Știri
Știri din categoria Apărare
România va disloca mai mulți militari la granița cu Ucraina, pe fondul riscului ca drone rusești să ajungă și în zone locuite, relatează Euronews România. Ministrul Apărării, Radu Miruță, a spus că măsura va fi aplicată în funcție de nivelul de pericol din teren și de evaluările strategice.
Potrivit informațiilor citate de Euronews România din Digi24, au fost înregistrate cel puțin 14 cazuri în care drone rusești au pătruns în spațiul aerian al României, precum și 70 de atacuri în zona Dunării. Ministrul a avertizat că, deși desfășurarea de forțe este „impresionantă”, unele drone nu sunt depistate de radare și ajung să se prăbușească, inclusiv în curțile oamenilor, subliniind că niciun stat nu poate elimina complet acest tip de risc, chiar dacă probabilitatea este „mică”.
În acest context, Armata Română a mărit treptat dispozitivul de apărare antiaeriană din proximitatea graniței cu Ucraina, cu „câteva zeci” de cadre militare, radare și sisteme GEPARD (platforme antiaeriene cu tunuri, folosite inclusiv împotriva dronelor). Miruță a explicat că repoziționarea urmărește să crească șansele ca eventualele drone scăpate de interceptare să cadă în zone nelocuite, nu în localități, admițând însă că riscul nu poate fi garantat la zero.
Euronews România mai notează că, la sfârșitul săptămânii trecute, Armata ar fi aflat de la o femeie despre prăbușirea unei drone rusești într-o curte din județul Vrancea, la aproape 200 de kilometri de granița cu Ucraina. În paralel cu capabilitățile românești, militarii americani au operaționalizat în România sistemul MEROPS, descris ca o soluție care folosește inteligență artificială pentru detectarea aparatelor de zbor și lansează drone de interceptare, inclusiv împotriva țintelor care zboară la altitudini mici sau au puține componente metalice.
Recomandate
MApN își leagă recrutarea de apărarea antidrone , într-o campanie pe Facebook lansată la câteva zile după incidentul din Galați, potrivit Libertatea . Mesajul vine în contextul în care o dronă rusească încărcată cu explozibil a intrat în spațiul aerian românesc și s-a prăbușit pe 25 aprilie, iar reacțiile publice au inclus ironii legate de capacitatea de interceptare. Recrutare cu temă operațională: „Ajută-ne să prindem drona!” Ministerul Apărării Naționale a publicat o postare însoțită de o imagine cu un avion și o dronă deasupra sud-estului României, adresată tinerilor interesați de o carieră militară. Mesajul pentru candidați a fost: „Ajută-ne să prindem drona! Pune dovada în comentarii și te așteptăm să fim colegi!” În comentarii au apărut și reacții critice. Un utilizator a scris „Până acum nu ați doborât niciuna”, iar altul a comentat: „Acum vreți să le prindem noi?”. Componenta tehnologică: echipă de tineri pentru software de drone În același context, ministrul Apărării, Radu Miruță , a declarat că MApN a început formarea unei echipe de tineri specialiști pentru dezvoltarea de software pentru drone, cu obiectivul de a aduce inovație și de a schimba abordările folosite până acum. „Am început în Ministerul Apărării să creăm o echipă de tineri care să aibă curaj să spargă modul în care se făceau lucrurile astea până acum.” Ministrul a spus că se bazează pe pregătirea studenților, pe firmele de profil din România și pe tinerii cu bază tehnică deja angajați în minister. Contextul de securitate: drona Geran 2 și reacția MAE Inițiativele de comunicare și recrutare vin după incidentul din noaptea de 25 aprilie, când, pe fondul atacurilor rusești asupra Ucrainei în apropierea graniței fluviale cu România, fragmente de dronă au căzut într-o gospodărie din Galați. Potrivit declarațiilor ministrului Apărării citate de Libertatea, drona prăbușită ar fi fost de tip Geran 2 (model nou, de fabricație rusească) și ar fi zburat în spațiul aerian al României aproximativ 4 minute, pe o distanță de 15 kilometri, la altitudine joasă. În urma acestui episod, ministrul de Externe, Oana Țoiu, l-a convocat la sediul MAE pe Vladimir Lipaev, ambasadorul Federației Ruse la București. [...]
