Știri
Știri din categoria Politică
Doar Ungaria a acceptat fără echivoc Consiliul pentru Pace propus de Trump, în timp ce majoritatea capitalelor au răspuns prudent, potrivit HotNews.ro, care citează Reuters via Agerpres. Inițiativa, transmisă prin scrisori către aproximativ 60 de țări, a generat reacții rezervate și îngrijorări legate de posibile efecte asupra rolului ONU în gestionarea crizelor internaționale.
Singurul sprijin exprimat fără echivoc a venit din partea Ungariei, unde premierul Viktor Orbán este considerat un aliat apropiat al lui Donald Trump. Din perspectiva poziționării publice, aceasta rămâne, cel puțin deocamdată, singura acceptare clară menționată.
Canada a transmis un mesaj mai nuanțat. Prim-ministrul Mark Carney a spus că este de acord „în principiu”, însă a indicat că „detaliile sunt încă în lucru”, ceea ce plasează Ottawa într-o zonă de sprijin condiționat, fără angajament final.
„Guvernele din întreaga lume au reacţionat prudent duminică faţă de invitaţia preşedintelui american Donald Trump de a se alătura iniţiativei sale numite Consiliul pentru Pace.”
Alte guverne au evitat declarații ferme, iar oficiali și diplomați, vorbind în general sub protecția anonimatului, și-au exprimat îngrijorarea că noua structură ar putea afecta activitatea Organizației Națiunilor Unite. Din perspectivă geopolitică, această temere indică o posibilă competiție instituțională: un mecanism paralel, condus politic de Washington, ar putea diminua legitimitatea sau centralitatea ONU în mediere și managementul conflictelor.
Reiese din documentele consultate de Reuters că structura ar urma să fie condusă de Donald Trump „pe viață” și să se ocupe inițial de conflictul din Gaza, urmând ca ulterior să abordeze și alte dosare. O astfel de formulă de conducere și mandat poate amplifica reticența statelor care preferă cadre multilaterale cu reguli clare de rotație, reprezentare și control instituțional, tipice ONU.
Administrația Prezidențială de la București a confirmat duminică primirea scrisorii prin care președintele Nicușor Dan este invitat oficial ca România să devină membră a Consiliului. Până la acest moment, informația disponibilă în material se oprește la confirmarea primirii invitației, fără a indica o decizie de acceptare sau respingere.
În termeni de bilanț al poziționărilor publice menționate în articol, există o țară care și-a exprimat sprijinul fără echivoc (Ungaria), în timp ce restul reacțiilor descrise sunt prudente sau condiționate (Canada) ori rămân la nivel de îngrijorări exprimate neoficial privind impactul asupra ONU.
Recomandate
Avansul opoziției în sondajele din Ungaria s-a redus ușor înaintea alegerilor , în timp ce o parte importantă a electoratului rămâne indecisă, arată un sondaj realizat cu o lună înaintea scrutinului parlamentar din 12 aprilie. Potrivit Digi24 , competiția electorală devine tot mai strânsă, iar rezultatul final rămâne incert. Un sondaj realizat de institutul 21 Research Centre între 2 și 6 martie indică faptul că partidul de opoziție Tisza, condus de Péter Magyar, se află în continuare pe primul loc în preferințele alegătorilor hotărâți. Formațiunea este creditată cu 53% din voturi, în timp ce partidul Fidesz al premierului Viktor Orbán ar obține 39% . Totuși, diferența dintre cele două partide a scăzut la 14 puncte procentuale, după ce în sondajul precedent din ianuarie avansul opoziției era de 16 puncte. În cazul tuturor alegătorilor, inclusiv al celor indeciși, diferența este mai mică. Tisza este cotată cu 38% din intențiile de vot, iar Fidesz cu 30%. Estimările privind distribuția mandatelor arată că opoziția ar putea obține majoritatea în parlamentul de la Budapesta. Conform simulării bazate pe rezultatele sondajului: Tisza ar putea câștiga aproximativ 115 mandate Fidesz ar obține în jur de 78 de locuri Mi Hazánk , partid de extremă dreapta, ar fi singura altă formațiune care ar depăși pragul electoral de 5% Alegerile parlamentare din Ungaria sunt considerate cele mai dificile pentru Viktor Orbán din ultimii 16 ani, perioadă în care liderul Fidesz a dominat scena politică. Campania electorală are loc într-un context complicat, marcat de probleme economice și de tensiunile generate de războiul dintre Rusia și Ucraina. Péter Magyar , liderul Tisza și fost membru al guvernului, promite în programul său electoral combaterea corupției, deblocarea fondurilor europene suspendate pentru Ungaria și o apropiere mai fermă de Uniunea Europeană și NATO. Pe de altă parte, Fidesz susține că alte sondaje arată partidul aflat la guvernare în avantaj și afirmă că unele cercetări sociologice sunt influențate politic. În același timp, criticii guvernului Orbán îl acuză pe premier că a slăbit statul de drept și că a menținut relații apropiate cu Rusia. Cu aproximativ o lună înainte de vot, numărul mare de alegători indeciși face ca rezultatul alegerilor să rămână deschis, iar evoluția campaniei electorale ar putea fi decisivă pentru balanța finală a puterii la Budapesta. [...]
