Știri
Știri din categoria Politică
Doar Ungaria a acceptat fără echivoc Consiliul pentru Pace propus de Trump, în timp ce majoritatea capitalelor au răspuns prudent, potrivit HotNews.ro, care citează Reuters via Agerpres. Inițiativa, transmisă prin scrisori către aproximativ 60 de țări, a generat reacții rezervate și îngrijorări legate de posibile efecte asupra rolului ONU în gestionarea crizelor internaționale.
Singurul sprijin exprimat fără echivoc a venit din partea Ungariei, unde premierul Viktor Orbán este considerat un aliat apropiat al lui Donald Trump. Din perspectiva poziționării publice, aceasta rămâne, cel puțin deocamdată, singura acceptare clară menționată.
Canada a transmis un mesaj mai nuanțat. Prim-ministrul Mark Carney a spus că este de acord „în principiu”, însă a indicat că „detaliile sunt încă în lucru”, ceea ce plasează Ottawa într-o zonă de sprijin condiționat, fără angajament final.
„Guvernele din întreaga lume au reacţionat prudent duminică faţă de invitaţia preşedintelui american Donald Trump de a se alătura iniţiativei sale numite Consiliul pentru Pace.”
Alte guverne au evitat declarații ferme, iar oficiali și diplomați, vorbind în general sub protecția anonimatului, și-au exprimat îngrijorarea că noua structură ar putea afecta activitatea Organizației Națiunilor Unite. Din perspectivă geopolitică, această temere indică o posibilă competiție instituțională: un mecanism paralel, condus politic de Washington, ar putea diminua legitimitatea sau centralitatea ONU în mediere și managementul conflictelor.
Reiese din documentele consultate de Reuters că structura ar urma să fie condusă de Donald Trump „pe viață” și să se ocupe inițial de conflictul din Gaza, urmând ca ulterior să abordeze și alte dosare. O astfel de formulă de conducere și mandat poate amplifica reticența statelor care preferă cadre multilaterale cu reguli clare de rotație, reprezentare și control instituțional, tipice ONU.
Administrația Prezidențială de la București a confirmat duminică primirea scrisorii prin care președintele Nicușor Dan este invitat oficial ca România să devină membră a Consiliului. Până la acest moment, informația disponibilă în material se oprește la confirmarea primirii invitației, fără a indica o decizie de acceptare sau respingere.
În termeni de bilanț al poziționărilor publice menționate în articol, există o țară care și-a exprimat sprijinul fără echivoc (Ungaria), în timp ce restul reacțiilor descrise sunt prudente sau condiționate (Canada) ori rămân la nivel de îngrijorări exprimate neoficial privind impactul asupra ONU.
Recomandate
Victor Ponta acuză o „izolare” a României în politica externă , susținând că absența liderilor români de la Summitul BRICS ar fi un semnal de auto-marginalizare într-un context internațional în care „evenimentul există și fără noi”, potrivit HotNews . Deputatul afiliat grupului parlamentar „Uniți pentru România” a criticat faptul că România nu a fost reprezentată la reuniunea BRICS desfășurată în weekend la New Delhi (India), la care au participat inclusiv Vladimir Putin și Xi Jinping. Într-o postare pe Facebook, Ponta a comparat conduita externă a României cu cea a Coreei de Nord și a afirmat că liderii români „merg doar la Kiev și la Chișinău”. De ce contează: mesajul despre „izolare” și limitele participării la forumuri unde e prezent Putin În postarea sa, Ponta spune că înțelege și susține decizia de a nu avea relații cu Rusia, pe fondul invaziei din Ucraina, dar contestă ideea că România nu ar trebui să participe la „niciun eveniment politic sau sportiv” dacă Putin este prezent. El numește această abordare „o imbecilitate specifică strict României” și acuză autoritățile că mențin țara într-o izolare alimentată de propagandă și de „impostori ajunși în funcții”. BRICS este prezentată în articol ca o organizație internațională creată în 2009 de economii emergente (între fondatori: China, Rusia, Brazilia și India), care contestă o ordine mondială dominată de SUA și aliații occidentali. Context: Ponta, recent în aceeași arenă cu Vladimir Putin Articolul amintește că Ponta a fost recent la Bișkek (Kârgâzstan), la ceremonia de deschidere a Jocurilor Mondiale ale Nomazilor (World Nomad Games), unde a fost prezent și Vladimir Putin, alături de alți lideri, între care Recep Tayyip Erdoğan și Aleksandr Lukașenko. Contactat de HotNews , unul dintre coordonatorii sportivilor români a spus, sub condiția anonimatului, că Ponta nu a făcut parte din delegația oficială a României: „El a venit singur, la clasa I, cu avionul. Nu ne-a anunţat. Nu a venit ca reprezentant al României, a venit pe cont propriu.” La rândul său, Ponta a declarat pentru HotNews că a fost invitat de „o parte dintre sportivii români” și că nu a știut ce șefi de stat sau de guvern vor participa la ceremonie, adăugând că nu a avut întâlniri cu oficiali ruși de la declanșarea invaziei în Ucraina. Ce urmează Din informațiile prezentate, reacția lui Ponta se înscrie într-o dispută mai largă despre cât de mult își poate permite România să evite forumuri internaționale unde participă lideri controversați, fără a risca să-și reducă vizibilitatea și accesul la discuții cu miză globală. Articolul nu indică o poziție oficială a autorităților române privind absența de la Summitul BRICS. [...]
