Știri
Știri din categoria Politică

Cu două zile înaintea votului pe moțiunea de cenzură, PNL încearcă să arate sprijin public pentru premierul Ilie Bolojan, printr-o manifestație anunțată la Oradea de primarul Florin Birta, potrivit HotNews. Miza imediată este una de stabilitate politică: pe 5 mai, Parlamentul votează moțiunea depusă de AUR și PSD, iar un eșec la vot ar deschide negocieri pentru o nouă majoritate.
Primarul Oradei a făcut apel la locuitorii orașului și ai județului Bihor să participe duminică seară, de la ora 18:00, în Piața Unirii, la statuia Regelui Ferdinand, la o adunare „în sprijinul” premierului. Apelul a fost publicat într-o postare pe Facebook, unde Birta susține că manifestația nu ar fi „pentru politică” și „nu împotriva nimănui”, ci „pentru normalitate”.
„Nu pentru politică. Nu împotriva nimănui. Nu pentru dispute. Ci pentru ceva mai important. Pentru NORMALITATE”
Birta, primar PNL din 2020, i-a succedat lui Ilie Bolojan la conducerea municipiului, după ce acesta a renunțat să mai candideze pentru un nou mandat și a ales să candideze la președinția Consiliului Județean Bihor. În mesajul său, edilul leagă sprijinul pentru Bolojan de transformările din Oradea din perioada în care acesta a condus administrația locală și afirmă că premierul „poate contribui decisiv și la schimbarea României”.
Moțiunea de cenzură este semnată de 254 de parlamentari și a fost depusă marți, după ce a fost anunțată într-o conferință de presă comună de Marian Neacșu și Petrișor Peiu. Birourile permanente reunite ale Senatului și Camerei Deputaților au stabilit calendarul: moțiunea a fost citită miercuri, la ora 12:30, iar votul este programat marți, 5 mai.
Dacă Ilie Bolojan nu trece de votul Parlamentului, el rămâne interimar, urmând să înceapă negocieri pentru formarea unei noi majorități și consultări cu partidele politice la Palatul Cotroceni.
În contextul moțiunii, liderul PSD, Sorin Grindeanu, a declarat în repetate rânduri că își dorește continuarea guvernării într-o formulă pro-europeană și că exclude o coaliție cu AUR.
„În această perioadă, în modul în care sunt așezate lucrurile, PSD a anunțat că nu face majoritate cu AUR. (…) Sunt lucruri care ne despart.”
În același timp, HotNews notează că PNL și USR au votat, de mai multe ori, că dacă PSD va genera o criză politică, nu vor mai face o majoritate cu PSD, ceea ce complică perspectiva unei reconfigurări rapide în cazul căderii guvernului.
Recomandate

Ilie Bolojan contestă „gaura din buget” invocată de PSD și susține că nu au existat facturi întârziate la plată în mod premeditat , într-un mesaj care mută disputa politică în zona credibilității datelor fiscale și a continuității investițiilor publice, potrivit Digi24 . Președintele PNL a afirmat, marți seară, că PSD este obișnuit să „rostogolească” promisiunile și să le amâne, „în speranța că vor fi uitate”, avertizând că o astfel de abordare poate genera un „vot penalizator puternic”. Declarațiile au fost făcute la Digi24, în contextul discuțiilor despre măsuri guvernamentale și tensiunile dintre partide. Disputa pe „gaura din buget” și facturile neplătite Întrebat despre „gaura din buget” reclamată de PSD, Bolojan a numit tema „prima fumigenă a guvernării – greaua moștenire” și a susținut că, „în termeni reali”, nu au existat facturi întârziate la plată în mod deliberat. El a dat ca exemplu situația de la Ministerul Dezvoltării, unde ar fi existat facturi neplătite dintr-un motiv procedural: după demiterea guvernului, nu s-a mai putut face rectificarea bugetară pentru a muta fonduri între capitole. În acest context, Bolojan a menționat suma de 1,4 miliarde blocată la un capitol bugetar, în timp ce în altul existau facturi emise și neplătite. Totodată, liderul PNL a susținut că guvernul pe care l-a condus „a încheiat PNRR ”, a avut „un record de investiții” și a lăsat „o traiectorie fiscală” care ar duce către „ținta de deficit”. Semnal către mediul economic: listarea companiilor de stat Bolojan a criticat PSD și pe tema listării unor pachete din companiile de stat (listarea înseamnă vânzarea de acțiuni pe bursă), acuzând o schimbare de poziție: după ce ar fi atacat anterior intenția de listare, actualul guvern PSD ar fi anunțat că vede o soluție în această direcție. Ce spune PNL despre măsurile guvernului În același timp, Bolojan a afirmat că PNL nu va bloca inițiativele guvernului dacă acestea sunt „lucruri bune”, argumentând că important este efectul măsurilor, nu cine le propune. O parte dintre declarațiile sale sunt redate și de Agerpres, fără elemente suplimentare față de pasajele citate de Digi24 în materialul publicat. [...]