Majoritatea românilor susțin participarea președintelui Nicușor Dan la Consiliul pentru Pace inițiat de Donald Trump , potrivit unui sondaj realizat de INSCOP Research . Conform datelor publicate de Digi24 , 57,8% dintre respondenți consideră că decizia a fost una bună , în timp ce 32,7% o evaluează negativ , iar 9,6% nu au oferit un răspuns . Consiliul pentru Pace este o inițiativă lansată la Washington de președintele Statelor Unite, Donald Trump, iar participarea șefului statului român la prima reuniune a generat reacții diferite în opinia publică. Datele sondajului indică însă că, la nivel general, decizia este percepută pozitiv de majoritatea respondenților. Cum se împart opiniile românilor Opinia despre participarea lui Nicușor Dan Procent Decizie bună 57,8% Decizie proastă 32,7% Nu știu / nu răspund 9,6% Cine susține cel mai mult decizia Potrivit analizei sociologice, sprijinul pentru participarea președintelui României la reuniunea de la Washington este mai ridicat în anumite categorii sociale și politice. Decizia este apreciată în special de: votanții PSD, PNL și USR; persoanele cu vârsta de peste 60 de ani; respondenții cu studii superioare; locuitorii din București. În schimb, opiniile negative apar mai frecvent în rândul: votanților AUR; persoanelor între 45 și 59 de ani; celor cu nivel scăzut de educație; locuitorilor din mediul rural; angajaților din sectorul privat. Interpretarea rezultatelor Directorul INSCOP Research, Remus Ștefureac , consideră că rezultatele indică o legitimitate publică pentru decizia președintelui. Potrivit acestuia, majoritatea societății românești percepe participarea la Consiliul pentru Pace drept o acțiune care servește intereselor strategice ale României. Inițiativa vine într-un context geopolitic tensionat, marcat de conflicte internaționale și de discuții despre rolul alianțelor occidentale în menținerea stabilității globale. [...]
Viktor Orbán spune acum că Ungaria trebuie să susțină întărirea Ucrainei , potrivit Biziday , într-o schimbare de ton față de linia sa obișnuită în UE, unde a fost perceput drept unul dintre liderii cei mai apropiați de pozițiile Moscovei. Premierul maghiar argumentează că securitatea Ungariei ar fi mai ușor de asigurat dacă Rusia nu ar deveni vecin direct. „Nu ne interesează slăbirea Ucrainei, ci întărirea ei, astfel încât să existe întotdeauna ceva – s-ar putea spune chiar Ucraina – între Rusia și Ungaria. Securitatea maghiarilor poate fi garantată mai bine dacă Rusia nu este vecinul nostru direct”. În același timp, Orbán a spus că Ucraina se poate baza pe sprijinul Ungariei, dar a reiterat opoziția față de aderarea acesteia la Uniunea Europeană. „Se comportă deja ca și cum ar fi membri. Cer, amenință și șantajează, chiar dacă nu sunt membri”, a afirmat el, adăugând că va încerca să obțină un acord strategic UE–Ucraina care să stabilească viitorul țării „într-un mod benefic pentru Europa și pentru noi, ungurii”. Declarațiile vin pe fondul unor tensiuni recente între Budapesta și Kiev. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a sugerat că ar putea oferi Armatei Ucrainene „adresa celui care blochează împrumutul de 90 de miliarde de euro” din partea UE pentru Ucraina, pentru „a-l suna și a-i vorbi pe limba lor”, afirmație interpretată ca o amenințare la adresa lui Orbán. Separat, autoritățile maghiare au reținut șapte cetățeni ucraineni care se deplasau din Austria spre Ucraina și au anunțat că îi vor expulza; anterior, Ucraina a susținut că aceștia erau angajați ai băncii de stat Oschadbank și că ar fi fost luați ostatici. Contextul intern este, de asemenea, relevant: pe 12 aprilie au loc alegeri parlamentare în Ungaria, iar Orbán a intensificat mesajele despre Ucraina, în condițiile în care partidul său se confruntă cu o competiție puternică din partea opoziției Tisza, condusă de Péter Magyar, creditată cu un avans de până la 12 puncte procentuale în intențiile de vot. În trecutul apropiat, Orbán amenințase inclusiv cu folosirea forței pentru restabilirea aprovizionării cu petrol rusesc prin conducta Drujba și cu suspendarea tranzitului de mărfuri esențiale pentru Ucraina, după ce a acuzat Kievul de sistarea livrărilor. [...]
