Știri
Știri din categoria Externe
Ungaria, prin compania MOL, este interesată de achiziția activelor internaționale ale Lukoil, evaluate la 22 de miliarde de dolari, într-un context geopolitic tensionat și marcat de sancțiuni dure împotriva gigantului rus, informează Știrile ProTV. Termenul limită impus de Trezoreria SUA pentru încheierea tranzacțiilor a fost prelungit până pe 28 februarie, iar interesul investitorilor globali este în creștere, având în vedere valoarea și poziționarea strategică a activelor vizate.
Activele Lukoil care urmează a fi vândute includ zăcăminte majore de petrol și gaze, rafinării, precum și rețele extinse de benzinării în Europa și SUA. Pe lista potențialilor cumpărători se află giganți energetici precum Chevron, ExxonMobil, Carlyle Group, International Holding Company (Emiratele Arabe Unite), Midad Energy (Arabia Saudită), dar și grupul MOL din Ungaria. Autoritățile americane au blocat deja două oferte – ale companiilor Gunvor și Xtellus Partners – pe motiv de securitate și sensibilitate geopolitică, semnalând că fiecare contract va necesita aprobare individuală.
Pe lângă rafinăriile și rețelele de benzinării din Europa, activele Lukoil mai includ:
În România, Lukoil deține rafinăria Petrotel din Ploiești și peste 300 de stații de alimentare. Atât România, cât și Bulgaria, unde se află rafinăria Burgas, au adoptat recent legislație care permite intervenția statului asupra activelor strategice Lukoil, inclusiv preluarea temporară a acestora. Potrivit ministrului Energiei, Bogdan Ivan, trei companii – inclusiv românești – și-au exprimat deja interesul pentru Petrotel și rețeaua de benzinării din țară.
Separat, activitatea comercială a Lukoil, desfășurată prin filiala elvețiană Litasco, este practic în curs de închidere. Sediile din Geneva și Houston au fost deja închise, iar angajații din Dubai vor părăsi compania în februarie. La apogeu, Litasco controla circa 4% din comerțul mondial cu petrol.
Acest proces de vânzare este descris de specialiști ca fiind unul dintre cele mai complicate exerciții de restructurare forțată din industria energetică globală din ultimul deceniu. În funcție de cumpărătorii finali și aprobările politice implicate, noua distribuție a activelor Lukoil ar putea schimba echilibrul de forțe în energie la nivel continental.
Recomandate
Costul real al operațiunii SUA în Iran a urcat la circa 50 mld. dolari, aproape dublu față de cifra oficială , potrivit Libertatea , care citează estimări interne discutate de oficiali americani cu CBS News . Diferența de raportare mută discuția din zona strict militară în cea bugetară: ce intră, de fapt, în „nota de plată” și cât mai poate crește. Estimarea de aproximativ 50 de miliarde de dolari (aprox. 230 de miliarde de lei) vizează operațiunea „Epic Fury ”, desfășurată în ultimele două luni. În schimb, directorul financiar al Departamentului Apărării, Jules Hurst, a indicat public un cost de circa 25 de miliarde de dolari (aprox. 115 miliarde de lei) pentru aceeași operațiune, declanșată pe 28 februarie. De unde vine diferența față de cifra Pentagonului Potrivit surselor citate de CBS News, suma prezentată de Hurst nu ar include o serie de costuri care, în practică, apasă direct pe buget: echipamente deteriorate sau distruse; pagube la instalațiile militare americane; costuri logistice (combustibil, mișcarea trupelor, desfășurarea infrastructurii). Un exemplu de pierderi materiale menționat în articol: armata americană ar fi pierdut cel puțin 24 de drone MQ-9 Reaper, evaluate la 30 de milioane de dolari bucata (adică cel puțin 720 de milioane de dolari, aprox. 3,3 miliarde de lei). Presiune pentru finanțare suplimentară: până la 200 mld. dolari În paralel, Administrația Trump caută fonduri suplimentare pentru continuarea operațiunii și refacerea arsenalului. Potrivit Politico (citat de Libertatea), oficialii americani ar urma să solicite o finanțare de până la 200 de miliarde de dolari (aprox. 