Poziția lui Trump pro-Irlanda unită rupe neutralitatea tradițională a SUA și riscă să complice echilibrul politic construit în jurul Acordului din Vinerea Mare, după ce declarațiile sale au stârnit reacții dure din partea unioniștilor nord-irlandezi și a unor politicieni britanici, potrivit Axios . Miza este una de reglementare și arhitectură instituțională: SUA au avut un rol în facilitarea Acordului din 1998, care a pus la baza viitorului constituțional al Irlandei de Nord principiul consimțământului democratic și al parității între unionismul britanic și naționalismul irlandez. În acest context, Axios notează că Trump se abate de la convenția de lungă durată a președinților americani de a nu lua partea niciuneia dintre opțiuni (Irlanda de Nord britanică sau irlandeză). Publicația amintește și poziția explicită a fostului președinte Bill Clinton, a cărui administrație a avut un rol central în procesul de pace: SUA erau „nici în favoarea unei Irlande unite, nici împotriva ideii”. Ce a spus Trump, concret În timpul unei vizite de două zile, Trump a declarat la Dublin, stând alături de Taoiseach-ul (prim-ministrul) irlandez Micheál Martin , că „i-ar plăcea” să vadă Irlanda unificată și că „se va întâmpla în cele din urmă”, deci „ar putea la fel de bine să se întâmple acum”. A numit unirea Irlandei de Nord cu Republica Irlanda „fantastică” și a adăugat că Marea Britanie „ar avea ceva de spus”, dar că el crede că ar fi „un lucru grozav”. Ulterior, a descris reunificarea drept „un lucru foarte cool”, recunoscând totodată că „indiferent ce spui sau cum o spui, nu există un răspuns bun”. Duminică, le-a spus reporterilor că i se pare „natural” să „le pui împreună”, subliniind că este doar opinia lui, dar că „mulți oameni sunt de acord” și că a avut „atât de mult sprijin” după comentarii. De ce a iritat unioniștii și Londra Reacțiile au urmat rapid. Liderul Partidului Unionist Democrat (DUP) , Gavin Robinson, parlamentar pentru East Belfast, a scris pe X că viitorul constituțional al Irlandei de Nord „va fi decis de oamenii din Irlanda de Nord, nu de comentarii la Londra, Dublin sau Washington” și că Irlanda de Nord este parte a Regatului Unit deoarece aceasta este „voința democratică stabilită” a populației. Robert Jenrick, din partidul Reform al lui Nigel Farage, a spus pe X că Trump este „complet greșit” și a adăugat că Irlanda de Nord „este și va fi întotdeauna o parte mândră a Regatului Unit”. Un purtător de cuvânt de la 10 Downing Street a transmis, într-o declarație pentru presă, că poziția premierului britanic Andy Burnham privind unificarea Irlandei rămâne neschimbată față de comentariile anterioare: un referendum pentru o Irlandă unită ar fi „scos de pe masă”, întrucât nu ar exista, din câte știe el, „sprijin public majoritar” pentru un astfel de vot. Același purtător de cuvânt a adăugat că Burnham este angajat să respecte Acordul din Vinerea Mare, care a redus conflictul cunoscut drept „The Troubles”, a stabilit actualul sistem de guvernare din Irlanda de Nord și a eliminat în mare parte semnele vizibile ale frontierei. Ce spune cadrul legal: consimțământul, nu preferințele capitalelor Axios reamintește că, potrivit Acordului din Vinerea Mare, Irlanda de Nord rămâne parte a Regatului Unit dacă nu există o decizie contrară prin vot: reunificarea ar necesita ca alegătorii din Irlanda de Nord să o aprobe, iar alegătorii din Irlanda să accepte schimbarea constituțională. Cu alte cuvinte, consimțământul democratic este elementul central, nu preferințele exprimate la Londra, Dublin sau Washington. În plan politic, Axios notează și un efect de „între linii”: Trump a reușit să încânte naționaliștii irlandezi, dar să alarmeze unii politicieni nord-irlandezi care, în trecut, și-au exprimat sprijinul pentru el. Micheál Martin a spus că Trump și-a exprimat în privat aceeași preferință și înainte. Context: nu e prima dată când Trump ridică tema Publicația amintește că Trump a mai adus în discuție ideea unei Irlande unite: în martie, a glumit la Washington despre o „fuziune” între Irlanda de Nord și Republica Irlanda. [...]