România respinge acuzațiile Iranului și afirmă că nu este parte a conflictului , după ce autoritățile de la Teheran au avertizat că folosirea bazelor militare românești de către Statele Unite ar putea fi considerată o participare la „agresiune militară”. Ministerul Afacerilor Externe de la București a transmis luni, 16 martie 2026, că infrastructura militară din România are rol strict defensiv și este utilizată în baza unor acorduri bilaterale existente de aproape două decenii. Reacția vine după ce purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe iranian, Esmaeil Baghaei, a avertizat că dacă România ar permite Statelor Unite să folosească bazele sale pentru atacuri împotriva Iranului, acest lucru ar echivala cu participarea la agresiunea militară împotriva statului iranian. Declarația apare în contextul războiului izbucnit pe 28 februarie între Iran și forțe susținute de Israel și Statele Unite. În replică, Ministerul Afacerilor Externe, condus de Oana Țoiu , a subliniat că relația militară dintre România și SUA are un cadru legal stabilit prin acordul bilateral semnat în 2006. Documentul permite Statelor Unite să utilizeze anumite baze militare de pe teritoriul României în mod continuu, în scopuri de securitate și apărare. Oficialii români au explicat că România găzduiește de peste zece ani capabilități de apărare antirachetă destinate contracarării amenințărilor din afara spațiului euro-atlantic. Potrivit comunicatului MAE, aceste sisteme sunt utilizate exclusiv în scop defensiv și în conformitate cu prevederile Cartei Organizației Națiunilor Unite. În același timp, diplomația română a reiterat că țara nu participă la conflictul din Orientul Mijlociu și susține soluțiile diplomatice pentru reducerea tensiunilor. Ministerul a condamnat însă atacurile lansate de Iran împotriva unor state din regiunea Golfului și a cerut autorităților de la Teheran să înceteze acțiunile militare care pun în pericol vieți omenești și destabilizează securitatea globală. Subiectul a fost analizat și în cadrul unei ședințe a Consiliului Suprem de Apărare a Țării, convocată pe 11 martie de președintele Nicușor Dan. În urma discuțiilor, România a acceptat solicitarea Statelor Unite de a disloca temporar echipamente militare și avioane cisternă pentru realimentare în zbor, destinate sprijinirii operațiunilor din Orientul Mijlociu. Primele astfel de aeronave au ajuns deja la Baza 90 Transport Aerian Otopeni și urmează să fie transferate la baza aeriană Mihail Kogălniceanu din județul Constanța. Autoritățile române susțin că aceste echipamente sunt „non-cinetice”, adică nu sunt dotate cu armament propriu, și că rolul lor principal este logistic. Potrivit declarațiilor oficiale, măsura ar contribui la consolidarea securității României și la cooperarea militară cu aliații NATO. [...]
Iranul amenință România cu un „răspuns politic și juridic adecvat” după ce autoritățile de la București au permis Statelor Unite să folosească baze militare de pe teritoriul țării pentru operațiuni logistice legate de conflictul din Orientul Mijlociu. Potrivit Adevărul , reacția a venit luni, 16 martie 2026, prin purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe iranian, Esmail Baghaei, care a avertizat că implicarea unor state în sprijinul operațiunilor militare împotriva Iranului ar putea avea consecințe politice și juridice. Oficialul iranian a transmis că nicio țară nu ar trebui să ofere „direct sau indirect” facilități Statelor Unite sau Israelului pentru operațiuni militare împotriva Teheranului. El a menționat explicit România, afirmând că o astfel de decizie ar echivala cu participarea la o agresiune militară împotriva Iranului și ar putea atrage responsabilitatea internațională a statului român. Baghaei a mai spus că o asemenea situație ar reprezenta „o pată neagră” în relațiile dintre cele două țări, susținând că, în trecut, popoarele român și iranian au avut relații prietenoase. Declarațiile vin după ce România a permis Statelor Unite să disloce temporar echipamente și trupe pentru sprijinirea operațiunilor din Orientul Mijlociu. Primele avioane cisternă americane Boeing KC-135 Stratotanker au ajuns deja la București, pe aeroportul Otopeni, urmând să fie folosite pentru realimentarea în aer a aeronavelor militare implicate în misiuni din regiune. Reacția României Ministerul Afacerilor Externe a răspuns rapid declarațiilor venite de la Teheran, subliniind că România nu este parte a conflictului și că utilizarea bazelor militare de către SUA are un cadru legal stabilit prin acordul bilateral semnat în 2006. Oficialii români au precizat că sistemele militare găzduite pe teritoriul țării au caracter defensiv și sunt destinate exclusiv autoapărării, conform prevederilor Cartei ONU. MAE a mai transmis că România susține eforturile diplomatice pentru reducerea tensiunilor și a condamnat atacurile lansate de Iran asupra unor state din regiunea Golfului. În același timp, autoritățile române au cerut Teheranului să înceteze acțiunile militare care pun în pericol vieți omenești și destabilizează securitatea globală. Ce rol au avioanele cisternă americane Aeronava Boeing KC-135 Stratotanker este una dintre cele mai utilizate platforme de realimentare aeriană din arsenalul militar al Statelor Unite. Aceste avioane permit extinderea razei de acțiune a avioanelor de vânătoare și bombardiere și au fost folosite în numeroase conflicte majore, inclusiv: războiul din Vietnam Operațiunea Furtună în Deșert operațiuni militare recente ale SUA în Orientul Mijlociu Prin realimentarea în aer, aceste aparate permit aeronavelor de luptă să rămână mult mai mult timp în misiune și să opereze la distanțe mari de bazele militare. Tensiunile diplomatice apărute după declarațiile Iranului reflectă contextul geopolitic tot mai tensionat din Orientul Mijlociu și implicarea indirectă a unor state aliate ale SUA în sprijinirea operațiunilor logistice. România insistă însă că rolul său este unul strict defensiv și că nu participă direct la conflict. [...]
