Știri
Știri din categoria Politică
Disputa politică pe cererea 3 de plată din PNRR reaprinde riscul de pierdere a banilor europeni, după ce fostul ministru al Investițiilor și Proiectelor Europene Adrian Câciu l-a acuzat public pe Dragoș Pîslaru că ar fi „pierdut miliarde” din fondurile alocate României prin PNRR, în contextul problemelor legate de această tranșă, potrivit Mediafax.
Câciu respinge acuzațiile că ar fi responsabil pentru dificultățile cererii de plată nr. 3 și susține că nu mai ocupă o funcție ministerială de peste un an. El afirmă că, la predarea mandatului, jalonul privind pensiile magistraților fusese deja îndeplinit și validat de Comisia Europeană, iar România urma să încaseze 231 milioane euro (aprox. 1,15 miliarde lei) aferente jalonului 215.
„Ciolacu nu mai este prim-ministru de fix un an! Din 5 mai 2025! Câciu nu mai e ministru la fonduri europene din 23 decembrie 2024. Câciu lăsase jalonul privind pensiile de serviciu îndeplinit, validat de Comisia Europeană. România urma să încaseze 231 milioane euro aferente jalonului 215.”
În mesajul publicat sâmbătă pe Facebook, fostul ministru îl numește pe Pîslaru „obraznic” și „incompetent” și îl acuză de pierderi pe PNRR, inclusiv pe un jalon despre care spune că ar fi generat o diminuare de 65 milioane euro (aprox. 325 milioane lei).
Câciu susține, totodată, că Pîslaru „a pierdut în jur de 7,4 miliarde euro” din PNRR și contestă afirmațiile potrivit cărora ar fi fost „recuperate” sume în cadrul cererii de plată nr. 3, menționând explicit o valoare de 350 milioane euro (aprox. 1,75 miliarde lei) la care face referire în postare.
„Incompetentul obraznic de astăzi a reușit să piardă 65 milioane de euro din acest jalon! De fapt, Pîslaru a pierdut în jur de 7,4 miliarde euro din PNRR. (...) Și acum, după ce a pierdut bani din Cererea de Plata 3, ne spune ca „a recuperat” 350 milioane euro.”
Câciu plasează disputa și în succesiunea de miniștri la portofoliul fondurilor europene, afirmând că după el a urmat Marcel Boloș până în iunie 2025, iar apoi Dragoș Pîslaru din iunie 2025 până în prezent. El mai spune că l-ar fi avertizat public pe Pîslaru că va pierde bani din cererea de plată nr. 3.
În același mesaj, Câciu leagă subiectul de moțiunea de cenzură și afirmă că, „de marți”, Pîslaru ar urma să fie „șomer”, menționând-o și pe Oana Gheorghiu.
În material este indicat și faptul că Dragoș Pîslaru a răspuns acuzațiilor privind cererea de plată nr. 3, într-un articol separat al Mediafax, însă detaliile poziției sale nu sunt prezentate aici.