920 de miliarde de lei). Pe fondul acestor discuții, senatorul democrat Chris Coons a contestat estimarea de 25 de miliarde de dolari, argumentând că nu include costul menținerii trupelor în regiune în ultimele două luni. Reparații și refacerea stocurilor: costuri încă neclare Pentru restaurarea bazelor, Pentagonul nu ar avea încă o estimare, pe motiv că nu este stabilită configurația viitoare a forțelor și nici ce baze vor trebui construite, potrivit declarațiilor lui Hurst. În plus, Mark Cancian, consilier principal la Centrul de Studii Strategice și Internaționale (CSIS), afirmă că o parte din costuri sunt suportate și de Departamentul pentru Securitate Internă, nu doar de Pentagon, iar refacerea arsenalelor ar urma să dureze „câțiva ani”, în condițiile în care stocurile erau deja sub presiune înainte de „Epic Fury”. Ce urmează: scenariu de escaladare și costuri în creștere În plan operațional, Donald Trump ar fi ordonat pregătiri pentru o blocadă navală îndelungată asupra Iranului, în ideea de a crește presiunea economică, inclusiv prin restricții asupra exporturilor de petrol, potrivit unor surse citate de The Wall Street Journal. În același timp, Trump ar fi admis posibilitatea reluării ostilităților, inclusiv cu rachete hipersonice Dark Eagle, și desfășurarea de forțe speciale pentru a prelua rezervele de uraniu îmbogățit ale Iranului, dacă Teheranul nu cedează. [...]
Semnalele privind un portavion nuclear arată o accelerare a modernizării navale a Chinei , cu implicații directe pentru echilibrul militar din regiune și pentru planificarea de apărare a SUA și a aliaților, în condițiile în care Beijingul evită, deocamdată, o confirmare explicită. Informațiile apar în Antena 3 , care citează reacția Ministerului Apărării din China la speculațiile declanșate de un videoclip de propagandă al marinei militare. Ministerul Apărării de la Beijing a oferit un răspuns descris drept „criptic” la întrebările despre un posibil prim portavion chinez cu propulsie nucleară. Purtătorul de cuvânt Zhang Xiaogang a spus că deciziile privind construcția portavioanelor sunt luate „în mod cuprinzător”, în funcție de nevoile de securitate națională și de evoluția echipamentelor și tehnologiei, fără să confirme existența sau stadiul unui astfel de program. „Întotdeauna luăm în considerare construcția portavionelor în mod cuprinzător, bazându-ne pe nevoile de securitate națională și pe dezvoltarea de echipamente și tehnologie.” În același context, Zhang a folosit o formulare care, potrivit articolului, s-ar traduce prin ideea că „fiecare înțelege ce vrea” sau „fiecare vede cu ochii săi”, evitând să lămurească direct la ce se referă videoclipul. „Hi Jian”, indiciul din propaganda navală Speculațiile au pornit de la un clip de propagandă al marinei chineze, în care apare un marinar numit „Hi Jian”. Potrivit materialului, „Hi Jian” este un echivalent fonetic în chineză pentru expresia „navă cu propulsie nucleară”, ceea ce a alimentat interpretarea că ar fi vorba despre un al patrulea portavion, posibil primul cu propulsie nucleară. Beijingul a lansat videoclipul – intitulat „Navigând către ocean” – în perioada în care a marcat 77 de ani de la fondarea Marinei Armatei Populare de Eliberare. Cu această ocazie, autoritățile au deschis publicului peste 40 de nave aflate în serviciu activ, în 10 porturi, între care Dalian, Qingdao, Shanghai, Ningbo, Xiamen, Guangzhou și Sanya. De ce contează: proiecție de forță și ritm de construcție Materialul notează că presa internațională amintește intenția Chinei de a construi portavioane noi în viitor. În plus, sunt citate evaluări ale Pentagonului potrivit cărora China ar putea ajunge la „până la nouă portavioane” în următorul deceniu. În evaluarea americană redată de articol, evoluția marinei chineze indică o transformare dintr-o structură predominant defensivă într-un instrument cu rol politic, folosit pentru promovarea – inclusiv prin forță – a politicii externe a Chinei. Modernizarea ar fi început în anii ’80 și s-ar fi accelerat după 2012, odată cu preluarea conducerii Partidului Comunist Chinez de către Xi Jinping . Tot ca element de context operațional, articolul menționează că marina chineză are deja experiență cu tehnologia nucleară, prin construirea a „cel puțin două duzini” de submarine cu propulsie nucleară, la un ritm descris ca fiind mai mare decât cel al Marinei SUA. Ce rămâne neconfirmat În forma prezentată, Beijingul nu confirmă explicit existența unui portavion cu propulsie nucleară și nici nu oferă un calendar. Informația-cheie rămâne, așadar, la nivel de semnal și interpretare, pe fondul unei comunicări oficiale intenționat ambigue. [...]