România își fixează mize bugetare în UE și cere întărirea apărării pe Flancul Estic , într-un mesaj care leagă direct negocierile europene de securitatea regională, potrivit Economica . Președintele Nicușor Dan a prezentat, într-o postare pe Facebook, concluziile unei întrevederi care a vizat și aprofundarea parteneriatului România–Germania. În plan economic și de politici publice europene, șeful statului a indicat ca prioritate negocierea viitorului Cadru Financiar Multianual (bugetul multianual al UE). România susține, potrivit declarațiilor sale, „adoptarea unui buget european ambițios”, menținerea unei politici de coeziune „robuste” și „finanțarea adecvată a agriculturii”. Securitate: presiune pentru consolidarea Flancului Estic și cooperare industrială Pe componenta de securitate, Nicușor Dan a cerut consolidarea Flancului Estic al NATO , invocând „amenințările Federației Ruse”, inclusiv „incursiunile cu drone în spațiul aerian aliat”. În acest context, președintele a apreciat sprijinul Germaniei pentru întărirea posturii aliate de descurajare și apărare în regiune. Totodată, el a menționat discuții despre cooperarea dintre industriile de apărare din România și Germania, cu accent pe investiții, producție comună și transfer de tehnologie. Extinderea UE: Republica Moldova, tratată ca „investiție strategică” în securitate Un alt subiect a fost extinderea Uniunii Europene, pe care președintele a descris-o drept „o investiție strategică în securitatea continentului”. În acest cadru, a evidențiat progresele Republicii Moldova și a susținut accelerarea parcursului european al acesteia, inclusiv „deschiderea fără întârziere a tuturor clusterelor de negociere”. Președintele Nicușor Dan se află în Finlanda, unde urmează să participe luni la Summitul European dedicat Regiunii Arctice , găzduit la Rovaniemi. [...]
Ilie Bolojan exclude demisia înainte de învestirea unui nou guvern , argumentând că prelungirea interimatului la Palatul Victoria ar crește costurile de finanțare ale României și ar amplifica riscurile bugetare, potrivit HotNews . Premierul spune că ieșirea rapidă din provizorat este „necesară”, chiar dacă soluția propusă nu este „ideală”. Într-o postare pe Facebook, Bolojan susține că instabilitatea politică se traduce direct în dobânzi mai mari la împrumuturile de care România „este încă dependentă”, chiar și în condițiile unor „rezultate financiare” bune ale guvernului. El afirmă că „fiecare punct procentual poate însemna miliarde anual”, fără a detalia un calcul sau o estimare exactă. De ce contează: costul banilor și presiunea pe buget Premierul indică două efecte imediate ale prelungirii interimatului: scumpirea împrumuturilor , pe fondul creșterii dobânzilor alimentate de instabilitatea politică; riscuri pentru ratingul de țară , din cauza lipsei unei garanții că viitorul guvern va continua reformele. Pe lângă componenta de finanțare, Bolojan invocă și o problemă de execuție bugetară: în unele domenii, fondurile aprobate „sunt pe cale să se epuizeze”, ceea ce ar face „absolut necesară” o rectificare bugetară, menționând explicit sănătatea și transporturile . Demisia, respinsă: „Ar fi iresponsabil” Bolojan infirmă speculațiile că ar putea demisiona pentru a-l forța pe președintele Nicușor Dan să grăbească desemnarea unui nou prim-ministru. El spune că o astfel de mișcare ar adânci criza și ar bloca inclusiv activitățile curente ale guvernului. „Nu voi abandona țara și, indiferent de greutățile zilnice, îmi voi îndeplini responsabilitățile asumate până când voi putea preda mandatul succesorului meu.” În lipsa unei desemnări din partea președintelui, avertizează premierul, ar crește „nervozitatea și neîncrederea”, pe fondul prelungirii blocajului și al degradării climatului democratic. Soluția propusă: guvern „neutru” de tehnocrați, cu mandat limitat Ca ieșire din impas, Bolojan avansează varianta unui guvern neutru, format din tehnocrați , cu obiective „clare și limitate”, între care: rectificarea bugetară; finalizarea procedurilor de închidere a PNRR ; elaborarea bugetului pentru 2027, „cu menținerea liniei de redresare convenite cu partenerii și finanțatorii României”. El insistă însă că ar trebui să fie „un autentic guvern de tehnocrați”, nu unul cu miniștri „controlați din birourile PSD”. În același mesaj, Bolojan reia poziția PNL de a nu vota un guvern care include PSD și susține că două variante anterioare de deblocare (asumarea guvernării de către PSD și o „rotativă”) ar fi fost refuzate de PSD. [...]