Vicepremierul Marian Neacșu primește control pe avizele bugetare ale ministerelor , printr-o decizie semnată de premierul Luca Niculescu și publicată în Monitorul Oficial, ceea ce mută un filtru-cheie al cheltuielilor și inițiativelor guvernamentale către un singur centru de decizie, potrivit Digi24 . Decizia îi dă lui Neacșu atribuții de avizare a proiectelor ministerelor cu impact bugetar și de coordonare a activității unor portofolii din Guvern. În plus, el va coordona instituțiile publice și structurile din aparatul de lucru al Guvernului și va asigura „informarea permanentă” a prim-ministrului cu privire la aplicarea prevederilor stabilite. Ce se schimbă, concret, în circuitul deciziilor cu impact bugetar Miza imediată este una operațională și financiară: proiectele de acte normative care implică bani publici trec printr-un aviz suplimentar concentrat la nivelul vicepremierului. În formularea din documentul citat de Digi24, atribuția vizează avizarea proiectelor cu impact bugetar elaborate de ministere, „în scopul asigurării îndeplinirii priorităților majore din Programul de guvernare”. În reacțiile politice prezentate de Digi24, această repoziționare este interpretată ca o diminuare a rolului premierului în negocierea priorităților și alocărilor, în condițiile în care decizia prevede explicit că vicepremierul îl informează pe prim-ministru. Reacții politice: acuzații de „premier din umbră” și critică pe concentrarea puterii Deputatul USR Oana Țoiu a susținut, într-o postare pe Facebook citată de Digi24, că PSD ar prelua „practic rolul de șef al Guvernului” prin Marian Neacșu, argumentând că miniștrii nu ar mai negocia direct cu premierul prioritățile și alocările bugetare, ci cu vicepremierul care avizează proiectele. Și senatorul PNL de Arad Glad Varga a comentat, tot pe Facebook, că documentul îi acordă lui Neacșu atribuții extinse de avizare pentru proiecte cu impact bugetar de la 15 ministere, inclusiv de la Finanțe, și că acesta ar urma să coordoneze zece ministere și ministrul delegat pentru învățământul preuniversitar, în timp ce premierul este „ținut la curent” prin informare. Europarlamentarul AUR Gheorghe Piperea a reacționat, de asemenea, pe Facebook, cu o formulare ironică despre rolurile celor doi. Contextul juridic invocat în decizie În textul redat de Digi24, decizia este emisă în temeiul art. 29 din OUG nr. 57/2019 (Codul administrativ) și al art. 1 alin. (2) și (3) din OUG nr. 40/2026 privind stabilirea unor măsuri la nivelul administrației publice centrale. Ce nu reiese din informațiile publicate de Digi24 este cum va funcționa, în practică, acest filtru în raport cu avizele existente (de exemplu, cele tehnice sau interministeriale) și dacă vor exista termene sau proceduri interne suplimentare; materialul indică însă explicit transferul de atribuții către vicepremier și mecanismul de informare a premierului. [...]

Hubert Thuma cere declanșarea alegerilor interne în PNL, de jos în sus, înaintea unui Congres care să aleagă președintele partidului , poziționându-se explicit în favoarea lui Alin Tișe pentru șefia formațiunii, potrivit Antena 3 . Miza este una operațională pentru partid: resetarea conducerilor locale și județene ca etapă prealabilă unei competiții interne la vârf, cu un mandat susținut prin voturi „în spate”. Președintele Consiliului Județean Ilfov a spus că alegerile ar trebui organizate „în toate organizațiile PNL din țară”, în ordinea: organizații locale, filiale județene, apoi Congres. El a anunțat că îl susține pe Alin Tișe la președinția PNL, argumentând că se regăsește în „viziunea” acestuia. Calendarul propus: locale, județe, apoi Congres În mesajul publicat pe Facebook și citat de Antena 3, Thuma descrie o succesiune de pași care ar urma să ducă la alegerea conducerii centrale: alegeri în organizațiile locale; alegeri în filialele județene; Congres, unde delegații vin cu votul colegilor. „E timpul pentru alegeri interne în toate organizațiile PNL din țară, de jos în sus: întâi organizațiile locale, apoi filialele județene și, la final, congresul.” De ce îl susține pe Alin Tișe Thuma își motivează sprijinul printr-un set de principii pe care spune că ar trebui să definească PNL, între care: partid de dreapta cu valori creștine și conservatoare, reprezentarea clasei de mijloc și a antreprenorilor, legitimitate obținută prin vot și rezultate, precum și capacitatea partidului de a-și stabili singur direcția. În același mesaj, el invocă și experiența administrativă a lui Alin Tișe, menționând că acesta este la al patrulea mandat la conducerea Consiliului Județean Cluj. Ce urmează Din informațiile prezentate, Thuma indică drept pas necesar organizarea alegerilor interne la nivel național, urmate de Congresul PNL în care să fie ales președintele partidului. Antena 3 nu menționează un calendar concret sau o dată pentru aceste etape. [...]