Nemulțumirea exprimată de Donald Trump față de cea mai recentă propunere a Iranului complică perspectiva unei dezescaladări rapide a războiului dintre SUA, Israel și Iran, aflat în a doua lună, potrivit Agerpres . Mesajul venit de la Casa Albă indică faptul că negocierile rămân fragile, în timp ce pe teren cresc semnalele de pregătire militară. Trump a spus că Iranul „vrea să încheie un acord”, însă el „nu este satisfăcut” de oferta transmisă cu câteva ore înainte de Teheran, prin mediatori pakistanezi, în răspunsul dat reporterilor la Casa Albă. Președintele american a apreciat eforturile de mediere ale Pakistanului și a afirmat că discuțiile telefonice continuă. Ce cere Teheranul și ce transmite public Ministrul iranian de externe, Abbas Araghchi , a declarat că Iranul este dispus să continue diplomația dacă SUA își modifică pretențiile, pe care le-a descris drept „exagerate”, și dacă renunță la „retorica amenințătoare și acțiunile provocatoare”. În același mesaj publicat pe Telegram, el a adăugat că forțele armate iraniene rămân pregătite să apere țara „de orice amenințare”. Semnale de escaladare: apărare antiaeriană activată Pe fondul acestor schimburi, Reuters citează două surse iraniene de rang înalt, sub protecția anonimatului, potrivit cărora Iranul și-a activat apărarea antiaeriană și intenționează să reacționeze „amplu” în cazul unui atac. Aceleași surse afirmă că Teheranul a evaluat riscul unui „val scurt și intens” de lovituri americane, posibil urmat de un atac israelian. Informațiile despre pregătirile militare provin din relatări atribuite Reuters de Agerpres și nu pot fi verificate independent pe baza textului furnizat. [...]