Contractul de 2,6 miliarde de euro (aprox. 12,9 miliarde lei) pentru 232 de blindate Lynx va lăsa în afara producției din România componenta cea mai scumpă, turela , ceea ce limitează în practică „localizarea” la pragul minim asumat, de 40%, potrivit informațiilor prezentate de HotNews . Ministrul Apărării, Radu Miruță , spune că vehiculul va fi realizat local „mai puțin turela”, iar obligația contractuală vizează demonstrarea valorii produse în România, nu lista exactă de subansamble. La nivel de program, România urmează să contracteze prin SAFE (Security Action For Europe) 232 de vehicule șenilate de luptă KF-41 Lynx pentru circa 2,598 miliarde de euro (aprox. 12,9 miliarde lei), cu producție la Automecanica Mediaș (deținută de Rheinmetall ) și un grad de localizare de minimum 40%. Prețul calculat per vehicul este de 11,2 milioane de euro (aprox. 55,8 milioane lei). Ce se produce la Mediaș și ce rămâne în afara țării Întrebat ce înseamnă concret „40% produs în România”, ministrul Apărării a indicat că limitarea majoră este turela, care reprezintă aproximativ jumătate din valoarea unui Lynx și pentru care „tehnica” de producție nu poate fi realizată în România. În consecință, producția locală ar urma să acopere „aproape 100% din restul vehiculului”, astfel încât, la nivel de valoare, să fie atins pragul minim de 40%. „Jumătate din valoarea Lynx-ului este turela, iar tehnica pentru a produce turela nu poate fi făcută în România. Și atunci este o obligație pentru ei de a face aici aproape 100% din restul vehicului. Per ansamblu este minim 40%”, a spus ministrul Radu Miruță. În context, HotNews amintește că Rheinmetall anunța anterior extinderea producției locale și construirea unei rețele de furnizori din România, orientată spre producția locală a vehiculului Lynx la Rheinmetall Automecanica, cu dependență redusă de furnizori externi (detalii în comunicarea companiei: Rheinmetall ). De ce a crescut prețul față de varianta inițială O diferență față de lista inițială SAFE este valoarea totală cerută acum spre aprobare: pentru 298 de vehicule, estimarea a urcat la 3,33 miliarde de euro (aprox. 16,6 miliarde lei), față de circa 3 miliarde de euro (aprox. 15 miliarde lei) anterior, adică o creștere de 12%, potrivit informațiilor prezentate Parlamentului. Din cele 298, doar 232 de vehicule ar urma să fie contractate prin fonduri SAFE (circa 2,6 miliarde de euro), iar diferența de 66 de vehicule ar urma să fie contractată post-2030 din alte surse de finanțare. Ministrul Apărării a explicat creșterea prin cerințe suplimentare, în special includerea rachetelor ghidate antitanc Spike, care nu erau în cererea inițială. El a mai susținut că, raportat la prețurile practicate de Rheinmetall în alte țări, România ar plăti sub media calculată intern de MApN pentru același produs. Context: pachetul SAFE și concentrarea contractelor la Rheinmetall Parlamentul a aprobat sumele și companiile pentru contracte de achiziții militare de 8,33 miliarde de euro (aprox. 41,5 miliarde lei) din SAFE. Din această sumă, un pachet de 7 programe, în valoare totală de 5,69 miliarde de euro (aprox. 28,3 miliarde lei), urmează să fie semnat cu Rheinmetall. Pe lângă contractul Lynx, în pachet sunt menționate și alte achiziții care merg către grupul german, inclusiv proiecte navale și sisteme de apărare antiaeriană, cu valori mai mari decât estimările inițiale, conform informațiilor din documentele transmise Parlamentului și sintetizate de HotNews. Ce urmează și de ce contează pentru industria locală Miza operațională imediată este înlocuirea MLI-84M „Jderul”, ajunse la final de viață, cu o platformă modernă. Din perspectiva industriei, însă, detaliul-cheie este că „localizarea” de 40% este construită în jurul valorii adăugate, nu al fabricării integrale: componenta dominantă ca preț – turela – rămâne în afara țării, iar producția locală se concentrează pe restul vehiculului și pe lanțul de furnizori asociat. În lipsa altor detalii publice despre structura exactă a lucrărilor și subansamblelor, nu este încă clar ce capacități industriale noi vor fi dezvoltate efectiv în România dincolo de asamblare și integrare. [...]