Zeci de mii de oameni au ieșit în stradă la Budapesta pe 15 martie , Ziua Națională a Ungariei, unde două manifestații rivale – una pro-guvernamentală și alta a opoziției – au devenit un test de forță înaintea alegerilor parlamentare programate în aprilie 2026. Potrivit Reuters , mobilizările au reflectat polarizarea politică tot mai accentuată din țară. În capitala Ungariei au avut loc două marșuri majore organizate pe trasee separate pentru a evita confruntările: Békemenet (Marșul Păcii) , susținut de partidul de guvernământ Fidesz și adresat de premierul Viktor Orbán, și Nemzeti Menet (Marșul Național) , organizat de partidul de opoziție Tisza și condus de liderul formațiunii, Péter Magyar. Estimări diferite privind numărul participanților Dimensiunea celor două manifestații a devenit rapid subiect de dispută politică și mediatică. Pentru marșul Fidesz , analize independente ale Universității ELTE indică între 70.000 și 92.000 de participanți , în timp ce agenția guvernamentală Magyar Turisztikai Ügynökség a raportat aproximativ 180.000 de telefoane mobile detectate pe traseu și în Piața Kossuth. Marșul Tisza Party , desfășurat între Piața Deák Ferenc și Piața Eroilor pe bulevardul Andrássy, ar fi adunat între 150.000 și 170.000 de persoane , potrivit estimărilor ELTE. Liderul opoziției, Péter Magyar, a vorbit însă despre până la 500.000 de participanți . Diferențele mari dintre cifre au alimentat acuzații de propagandă și manipulare mediatică, fiecare tabără încercând să prezinte propria mobilizare drept cea mai puternică. Alegeri decisive în aprilie Manifestațiile au loc într-un context electoral tensionat. Alegerile parlamentare programate pentru 6 aprilie 2026 sunt considerate cea mai mare provocare pentru Viktor Orbán după aproximativ 16 ani de guvernare. Mai multe sondaje recente indică un avantaj pentru opoziție: Medián : Tisza – 42%, Fidesz – 31% în populația totală; Závecz Research : 49% Tisza vs. 39% Fidesz între votanții deciși; 21 Research Centre : 38% vs. 30%. În schimb, institute apropiate de guvern arată o competiție mult mai strânsă sau chiar un avans pentru Fidesz, sugerând că electoratul conservator ar putea fi mai mobilizat în ziua votului. Miza politică pentru Orbán și Magyar Pentru Viktor Orbán , manifestația pro-guvernamentală confirmă existența unei baze electorale solide, dar și faptul că opoziția a reușit să mobilizeze mai mult în capitală. Fidesz continuă să se bazeze pe sprijinul din zonele rurale și pe avantajele sistemului electoral. Pentru Péter Magyar , fost membru Fidesz devenit principalul rival al premierului, participarea numeroasă la marșul opoziției este interpretată ca semn al unui moment favorabil pentru Tisza Party, care se prezintă ca o alternativă anti-corupție și pro-reformă. În condițiile în care aproximativ 20-30% dintre alegători rămân indeciși , mobilizarea din ultimele săptămâni de campanie ar putea decide rezultatul alegerilor. Manifestațiile de pe 15 martie au arătat clar că lupta politică din Ungaria este mai deschisă ca oricând , iar scrutinul din aprilie ar putea marca o schimbare majoră în peisajul politic al țării. [...]