Traian Băsescu cere marginalizarea UDMR în negocierile de la București , pe fondul discuțiilor despre formarea guvernului și al scenariului alegerilor anticipate, avertizând că fără buget România riscă „haos”, potrivit Mediafax . Fostul președinte a criticat duminică, la România TV, implicarea UDMR în negocierile politice și a susținut că formațiunea ar trebui ținută „mai deoparte”. Băsescu a afirmat că UDMR „ar trebui să cam fie scos afară din jocurile din România”, acuzând partidul de o apropiere prea mare de Budapesta și de tentativa de a juca acum un rol important în politica de la București. „După ce a jucat cu Budapesta până i s-au rupt opincile, acum vin să facă jocurile la București.” În același timp, Băsescu a spus că alegerile anticipate sunt o soluție prevăzută de Constituție și că nu le respinge, însă a insistat că prioritatea imediată este adoptarea bugetului. „Avem o urgență. Avem această urgență a bugetului.” Fostul președinte a avertizat că declanșarea procedurii pentru anticipate înainte de formarea unui guvern și fără buget ar putea genera „haos”, cu efecte asupra funcționării instituțiilor și a serviciilor publice. În argumentația sa, a invocat în special presiunea din sistemul medical, menționând un caz despre care spune că l-a aflat, privind lipsa unor substanțe necesare pentru intervenții în cazul accidentelor vasculare cerebrale. „Păi ce facem? Ăia sunt oameni care mor sau care paralizează.” În acest context, Băsescu a calificat situația din sănătate drept „criminală” și a susținut că finanțarea sistemului medical ar trebui tratată ca prioritate, inclusiv prin realocări bugetare. „Aș lua de oriunde și aș lua la sănătate.” [...]
Președintele Nicușor Dan leagă securitatea la Marea Neagră de evoluțiile din Arctica , argumentând că riscurile și deciziile de apărare din nordul Europei au efecte directe asupra întregului continent, inclusiv asupra flancului estic. Mesajul a fost transmis în contextul participării sale la Summitul Arctic de la Rovaniemi , potrivit HotNews . Nicușor Dan a participat duminică, în Finlanda, la o cină de lucru oferită de premierul finlandez Petteri Orpo, în cadrul summitului european dedicat regiunii arctice. Șeful statului a spus că „securitatea Europei este o preocupare comună” și că „ceea ce se întâmplă într-o parte a continentului are consecințe directe asupra tuturor”. „Ceea ce se întâmplă într-o parte a continentului are consecințe directe asupra tuturor, iar legătura dintre regiunea arctică, Marea Baltică și Marea Neagră este tot mai evidentă.” Cine participă și ce miză are reuniunea Summitul este organizat la inițiativa premierului Finlandei și reunește lideri europeni, între care cancelarul Germaniei, Friedrich Merz, prim-ministrul Poloniei, Donald Tusk, și prim-ministrul Danemarcei, Mette Frederiksen. Sunt prezenți și reprezentanți ai instituțiilor UE: președintele Consiliului European, Antonio Costa, și înaltul reprezentant al UE pentru afaceri externe și politica de securitate, Kaja Kallas. În această formulă, mesajul transmis de președintele României plasează explicit Marea Neagră în aceeași ecuație de securitate cu Arctica și Marea Baltică, într-un moment în care statele europene discută tot mai mult despre apărare și reziliență pe întregul arc nord–est al continentului. Ce urmează în agenda de luni Potrivit programului menționat de HotNews, ziua de luni include: vizitarea bazei militare Lapland Air Wing ; vizitarea expoziției „Arctic Opposites”; sesiunea de lucru „Current Developments, Security and Future Outlook on the Arctic”; dejunul de lucru „The EU’s Role and Actions in the Arctic”; o conferință comună de presă cu liderii participanți. Informațiile despre participarea și declarațiile lui Nicușor Dan au fost relatate și de Agerpres . [...]
