Știri
Știri din categoria Politică
Stabilitatea politică de la Roma intră într-o fază decisivă până în 2027, după ce guvernul condus de Giorgia Meloni a devenit al doilea cel mai longeviv din istoria Republicii Italiene, potrivit Agerpres. Pragul este relevant într-o țară cunoscută pentru schimbări frecvente de executiv, iar miza imediată este încheierea mandatului în 2027.
Guvernul Meloni a ajuns la 1.288 de zile de mandat, fiind depășit doar de al doilea guvern al lui Silvio Berlusconi (2001–2005), care a durat 1.412 zile. În cei 80 de ani de la sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial, Italia a avut 68 de guverne, „aproape toate” prăbușindu-se prematur, notează materialul.
Premierul a comentat pe Instagram că nu vede această bornă drept o realizare, ci drept o responsabilitate mai mare față de italieni, și a transmis că va continua „cu hotărâre”, având ca „busolă” interesul național.
Meloni se află în ultima parte a mandatului, care „ar trebui” să se încheie în vara lui 2027, fiind susținută în coaliție de Liga (Matteo Salvini) și Forza Italia. Meloni a preluat conducerea guvernului în octombrie 2022, devenind prima femeie premier a Italiei, după victoria electorală obținută în coaliție cu cele două partide de dreapta.
Deși executivul a funcționat pe fondul unei „liniști interne rare”, în ultima perioadă a înregistrat și dificultăți, potrivit aceleiași surse, între care:
Recomandate
Strategia de „neutralitate” a președintelui Nicușor Dan în criza politică de la București poate funcționa ca scut împotriva unei suspendări , dar lasă deschisă întrebarea dacă îi va folosi și electoral pe termen mai lung, potrivit unei analize prezentate de HotNews , care citează declarațiile fostului lider PNL Valeriu Stoica. În contextul în care guvernul condus de premierul liberal Ilie Bolojan este vizat de o moțiune de cenzură PSD-AUR , Nicușor Dan a adoptat un rol de mediator. Prima sa reacție după depunerea moțiunii, în 22 aprilie, a fost: „Îmi păstrez echidistanța”. Dezbaterea și votul din Parlament sunt programate marți, 5 mai. De ce spune Valeriu Stoica că președintele „nu putea” face mai mult Invitat în emisiunea „În fața ta” de la Digi24 , Valeriu Stoica a susținut că Nicușor Dan „nu putea” să se implice mai mult în actuala criză din „două motive”: nu are în spate un partid , ceea ce îi limitează capacitatea de a face „jocuri politice”, în condițiile în care, spune Stoica, deși rolul constituțional al președintelui este unul neutru, în practică președinții susținuți de partide au influențat scena politică prin relația cu acele formațiuni; este „un jucător solitar” , profil care, în opinia fostului lider PNL, i-a definit atât câștigarea Primăriei, cât și a funcției prezidențiale. „Hopa-mitică” și miza: supraviețuirea politică Stoica l-a descris pe Nicușor Dan drept „un hopa-mitică în politica românească”, sugerând o capacitate de revenire după episoade de presiune politică, dar a adăugat că rămâne de văzut „dacă acest principiu de supraviețuire îl va salva în continuare și cât îl va salva”. Fostul lider PNL a vorbit despre două „perioade de supraviețuire” pentru actualul președinte, prima fiind până la finalul mandatului. În această etapă, „jocul” de neutralitate — „să nu supere partidele” — ar avea, în lectura sa, un efect practic: reducerea riscului unei suspendări și al unui referendum de demitere. A doua perioadă, a mai spus Stoica, ține de testul electoral de la următoarele alegeri, unde rămâne deschis dacă electoratul va valida în continuare un președinte perceput ca „pe deasupra” partidelor și cu rol de moderator. [...]
Valeriu Stoica susține că miza PSD este blocarea schimbării modului de guvernare , nu atacul direct la adresa premierului Ilie Bolojan, într-o analiză făcută la Digi24 . Fostul lider PNL leagă ofensiva social-democraților de o posibilă coordonare minimă cu AUR, în contextul moțiunii de cenzură. Stoica afirmă că „tunurile” sunt „numai la suprafață” îndreptate spre Bolojan, iar ținta reală ar fi ideea unei schimbări de „curs politic” și a modului de a face politică la nivel național, pe care premierul ar fi încercat să o promoveze, după modelul schimbărilor posibile la nivel local. Moțiunea de cenzură și ipoteza unei coordonări PSD–AUR În intervenția sa, Stoica spune că PSD nu ar fi ieșit la atac fără „o minimă coordonare” cu AUR, chiar dacă o astfel de înțelegere ar fi negată public. El invocă diferența dintre mesajele publice ale celor două partide și faptul că, în pofida acestor diferențe, acționează împreună prin moțiunea de cenzură. Ce ar urma dacă moțiunea trece, în lectura lui Stoica Fostul președinte PNL susține că, dacă moțiunea de cenzură ar fi adoptată, refacerea actualei formule de guvernare nu ar mai fi realistă sau, în orice caz, nu ar mai fi „bine” să fie refăcută. În scenariul pe care îl descrie, „varianta normală” ar fi: un guvern PSD–AUR; PNL și USR în opoziție; UDMR, cel mai probabil, tot în opoziție, deși Stoica notează că „niciodată nu se știe”. Unghiul economic: „rentele” din economie ca motiv de fond Stoica mai afirmă că obiectivul PSD ar fi menținerea la guvernare pentru a continua să extragă „rente” din economia românească, iar dacă actuala coaliție nu mai poate funcționa, partidul ar urmări o nouă formulă care să permită același lucru. Presiune internă pe PNL: „separarea apelor” În același context, Stoica avertizează că PNL riscă să-și diminueze și mai mult ponderea politică dacă ar continua coabitarea cu PSD după această criză. El vorbește despre necesitatea ca liberalii să-și „recâștige identitatea politică” și anticipează o bătălie internă în PNL privind strategia de urmat în perioada următoare. [...]