Recomandate
Valeriu Stoica avertizează că o moțiune reușită ar putea împinge România spre un guvern PSD–AUR , scenariu care ar schimba raporturile de putere din coaliția actuală și ar deschide o perioadă de incertitudine politică, inclusiv în relația cu partenerii externi, potrivit Adevărul . Fostul președinte al PNL a susținut, într-o intervenție la Digi 24 , că „ofensiva PSD” nu îl vizează în mod real pe premierul Ilie Bolojan, ci „ideea de a se schimba cursul politic din România”, printr-o altă manieră de guvernare. În această logică, Stoica spune că o continuare a coabitării PNL cu PSD, și după criza politică în curs, ar însemna perpetuarea „modului de politică făcut până acum” și ar alimenta percepția că PNL devine „un fel de anexă” a PSD. Miza moțiunii: refacerea coaliției sau o majoritate PSD–AUR Stoica a vorbit despre o posibilă înțelegere informală PSD–AUR în spatele moțiunii de cenzură , în condițiile în care, în discursul public, cele două partide ar transmite obiective diferite: PSD ar invoca refacerea unei alianțe mai largi, iar AUR ar cere alegeri anticipate. În spatele acestor poziționări, el spune că există „speculații” pe care le consideră „justificate” privind o coordonare minimă între PSD și AUR. În scenariul în care moțiunea trece, Stoica afirmă că refacerea actualei formule de guvernare nu ar mai fi posibilă, iar „varianta normală” ar fi un guvern PSD–AUR, cu PNL și USR în opoziție. El adaugă că „rămâne de văzut” ce va face UDMR, partid care ar putea, la rândul său, să treacă în opoziție. Reacții externe: Comisia Europeană , mai dură; SUA, posibil mai relaxate Pe plan internațional, Stoica anticipează că prima reacție la o eventuală alianță PSD–AUR „nu va fi foarte bună”, iar Comisia Europeană ar putea avea „cele mai aspre” poziții. În schimb, în ceea ce privește Statele Unite, el spune că nu se așteaptă la o reacție dură din partea actualei administrații prezidențiale și avansează ideea că aceasta „ar putea chiar să salute” formarea unui guvern PSD–AUR. Presiune pe PNL: delimitare de PSD și o dispută internă În evaluarea lui Stoica, PNL ar trebui să se delimiteze de PSD pentru a-și recâștiga identitatea și relevanța, avertizând că în partid va urma o luptă internă privind direcția strategică. Totodată, el a apreciat că Ilie Bolojan „nu putea face mult mai mult” în condițiile actuale, invocând atât stilul său ferm, cât și limitele date de forța partidului și de expertiza tehnică din guvern. Context politic: Nicușor Dan, descris ca „Hopa-Mitică” În aceeași intervenție, Stoica l-a caracterizat pe președintele Nicușor Dan drept „Hopa-Mitică în politica românească”, argumentând că acesta nu poate face „jocuri politice” în sens clasic pentru că nu are în spate un partid și ar fi un politician „solitar”. El a spus că nu mai face o predicție privind evoluția lui, după ce estimările sale anterioare i-au fost „infirmate”. [...]
Cu două zile înaintea votului pe moțiunea de cenzură , PNL încearcă să arate sprijin public pentru premierul Ilie Bolojan , printr-o manifestație anunțată la Oradea de primarul Florin Birta, potrivit HotNews . Miza imediată este una de stabilitate politică: pe 5 mai, Parlamentul votează moțiunea depusă de AUR și PSD, iar un eșec la vot ar deschide negocieri pentru o nouă majoritate. Primarul Oradei a făcut apel la locuitorii orașului și ai județului Bihor să participe duminică seară, de la ora 18:00, în Piața Unirii, la statuia Regelui Ferdinand, la o adunare „în sprijinul” premierului. Apelul a fost publicat într-o postare pe Facebook , unde Birta susține că manifestația nu ar fi „pentru politică” și „nu împotriva nimănui”, ci „pentru normalitate”. „Nu pentru politică. Nu împotriva nimănui. Nu pentru dispute. Ci pentru ceva mai important. Pentru NORMALITATE” Birta, primar PNL din 2020, i-a succedat lui Ilie Bolojan la conducerea municipiului, după ce acesta a renunțat să mai candideze pentru un nou mandat și a ales să candideze la președinția Consiliului Județean Bihor. În mesajul său, edilul leagă sprijinul pentru Bolojan de transformările din Oradea din perioada în care acesta a condus administrația locală și afirmă că premierul „poate contribui decisiv și la schimbarea României”. Calendarul moțiunii și scenariul de după vot Moțiunea de cenzură este semnată de 254 de parlamentari și a fost depusă marți, după ce a fost anunțată într-o conferință de presă comună de Marian Neacșu și Petrișor Peiu. Birourile permanente reunite ale Senatului și Camerei Deputaților au stabilit calendarul: moțiunea a fost citită miercuri, la ora 12:30, iar votul este programat marți, 5 mai. Dacă Ilie Bolojan nu trece de votul Parlamentului, el rămâne interimar, urmând să înceapă negocieri pentru formarea unei noi majorități și consultări cu partidele politice la Palatul Cotroceni. Poziționări politice: PSD exclude AUR, dar tensiunile rămân În contextul moțiunii, liderul PSD, Sorin Grindeanu, a declarat în repetate rânduri că își dorește continuarea guvernării într-o formulă pro-europeană și că exclude o coaliție cu AUR. „În această perioadă, în modul în care sunt așezate lucrurile, PSD a anunțat că nu face majoritate cu AUR. (…) Sunt lucruri care ne despart.” În același timp, HotNews notează că PNL și USR au votat, de mai multe ori, că dacă PSD va genera o criză politică, nu vor mai face o majoritate cu PSD, ceea ce complică perspectiva unei reconfigurări rapide în cazul căderii guvernului. [...]