UDMR avertizează că va folosi inclusiv moțiunea de cenzură pentru a bloca o reformă administrativ-teritorială adoptată prin asumarea răspunderii Guvernului , pe fondul discuțiilor publice despre comasări care ar putea schimba configurația județelor și a localităților cu populație maghiară, potrivit Digi24 . Liderul deputaților UDMR, Csoma Botond , spune că formațiunea nu contestă ideea unei reforme, dar respinge varianta în care aceasta ar fi împinsă rapid prin Parlament, fără un proiect concret și fără o negociere mai largă. Miza, în lectura UDMR, este atât procedura legislativă (asumarea răspunderii), cât și efectele potențiale asupra reprezentării și ponderii etnice în anumite unități administrativ-teritoriale. Ce instrumente parlamentare ia în calcul UDMR Csoma Botond afirmă că UDMR „se gândește la toate mijloacele parlamentare” pentru a opri demersul dacă Guvernul ar alege să adopte reforma prin asumarea răspunderii, menționând explicit posibilitatea unei moțiuni de cenzură. „Ne gândim la toate mijloacele parlamentare pe care le putem uza ca să stopăm acest demers. Să nu se facă prin angajarea răspunderii”. În același timp, el precizează că, până la momentul declarațiilor, nu a văzut un proiect elaborat și pune sub semnul întrebării utilitatea discuției despre o moțiune în absența unui text concret. De ce contează: risc de blocaj politic și incertitudine pentru administrația locală Din perspectiva impactului de reglementare, o reformă administrativ-teritorială adoptată prin asumarea răspunderii ar accelera procesul legislativ, dar ar crește probabilitatea unei confruntări parlamentare cu efecte directe asupra stabilității guvernamentale (prin moțiune de cenzură). În paralel, discuțiile publice despre praguri numerice și comasări, fără un proiect, alimentează incertitudinea pentru primării și consilii județene. Potrivit materialului, reforma „ar urma să afecteze 30 de primari UDMR și 50 de primării din localitățile cu un număr mare de maghiari”. Argumentul UDMR: reformă „complexă” și angajamente internaționale Csoma Botond susține că reforma trebuie discutată „cu toată clasa politică” și cu specialiști, nu redusă la „o regulă numerică”. El dă exemplul Poloniei, unde ar fi fost luate în calcul particularități istorice, geografice și etnice, și afirmă că UDMR consideră actualul sistem administrativ „învechit”, fiind creat în 1968. În plus, liderul deputaților UDMR invocă angajamentele internaționale ale României, inclusiv convenția-cadru privind protecția minorităților naționale (Consiliul Europei) , menționând articolul 16, care ar limita modificările dacă acestea ar ajunge „în detrimentul” unei comunități naționale sub aspectul ponderii etnice. Întrebat despre scenariul vehiculat în presa maghiară, el admite că, în cazul unei comasări „în acest sens”, județe cu majoritate etnică maghiară „ar putea să dispară”. Ce urmează UDMR condiționează discuția de existența unui proiect și de un proces de consultare mai larg. În lipsa acestora, formațiunea transmite că va încerca să blocheze adoptarea prin asumarea răspunderii, inclusiv prin instrumente care pot declanșa o criză politică în Parlament. [...]