Guvernul susține că achizițiile din SAFE urmează planuri aprobate în CSAT, iar cel puțin 50% din producție ar trebui localizată în România , potrivit News . Mesajul premierului Ilie Bolojan vine pe fondul unei dispute publice privind direcționarea unor sume către furnizori externi și are miză directă pentru industria de apărare locală: cât din banii programului se întorc efectiv în capacități de producție din țară. Cine gestionează programul SAFE și când s-a decis Întrebat la Suceava cine a decis ca „cinci miliarde de euro” din proiectele SAFE să meargă către o firmă din Germania și „doar 800 de milioane” către o firmă din România, Bolojan a respins premisa întrebării, pe care a numit-o „tendențioasă și eronată”. Premierul a afirmat că, în mandatul fostului prim-ministru Marcel Ciolacu, „s-a stabilit și s-a votat schema de gestionare a programului SAFE”, iar Cancelaria prim-ministrului a fost desemnată „integrator” al gestionării programului. „În mandatul premierului Marcel Ciolacu s-a stabilit şi s-a votat schema de gestionare a programului SAFE.” Cum sunt stabilite achizițiile: planuri multianuale ale Armatei, validate în CSAT Bolojan a susținut că achizițiile finanțate prin SAFE nu sunt decise de „o persoană sau alta”, ci derivă din planuri de înzestrare ale Armatei Române aprobate în urmă cu mai mulți ani și trecute prin CSAT (Consiliul Suprem de Apărare a Țării). Potrivit declarațiilor sale, Ministerul Apărării și Ministerul de Interne au formulat propunerile de achiziții, care au fost apoi depuse la Comisia Europeană, iar propunerile și sumele aferente au fost acceptate. Condiția de localizare: „cel puțin 50%” produs în România până în 2030 Premierul a mai spus că una dintre bazele negocierii a fost ca „cel puțin jumătate” din ceea ce va achiziționa România să fie produs în România, în perioada următoare, „până în 2030”. În această logică, companiile internaționale ar urma să localizeze producție în România prin compania de stat (acolo unde există capacitate) și prin companii private. Bolojan a indicat ca obiective transferul de tehnologie, atragerea unor linii de producție către zona de apărare și „ridicarea” companiei de stat Romarm acolo unde există capacități și spații de producție. „Cel puţin 50% din ceea ce va achiziţiona România în următorii ani, până în 2030, vor fi bunuri produse în România.” De ce contează În termeni economici și industriali, declarațiile premierului mută discuția de la „cine a decis” către două puncte cu impact direct: guvernanța programului (cine coordonează și pe ce mandat) și condiționarea localizării producției (câtă valoare adăugată rămâne în România, prin transfer de tehnologie și utilizarea capacităților existente, inclusiv la Romarm). În acest stadiu, din informațiile din sursă nu rezultă detalii despre contracte concrete sau despre companiile vizate, ci doar cadrul de decizie invocat de Guvern. [...]