Criza din coaliție se vede direct în așteptările de schimbare la vârful Guvernului , cu 58% dintre respondenți spunând că premierul Ilie Bolojan ar trebui să demisioneze, potrivit unui sondaj CURS citat de HotNews . Datele au fost culese după ieșirea PSD din coaliția de guvernare și depunerea unei moțiuni de cenzură împreună cu AUR. Sondajul a fost realizat în perioada 28 aprilie – 1 mai 2026, pe un eșantion național de 1.098 respondenți, prin metoda CATI (interviuri telefonice asistate de calculator). Marja de eroare este de ±3%, la un nivel de încredere de 95%. Presiune pe premier: majoritate pentru demisie, informare ridicată despre criză Potrivit cercetării, 81% dintre respondenți spun că au auzit despre tensiunile din coaliția de guvernare, 10% declară că au auzit doar parțial, iar 6% nu sunt la curent (3% nu au răspuns). La întrebarea privind demisia premierului Ilie Bolojan: 58% spun că ar trebui să demisioneze; 40% se opun; 2% nu au o opinie. Intenția de vot: AUR rămâne pe primul loc, PSD al doilea, PNL al treilea Dacă duminica viitoare ar avea loc alegeri parlamentare, CURS indică următoarele procente: AUR: 34% PSD: 23% PNL: 18% USR: 10% UDMR: 5% Sub pragul electoral, sondajul plasează: SOS România: 3% PNRR (partid fondat de Cristian Popescu Piedone): 3% Partidul Oamenilor Tineri: 2% Context: comparație cu sondaje recente din martie și aprilie În material sunt menționate și rezultate din alte măsurători recente, care arată variații în special la AUR și PSD: Un sondaj al Agenției de Rating Politic (ARP), publicat pe 17 aprilie, indica AUR la 35,8% și PSD la 17,2%, cu PNL la 14,2% și USR la 11,2% (detalii în HotNews ). Un sondaj INSCOP publicat pe 15 martie plasa AUR la 37%, PSD la 20,1%, PNL la 15,5% și USR la 12,7% (detalii în HotNews ). Ultimul sondaj CURS anterior, publicat pe 29 martie, indica AUR la 33%, PSD la 24%, PNL la 16% și USR la 9% (detalii în HotNews ). Sondajul CURS publicat acum a fost realizat după ruptura din coaliție și după depunerea moțiunii de cenzură PSD–AUR, ceea ce îl plasează într-un moment de tensiune politică în care, pe lângă intenția de vot, se conturează și o majoritate care indică schimbarea premierului ca opțiune preferată. [...]
Valeriu Stoica avertizează că o moțiune reușită ar putea împinge România spre un guvern PSD–AUR , scenariu care ar schimba raporturile de putere din coaliția actuală și ar deschide o perioadă de incertitudine politică, inclusiv în relația cu partenerii externi, potrivit Adevărul . Fostul președinte al PNL a susținut, într-o intervenție la Digi 24 , că „ofensiva PSD” nu îl vizează în mod real pe premierul Ilie Bolojan, ci „ideea de a se schimba cursul politic din România”, printr-o altă manieră de guvernare. În această logică, Stoica spune că o continuare a coabitării PNL cu PSD, și după criza politică în curs, ar însemna perpetuarea „modului de politică făcut până acum” și ar alimenta percepția că PNL devine „un fel de anexă” a PSD. Miza moțiunii: refacerea coaliției sau o majoritate PSD–AUR Stoica a vorbit despre o posibilă înțelegere informală PSD–AUR în spatele moțiunii de cenzură , în condițiile în care, în discursul public, cele două partide ar transmite obiective diferite: PSD ar invoca refacerea unei alianțe mai largi, iar AUR ar cere alegeri anticipate. În spatele acestor poziționări, el spune că există „speculații” pe care le consideră „justificate” privind o coordonare minimă între PSD și AUR. În scenariul în care moțiunea trece, Stoica afirmă că refacerea actualei formule de guvernare nu ar mai fi posibilă, iar „varianta normală” ar fi un guvern PSD–AUR, cu PNL și USR în opoziție. El adaugă că „rămâne de văzut” ce va face UDMR, partid care ar putea, la rândul său, să treacă în opoziție. Reacții externe: Comisia Europeană , mai dură; SUA, posibil mai relaxate Pe plan internațional, Stoica anticipează că prima reacție la o eventuală alianță PSD–AUR „nu va fi foarte bună”, iar Comisia Europeană ar putea avea „cele mai aspre” poziții. În schimb, în ceea ce privește Statele Unite, el spune că nu se așteaptă la o reacție dură din partea actualei administrații prezidențiale și avansează ideea că aceasta „ar putea chiar să salute” formarea unui guvern PSD–AUR. Presiune pe PNL: delimitare de PSD și o dispută internă În evaluarea lui Stoica, PNL ar trebui să se delimiteze de PSD pentru a-și recâștiga identitatea și relevanța, avertizând că în partid va urma o luptă internă privind direcția strategică. Totodată, el a apreciat că Ilie Bolojan „nu putea face mult mai mult” în condițiile actuale, invocând atât stilul său ferm, cât și limitele date de forța partidului și de expertiza tehnică din guvern. Context politic: Nicușor Dan, descris ca „Hopa-Mitică” În aceeași intervenție, Stoica l-a caracterizat pe președintele Nicușor Dan drept „Hopa-Mitică în politica românească”, argumentând că acesta nu poate face „jocuri politice” în sens clasic pentru că nu are în spate un partid și ar fi un politician „solitar”. El a spus că nu mai face o predicție privind evoluția lui, după ce estimările sale anterioare i-au fost „infirmate”. [...]