Rusia își reduce parada de 9 Mai și scoate tancurile din Piața Roșie, o decizie pusă de analiști pe seama presiunii militare și a costurilor economice ale războiului , potrivit Daily Mail . Kremlinul invocă motive de securitate, pe fondul intensificării loviturilor ucrainene cu rază lungă, însă experții citați susțin că miza reală este degradarea capacității Rusiei de a susține simultan frontul și demonstrațiile de forță. Decizia de a elimina tancurile și „hardware-ul” greu de la parada de Ziua Victoriei (9 mai) marchează o abatere de la formatul tradițional, folosit ani la rând ca vitrină a puterii militare. În același timp, vine într-un moment în care Ucraina își intensifică atacurile asupra infrastructurii energetice și militare din adâncimea teritoriului rus, inclusiv prin valuri de drone îndreptate spre Moscova. Securitate invocată oficial, dar presiunea de pe front rămâne explicația centrală Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov , a justificat modificările prin „amenințarea teroristă” și necesitatea de a reduce riscurile. Totuși, Keir Giles (Chatham House), citat de publicație, leagă decizia de dificultățile de pe câmpul de luptă și de pierderile care ar limita disponibilitatea unităților și a tehnicii pentru un marș complet. În aceeași logică, Giles afirmă că nu există explicații care să nu trimită, într-un fel sau altul, la incapacitatea Rusiei de a învinge Ucraina, iar reducerea paradei ar contrazice narațiunea oficială privind eficiența apărării antiaeriene ruse. Loviturile ucrainene în adâncime și efectele economice Daily Mail notează că loviturile ucrainene ar ajunge la distanțe de până la 932 de mile (aprox. 1.500 km), vizând infrastructură critică. Sunt menționate „rapoarte” privind pagube importante la producția de petrol și la sisteme de apărare antiaeriană, pe fondul dificultăților Moscovei de a preveni astfel de atacuri, cu consecințe economice care „încep să se vadă”. În plan energetic, articolul indică faptul că Rusia a fost nevoită să reducă producția de petrol în aprilie din cauza atacurilor cu drone asupra porturilor și rafinăriilor, dar și a opririi livrărilor de țiței prin „singura conductă rămasă” a Rusiei către Europa. Publicația menționează o posibilă scădere a producției cu aproximativ 300.000–400.000 de barili pe zi în aprilie, față de media din primele luni ale anului. Ce transmite Kremlinul printr-o paradă „mai mică” Ministerul rus al Apărării a anunțat pe Telegram că mai multe școli militare, corpuri de cadeți și „coloana de tehnică militară” nu vor participa, invocând „situația operațională curentă”. În 2025, Ucraina ar fi încercat să perturbe evenimentul prin atacuri cu drone asupra Moscovei, ceea ce ar fi provocat haos în transportul aerian, cu mii de zboruri anulate sau întârziate. În plan intern, Daily Mail mai notează că Putin ar fi „mai nepopular” decât în ultimii ani, citând un sondaj al institutului FOM (afiliat Kremlinului) potrivit căruia 71% dintre ruși ar avea încredere în președinte, cel mai slab rezultat din ultimii șapte ani. În același timp, publicația menționează reprimarea disidenței și faptul că opoziția publică este puternic limitată. Context: presiune militară, dar și semnale economice negative Articolul amintește că Putin a recunoscut recent că economia Rusiei performează sub așteptări și că a indicat o scădere a PIB-ului cu 1,8% în ianuarie și februarie. Totodată, guvernatoarea băncii centrale, Elvira Nabiullina, este citată cu avertismentul că „condițiile externe se înrăutățesc aproape constant” pentru exporturi și importuri. În acest cadru, reducerea paradei de 9 Mai capătă o dimensiune operațională și economică: nu mai este doar o decizie de protocol, ci un semnal că riscurile de securitate și uzura resurselor (militare și financiare) obligă Kremlinul să limiteze chiar și evenimentele folosite tradițional pentru a proiecta forță. [...]