Posibila desfășurare a sistemului hipersonic terestru „Dark Eagle” în Orientul Mijlociu ar ridica semnificativ costurile și miza operațională a prezenței militare americane în regiune , în condițiile în care o singură muniție este estimată la circa 15 milioane de dolari, iar o baterie completă ar putea ajunge la aproximativ 2,7 miliarde de dolari, potrivit Adevărul . Comandamentul Central al SUA (CENTCOM) ar fi cerut desfășurarea în regiune a sistemului Long Range Hypersonic Weapon (LRHW) , supranumit „Dark Eagle”, potrivit Bloomberg, citat în material. Un oficial din domeniul apărării a confirmat pentru Fox News Digital că sistemul a atins „capacitatea operațională inițială”, ceea ce ar marca o premieră: armata americană ar avea disponibilă o armă hipersonică terestră pregătită pentru o posibilă utilizare. De ce contează: costuri mari pentru o capabilitate rară și greu de contracarat Dincolo de semnalul strategic, „Dark Eagle” vine cu o notă de plată ridicată. În forma prezentată în articol: un singur proiectil „Dark Eagle” este estimat la aproximativ 15 milioane de dolari (aprox. 69 milioane lei ); o baterie completă (lansatoare și echipamente de suport) ar putea ajunge la circa 2,7 miliarde de dolari (aprox. 12,4 miliarde lei ). Aceste valori sugerează că orice desfășurare ar presupune nu doar decizie militară, ci și un angajament bugetar și logistic consistent, mai ales într-un teatru unde rotațiile de forțe și protecția infrastructurii sunt costisitoare. Motivația operațională invocată: raza de acțiune și ținte „greu accesibile” Solicitarea ar fi fost motivată, „în parte”, de îngrijorări că lansatoarele de rachete balistice iraniene ar fi fost mutate dincolo de raza de acțiune a unor sisteme americane existente, inclusiv Precision Strike Missile (PrSM), menționată ca având capacitatea de a lovi ținte aflate la peste 480 km. În acest context, dacă ar fi desfășurat în Orientul Mijlociu, „Dark Eagle” ar extinde capacitatea SUA de a lovi ținte îndepărtate, cu timp de reacție redus. Sistemul este descris ca fiind proiectat să lovească la distanțe de peste 2.700 km, iar armele hipersonice sunt prezentate ca fiind mai dificil de detectat și interceptat decât rachetele balistice tradiționale, datorită capacității de manevră în zbor. Ce se știe și ce nu se știe, la acest moment Nu a fost anunțată oficial nicio desfășurare în Orientul Mijlociu, iar autoritățile nu au confirmat solicitarea, potrivit articolului. În paralel, materialul notează că SUA și Iranul respectă un armistițiu, în speranța reluării negocierilor privind programul nuclear iranian. Armata americană ar fi început introducerea sistemului într-un grup de forțe multirol în decembrie 2025, după teste și exerciții cu foc real, unități descrise ca fiind proiectate pentru lovituri de precizie la distanțe mari în mai multe domenii operaționale. Context: accelerarea programelor hipersonice și competiția globală Materialul plasează potențiala desfășurare în competiția cu China și Rusia, despre care afirmă că au deja sisteme hipersonice operaționale. Un oficial al Pentagonului a declarat pentru Fox News Digital că desfășurarea și extinderea armelor hipersonice reprezintă o prioritate majoră și că sistemul de achiziții este adaptat la un „ritm de război”, pentru a susține o bază industrială capabilă să livreze rapid astfel de tehnologii. „Desfășurarea și extinderea armelor hipersonice reprezintă o prioritate majoră pentru Departamentul Apărării – iar noi livrăm într-un ritm rapid”, a declarat un oficial al Pentagonului pentru Fox News Digital. [...]
Testul cu laserul LOCUST pe un portavion american indică o opțiune de apărare anti-dronă cu costuri operaționale mai mici și integrare rapidă pe nave , într-un moment în care amenințările cu drone se multiplică în teatre precum Orientul Mijlociu, potrivit Antena 3 . Marina SUA a testat de pe un portavion un sistem laser anti-dronă produs de compania americană AeroVironment. Într-o postare a companiei, sistemul de arme laser LOCUST (LWS) a fost instalat la bordul portavionului USS George H.W. Bush (CVN-77) în octombrie 2025 și a fost demonstrat într-un eveniment cu focuri reale, unde „a urmărit, angajat și neutralizat drone cu ținte multiple”. De ce contează: apărare anti-dronă cu „încărcător” practic nelimitat Potrivit AeroVironment, desfășurarea pe nave este potrivită pentru această tehnologie deoarece laserul poate fi pornit și