în România; absorbție de 99% pe exercițiul „clasic” de fonduri europene; absorbție de 92% pe PNRR (Planul Național de Redresare și Reziliență) , despre care a spus că „putea să fie 99%”, dar că 92% „nu e 60%”; construirea „a niște sute de kilometri de autostradă”. „Demagogii” și critica „naționalismului găunos” Pentru categoria „demagogilor”, Nicușor Dan a spus că s-a referit la „naționalismul ăsta găunos”, pe care l-a descris ca pe un discurs ce susține că „noi suntem grozavi”, dar „alții nu ne lasă”. El a argumentat că mândria identitară trebuie dublată de muncă și rezultate măsurabile și a criticat ideea unui „monopol al iubirii de țară” revendicat de cei „mai zgomotoși”. Contextul: mesajul către tinerii ortodocși și apelul la dialog Explicațiile vin după un discurs susținut marți, 1 septembrie, la întâlnirea internațională a tinerilor ortodocși, unde președintele i-a îndemnat pe participanți să își exprime public valorile „ferm, dar simplu și decent” și a avertizat că spațiul public este ocupat de „farisei”, „defetiști” și „demagogi”. În același discurs, Nicușor Dan a abordat și tema divizării societății, făcând apel la dialog și la capacitatea de a asculta opiniile celorlalți. [...]
Președintele Nicușor Dan fixează miercuri consultările și desemnarea premierului , un pas care poate debloca criza guvernamentală începută pe 5 mai și care ține România fără un executiv cu puteri depline, potrivit HotNews . Informația privind ziua exactă a fost relatată de Euronews, care citează surse de la Cotroceni. Consultările cu partidele vor avea loc la Palatul Cotroceni miercuri, iar în aceeași zi șeful statului urmează să anunțe și numele candidatului la funcția de prim-ministru. Nicușor Dan indicase anterior, într-un interviu acordat luni în marja vizitei din Finlanda, că intenționează să convoace partidele și să desemneze premierul „în această săptămână”, fără a preciza data. În declarațiile citate, președintele a invocat lipsa de disponibilitate la dialog între partide la începutul sesiunii parlamentare și a sugerat că amânarea nu mai este o opțiune. „Sincer, aveam o așteptare de mai multă disponibilitate la dialog la începutul sesiunii parlamentare (...). Evident că nu putem să mai așteptăm și va urma o desemnare. Să vedem și ce se va întâmpla în urma desemnării”, a declarat Nicușor Dan. De ce contează: România e fără guvern cu puteri depline din 5 mai România nu are un guvern cu puteri depline din 5 mai, când cabinetul condus de Ilie Bolojan a fost demis prin moțiunea de cenzură PSD-AUR, după ce PSD a decis să retragă sprijinul politic pentru liderul PNL, notează publicația. În acest context, desemnarea unui nou candidat la funcția de premier este o etapă-cheie pentru formarea unei majorități parlamentare și reluarea procesului de învestire. Context: două nominalizări eșuate și scenariul anticipatelor Până acum, Nicușor Dan a nominalizat doi candidați pentru funcția de prim-ministru: Eugen Tomac, care și-a depus mandatul în 14 iunie, înainte de votul din Parlament, pe fondul lipsei de susținere; Adrian Veștea, care a fost respins la votul din Parlament în 22 iunie. În interviul pentru Euronews, președintele a spus că nu mai pot fi excluse alegerile anticipate , avertizând însă că acestea ar prelungi incertitudinea și ar putea afecta economia. „Alegerile anticipate (...) înseamnă (...) o stagnare sau chiar o deteriorare din perspectivă economică. De aia, nu îmi doresc în niciun chip să ajungem la alegeri anticipate, deși (...) nu mai putem spune că excludem”, a explicat el. Următorul test va fi dacă, după consultările de miercuri și desemnarea candidatului, se conturează o majoritate suficientă pentru un guvern care să treacă de votul Parlamentului. [...]
Președintele Nicușor Dan spune că va desemna „cel mai probabil” un premier înainte de săptămâna viitoare , după ce discuțiile dintre partide nu au dus la un acord, potrivit Agerpres . Mesajul indică o accelerare a calendarului politic, cu efect direct asupra predictibilității guvernării și a deciziilor administrative care depind de un executiv cu mandat deplin. Nicușor Dan a făcut declarațiile într-un interviu acordat Euronews România, în contextul participării sale în Finlanda la Summitul European dedicat Regiunii Arctice . El a invocat lipsa de „disponibilitate la dialog” la începutul sesiunii parlamentare și a spus că nu mai poate aștepta. „Nu putem să mai așteptăm și va urma o desemnare. Să vedem ce se întâmplă în urma desemnării.” Calendarul: desemnare posibilă înainte de deplasarea la ONU Întrebat dacă va face desemnarea înainte de participarea la Adunarea Generală a ONU de săptămâna viitoare, președintele a sugerat că ar prefera această variantă. Totodată, a spus că își dorește consultări oficiale cu partidele în această săptămână, după care să facă nominalizarea. Discuții cu partidele și evitarea unui nume înainte de consultări Șeful statului a afirmat că a avut „zeci de discuții” cu reprezentanții partidelor pe tema formării guvernului. Întrebat despre o posibilă propunere a ministrului interimar de Finanțe, Alexandru Nazare, pentru funcția de premier, Nicușor Dan nu a oferit un răspuns și a explicat că nu vrea să „complice” situația anticipând într-un sens sau altul. Președintele a adăugat că îl consideră pe Nazare „un ministru de Finanțe bun” și a menționat că participarea sa la nunta acestuia, în weekend, a reflectat relația profesională dintre ei. Ce semnal transmite despre majoritate Nicușor Dan a apreciat că, „dacă este vorba de o majoritate fragilă pentru un Guvern, ea se poate materializa”, sugerând că o formulă de susținere parlamentară ar putea fi construită chiar și în condiții de echilibru politic dificil. În perioada imediat următoare, miza se mută pe consultările anunțate și pe reacția partidelor după desemnare, întrucât de aici depinde dacă România intră rapid într-o etapă de învestire sau într-un nou blocaj politic. [...]