AUR scade sub 35%, iar PSD recuperează teren după instalarea noului Guvern , potrivit datelor din Barometrul Informat.ro – INSCOP Research prezentate de Digi24 . Mișcarea schimbă raportul de forțe din opoziție și sugerează un efect politic imediat al încheierii crizei guvernamentale asupra intenției de vot. În scenariul principal al sondajului (raportat la respondenții care au indicat un partid din listă, indiferent dacă spun că merg sigur la vot), AUR este creditat cu 34,6%, în scădere față de 39,7% în septembrie 2026. În același timp, PSD urcă la 24,6% (de la 18,7% în septembrie), iar PNL și USR sunt la 15,1%, respectiv 11,9%. Cum arată ierarhia partidelor în scenariul de bază Raportat la cei care au exprimat preferința pentru un partid din listă (72% din eșantion), distribuția este: AUR: 34,6% PSD: 24,6% PNL: 15,1% USR: 11,9% UDMR: 3,9% SENS: 3% SOS România: 2,1% POT: 1,8% Independent: 1,6% Alt partid: 1,3% În varianta restrânsă la cei care declară că ar merge „sigur” la vot (48,6% din eșantion), AUR rămâne pe primul loc cu 34,1%, urmat de PSD (21,2%), PNL (16,4%) și USR (14,7%). Restul formațiunilor rămân sub praguri mici: UDMR 4,5%, SENS 3,6%, SOS România 1,9%, POT 1,4%, independent 1,2% și alt partid 1,0%. Scenariul unei alianțe PNL–USR: competiție strânsă pentru locul doi Sondajul testează și un scenariu ipotetic de alianță între PNL, USR și alte formațiuni. În acest caz, raportat la cei care au exprimat o opțiune (76,9% din eșantion), AUR ar avea 35,7%, alianța PNL–USR 28,2%, iar PSD 23%. Dacă sunt luați în calcul doar respondenții care spun că ar merge sigur la vot (51,3% din eșantion), AUR ar fi la 35%, alianța PNL–USR la 32,1%, iar PSD la 20,9%. Explicația INSCOP: efectul „primei luni” la guvernare și transferuri de vot Remus Ștefureac , director INSCOP Research, pune scăderea AUR și creșterea PSD în legătură cu încheierea crizei politice și formarea noului Guvern, arătând că AUR pierde „pentru prima dată în ultimele 18 luni” aproximativ 5 puncte procentuale, iar PSD ar recupera o parte dintre votanții pierduți anterior în favoarea AUR. „Creșterea PSD poate avea legătură și cu plusul de susținere pe care îl înregistrează, în prima lună, orice partid care se instalează la guvernare, mai ales după o perioadă foarte lungă de criză care a produs nemulțumiri profunde în societate.” În același comentariu, Ștefureac notează că intenția de vot pentru o alianță PNL–USR, testată „în premieră” în acest barometru, indică un potențial ridicat, care ar putea stimula și „formule de coagulare alternative” în opoziție. Metodologie Sondajul Barometrul Informat.ro – INSCOP Research a fost realizat de INSCOP Research la solicitarea platformei Informat.ro, în parteneriat cu Strategic Thinking Group. Datele au fost culese în perioada 26 octombrie – 2 noiembrie 2026, pe un eșantion de 1.197 persoane (metodă mixed-mode secvențial CATI–CAWI). Eroarea maximă admisă este de ±2,8%, la un nivel de încredere de 95%. [...]

PSD ridică miza reformei administrative până la riscul ruperii coaliției , după ce UDMR a avertizat că va „reacționa dur” dacă reorganizarea administrativ-teritorială afectează drepturile comunității maghiare, potrivit Digi24 . Într-o ședință internă a PSD, președintele partidului, Sorin Grindeanu , le-ar fi transmis colegilor că reforma administrativă „se aplică în întreaga țară”, nu doar în localitățile românești, și că „nu pot fi două reguli”, „în care unii să fie speciali”, conform surselor citate de publicație. Mesajul vine în contextul discuțiilor despre comasare în cadrul reformei. Grindeanu ar fi insistat că trebuie respectate „toate principiile și drepturile minorităților”, însă regulile trebuie să fie aceleași „și la Olt și la Botoșani și la Harghita și Covasna”. Totodată, liderul PSD ar fi spus că UDMR poate depune chiar o moțiune și că „ar fi o onoare să pice Guvernul, pentru că unii nu au vrut să facă cea mai importantă reformă din istoria României”, potrivit acelorași surse. Avertismentul UDMR și condiția referendumurilor Președintele UDMR, Kelemen Hunor , a declarat despre reforma administrativ-teritorială anunțată de PSD că, dacă aceasta „nu simplifică administrația” și „lezează drepturile” comunităților maghiare, atunci este „o reformă proastă” și formațiunea va lua măsuri „cu toate mijloacele de care dispune”. În plus, UDMR susține în continuare ca fuziunea să fie decisă prin referendum în fiecare localitate afectată. Mesajul PSD: presiune politică și cost electoral invocat În aceeași ședință, europarlamentarul PSD Dragoș Benea, coordonatorul partidului pentru reforma administrativă, a vorbit despre „pozițiile abrupte ale UDMR” și a avertizat, potrivit sursei, că dacă PSD ajunge să „ceară voie de la UDMR” pentru reformă, „atunci AUR va ajunge la 60%”. Miza imediată este una de stabilitate guvernamentală: schimbul de poziții arată că reforma administrativă riscă să devină un punct de ruptură în coaliție, în condițiile în care UDMR leagă sprijinul de garanții privind drepturile minorităților și de organizarea de referendumuri la nivel local. [...]