oprit la nevoie și poate funcționa cu energia navei. În această logică, compania descrie avantajul ca fiind un „încărcător nelimitat cu o sursă de energie practic nelimitată”, adică o capacitate de angajare repetată a țintelor fără constrângerile clasice ale muniției. Un alt element cu impact operațional, subliniat de vicepreședintele AeroVironment pentru Sisteme Energetice Dirijate, John Garrity, este că instalarea și inițierea rapidă a operațiunilor ar facilita extinderea utilizării laserelor de înaltă energie în flotă „fără a fi nevoie de modificări costisitoare și consumatoare de timp ale navei”. „Instalarea LOCUST pe o navă și inițierea rapidă a operațiunilor facilitează utilizarea extinsă a laserelor de înaltă energie în întreaga Flotă, fără a fi nevoie de modificări costisitoare și consumatoare de timp ale navei.” Ce se știe și ce rămâne neclar O analiză Tom’s Hardware, citată în material, notează că nu este cunoscut în prezent dacă LOCUST se află încă la bordul USS George H.W. Bush. Aceeași analiză indică faptul că sistemul ar putea adăuga un strat suplimentar de protecție, în contextul în care portavionul este unul dintre cele trei care operează în Orientul Mijlociu „pentru prima dată în ultimele decenii”. În ianuarie, tehnologia LOCUST a fost modernizată cu „un director de fascicul cu apertură mai mare, îmbunătățind performanța de letalitate”, potrivit companiei. Materialul precizează că nu este clar dacă această modernizare a avut loc înainte sau după demonstrația de pe portavion, având în vedere că instalarea a fost în octombrie 2025. Context: proliferarea dronelor și presiunea pe apărarea aeriană Antena 3 amintește că dronele sunt deja folosite pe scară largă în războiul modern, inclusiv în Ucraina, și menționează utilizarea dronelor Shahed de către Iran împotriva unor ținte și infrastructuri asociate cu aliați ai SUA din Golf, precum și împotriva companiilor americane și israeliene. În același registru, materialul notează că Israelul ar fi început să folosească în luptă sisteme de apărare aeriană cu laser, integrate alături de Iron Dome , care „ar fi interceptat deja rachete și drone”, fiind prezentate ca o soluție mai ieftină pentru contracararea amenințărilor de tip Shahed. [...]
Ucraina pregătește majorări de solde și demobilizări treptate , într-o reformă care urmărește să stabilizeze resursa umană a armatei în condițiile războiului și ale unui sistem de recrutare criticat pentru inechitate și corupție, potrivit Agerpres . Președintele Volodimir Zelenski a anunțat că reforma vizează, în special, consolidarea sistemului de contracte, prin condiții „clar definite și garantate” privind durata serviciului militar. Ce se schimbă: demobilizări și creșteri salariale Din acest an ar urma să devină posibilă demobilizarea pe etape a celor înrolați mai devreme în timpul războiului declanșat de invazia rusă. Zelenski nu a oferit detalii suplimentare despre mecanism, deși măsura este „foarte solicitată”. În prezent, legislația ucraineană permite demobilizarea doar după încetarea legii marțiale, în vigoare din 2022, ceea ce sugerează că aplicarea efectivă a demobilizărilor depinde de ajustări legislative sau de o interpretare nouă a cadrului existent (sursa nu precizează care variantă este avută în vedere). Pe partea de remunerare, datele Ministerului Apărării de la Kiev indică o creștere a salariului minim în armată pentru necombatanți de la 20.000 de hrivne (390 de euro, aprox. 1.950 lei) la 30.000 de hrivne (circa 580 de euro, aprox. 2.900 lei). Pentru combatanți, Zelenski a spus că sumele vor fi „de câteva ori mai mari”, fără alte cifre. Calendar: detalii în mai, primele rezultate în iunie Detaliile reformei ar urma să fie finalizate în cursul acestei luni, iar primele rezultate sunt așteptate în iunie, conform declarațiilor președintelui ucrainean. Context operațional: recrutare obligatorie, contracte care nu atrag suficient AFP, citată de Agerpres, notează că majoritatea noilor recruți provin din mobilizarea obligatorie, iar sistemul a fost afectat de scandaluri și este criticat pentru inechitate, corupție și ineficiență. Autoritățile ucrainene încearcă să crească ponderea soldaților pe bază de contract, inclusiv prin stimulente financiare pentru categoria 18–24 de ani și prin deschiderea de birouri de recrutare în străinătate, însă până acum aceste eforturi „nu au avut efectul dorit”, potrivit aceleiași surse. [...]