Viktor Orban spune că Ungaria nu va aplica hotărârea CJUE , escaladând un conflict de reglementare cu instituțiile UE care poate deschide calea unor noi măsuri de presiune la nivel european, într-un moment de tranziție politică la Budapesta, potrivit G4Media . Premierul demisionar al Ungariei a transmis, într-o scrisoare către președintele Tamas Sulyok, făcută publică sâmbătă, că decizia Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) ar reprezenta „o încălcare gravă” a suveranității statelor membre și a „identității constituționale”. În același document, Orban conchide că guvernul ungar „nu va pune în aplicare decizia”. Hotărârea CJUE, publicată la 21 aprilie, a stabilit că guvernul Orban a încălcat valorile fundamentale ale Uniunii Europene printr-o lege care interzice conținutul legat de minoritățile sexuale și de gen în școli și în mass-media, sub pretextul „protejării copiilor”. „Această lege este contrară însăși identității UE ca ordine juridică comună într-o societate caracterizată de pluralism. Ungaria nu își poate invoca în mod valid identitatea națională pentru a justifica adoptarea unei legi care încalcă valorile menționate anterior”, a declarat Curtea. Context: lege contestată și schimbare de guvern la Budapesta Legea a fost criticată atât în Ungaria, cât și în străinătate și a fost caracterizată drept homofobă, inclusiv pentru că face legătura între homosexualitate și pedofilie. Comisia Europeană a dus cazul la CJUE în 2021. În plan intern, Fidesz , partidul lui Orban aflat la putere din 2010, a pierdut alegerile din 12 aprilie în fața partidului de opoziție Tisza, condus de conservatorul Peter Magyar. Noul guvern, care ar urma să aibă o supermajoritate de două treimi în legislativ, este așteptat să se formeze în a doua jumătate a lunii mai. [...]
Disputa politică pe listările la bursă ale unor companii de stat a escaladat în Parlament , după ce senatorul PACE Clement Sava i-a răspuns în versuri vicepremierului Oana Gheorghiu , pe fondul discuțiilor despre includerea unor societăți cu capital de stat pe lista posibilelor listări, potrivit Mediafax . Senatorul a publicat o poezie intitulată „Noaptea ca hoții”, în care o atacă pe vicepremier în legătură cu inițiativa de listare la bursă a unor companii de stat, sugerând că demersul ar echivala cu „a vinde” active publice și criticând relația Executiv–Parlament în acest subiect. „Un vicepremier pizmaș descoperi la ceas de noapte / Că țara nu e ONG și că a vinde tot nu poate”, începe poezia. Ce companii sunt menționate pe lista de posibile listări În material sunt enumerate companii cu capital de stat care ar fi incluse pe lista posibilelor listări sau pachete, cu mențiuni de tip „condiționat” sau „amînat”: CN APM Constanța Salrom (condiționat) Romarm/Cugir (condiționat) Poșta Română (condiționat) Transgaz (condiționat) CNAB București (amînat) Nuclearelectrica (amînat) Pentru Transelectrica, „nu se recomandă”, deoarece statul „are 58,69%”, iar „orice ABB semnificativ coboar sub pachetul de control”, potrivit textului. (ABB este o vânzare accelerată de acțiuni, de regulă către investitori instituționali.) De ce contează: semnal de blocaj politic pe un subiect cu impact de piață Schimbul de replici indică o tensionare a dezbaterii politice în jurul listărilor la bursă ale companiilor de stat, un subiect care, dacă avansează, poate influența guvernanța acestor societăți, controlul statului și calendarul unor tranzacții pe piața de capital. Materialul nu oferă detalii despre un calendar sau o decizie formală iminentă, ci surprinde reacția politică generată de anunțul vicepremierului. [...]