Eliminarea finanțării USAI din bugetul apărării pe 2027 mută decizia despre sprijinul militar pentru Ucraina la Congres , într-un proces care poate redesena fluxurile de comenzi pentru industria de apărare și calendarul livrărilor către Kiev, potrivit Digi24 . În audierile din Comisia Senatului SUA pentru forțele armate, senatorii au cerut confirmarea că proiectul de buget nu prevede fonduri pentru „Ukraine Security Assistance Initiative” (USAI), iar Jules Hurst, directorul financiar interimar al Pentagonului, a răspuns că „în acest buget nu există finanțare pentru USAI”. Ce înseamnă USAI și de ce contează operațional USAI funcționează din 2016 și este descris ca unul dintre principalele canale de sprijin militar pentru Ucraina, prin care Pentagonul poate plasa comenzi de armament și echipamente direct la producători pentru Forțele Armate ale Ucrainei. În practică, absența alocării în cererea bugetară pentru 2027 ridică un semn de întrebare asupra continuității acestui mecanism de achiziții, în forma finanțată până acum. Context bugetar: cheltuieli record, dar fără linia USAI În același proiect, cheltuielile totale de apărare solicitate de SUA pentru 2027 sunt de aproximativ 1,5 trilioane de dolari, nivel pe care materialul îl descrie drept record și cu 50% peste nivelul actual. Decizia finală aparține Congresului, care poate modifica documentul. Versiunea finală a bugetului este așteptată în toamnă, până la 1 octombrie, când începe noul an fiscal în SUA. Cum s-a schimbat sprijinul SUA pentru Ucraina Sprijinul militar american pentru Ucraina a crescut după agresiunea rusă din 2014, iar după invazia pe scară largă, ajutorul total acordat prin diferite programe a depășit 60 de miliarde de dolari (aprox. 276 miliarde lei). Potrivit informațiilor prezentate, odată cu revenirea lui Donald Trump la Casa Albă în 2025, alocarea de noi pachete de ajutor „a încetat de fapt”, continuând doar livrările pe baza alocărilor aprobate anterior sub administrația lui Joe Biden. În bugetele pentru 2025 și 2026 ar fi fost incluse doar sume „simbolice”, de ordinul câtorva sute de milioane de dolari, sub presiunea democraților. [...]
Administrația Trump încearcă să evite votul Congresului pe războiul cu Iranul invocând faptul că există un armistițiu în vigoare din 8 aprilie, iar conflictul „s-a încheiat deja”, potrivit Știrile Pro TV . Miza imediată este termenul legal de 60 de zile, care expiră vineri, și care, în mod normal, ar obliga Casa Albă să ceară aprobarea formală a Congresului pentru continuarea operațiunilor. În paralel, Teheranul a transmis o nouă propunere de negocieri către Statele Unite prin intermediul mediatorilor pakistanezi, potrivit agenției oficiale de presă a Iranului, însă discuțiile sunt descrise ca fiind în impas. Termenul de 60 de zile și disputa pe „armistițiu” Articolul notează că „ Rezoluția privind puterile de război ” este legea care impune președintelui SUA să obțină aprobarea Congresului pentru acțiuni militare care depășesc 60 de zile. În acest context, oficiali ai administrației Trump susțin că, dacă războiul este considerat încheiat ca urmare a armistițiului, nu mai există obligația de a cere votul Congresului pentru prelungire. Pete Hegseth, secretarul de război al SUA, a susținut că limitarea de 60 de zile ar fi „suspendată” pe durata armistițiului: „În acest moment ne aflăm într-o perioadă de armistițiu, iar înțelegerea noastră este că limitarea privind cele 60 de zile se suspendă pe timpul unui armistițiu.” Negocieri fără perspectivă rapidă Pe canalul diplomatic, un purtător de cuvânt al Ministerului de Externe de la Teheran a spus că „nu este rezonabil” să se aștepte rezultate rapide, indiferent cine este mediatorul. Donald Trump a afirmat, la rândul său, că Iranul „abia așteaptă să facă un acord”, insistând că Teheranul nu poate avea arme nucleare. Iranul contestă că ostilitățile s-au oprit Teheranul consideră că blocada impusă de americani porturilor iraniene echivalează cu o continuare a acțiunilor militare, iar președintele parlamentului iranian, Mohammad-Bagher Ghalibaf, a ironizat public blocada navală, potrivit materialului. Separat, liderul suprem al Iranului a transmis un mesaj sfidător, citit la televiziune, iar Mojtaba Khamenei a promis să protejeze „capacitățile nucleare și rachetele” ale țării. Ce urmează Pe fondul termenului care expiră vineri, articolul menționează că Donald Trump a fost informat de oficiali de rang înalt de la Pentagon despre opțiunile privind continuarea războiului. În același timp, un senator democrat, John Blumenthal, a spus că are impresia, inclusiv din briefinguri, că „un atac e iminent”, avertizând asupra riscului de escaladare și pierderi de vieți omenești. [...]