Votul din 5 mai poate redesena majoritatea parlamentară , pe fondul negocierilor de ultim moment și al scenariilor de „partid-balama” care ar putea ține în viață Guvernul Bolojan, potrivit Euronews . În PSD, miza imediată este disciplina la vot pentru moțiunea de cenzură inițiată împreună cu AUR. Într-o ședință internă, conducerii din teritoriu i s-a cerut mobilizare și prezență maximă, pe fondul temerilor că o parte dintre semnatari ar putea lipsi sau că votul ar putea fi „invalidat” prin manevre procedurale, conform surselor citate. Liderul PSD Sorin Grindeanu și-a pus inclusiv demisia pe masă ca instrument de presiune internă. PSD: „buffer” de 10–12 voturi, ca plasă de siguranță Pentru a reduce riscul unor „defecțiuni” în ziua votului, social-democrații ar fi strâns deja o rezervă de 10–12 voturi de la alți parlamentari, susține jurnalistul Euronews Marius Vulpe, citând surse. În același timp, PSD pornește la vot cu cel puțin un absent anticipat, un parlamentar aflat în spital din cauza unei boli incurabile, potrivit numărătorii interne menționate în material. PNL: negocieri pentru a „sparge” votul și un scenariu de partid-balama De cealaltă parte, liberalii ar urma să negocieze „până în ultimul moment” pentru a împiedica demiterea premierului, inclusiv cu parlamentari din zona suveranistă (în special AUR) și cu aleși din PSD, potrivit unor surse liberale citate. Un element cu potențial de impact operațional în Parlament este scenariul construirii unei formațiuni de tip „partid-balama” , după modelul UNPR, care ar putea susține Guvernul atât la moțiune, cât și ulterior, într-un posibil guvern minoritar. Nucleul ar urma să fie format din parlamentari POT, „aproximativ 10–12”, care ar putea constitui baza unei noi grupări politice, conform aceleiași relatări. Presiune și în PNL: Bolojan mizează pe unitatea partidului Pentru Ilie Bolojan , pe lângă votul din 5 mai, o miză este menținerea unității PNL, în condițiile în care au apărut voci care ar susține continuarea colaborării cu PSD. Bolojan respinge această variantă, avertizând asupra costurilor politice pentru partid. Dacă PNL ar accepta o astfel de situație, ar urma soarta PNTCD. E greu să stai la masă cu cineva care de mai multe ori ți-a arătat că nu te respectă, că n-are niciun pic de respect. Nu văd niciun fel de problemă să fii în opoziție. Materialul notează și o vulnerabilitate internă pentru liberali: în sondaje, Bolojan ar sta „de două ori mai bine” decât scorul partidului, fiind descris de surse din conducere drept principala „locomotivă” electorală a PNL în perspectiva alegerilor din 2028. Ce urmează Soarta Guvernului se decide pe 5 mai , la votul din Parlament. Până atunci, ambele tabere își joacă șansele prin mobilizare, negocieri individuale și posibile repoziționări care pot schimba aritmetica majorității chiar în ziua moțiunii. [...]
Strategia de „neutralitate” a președintelui Nicușor Dan în criza politică de la București poate funcționa ca scut împotriva unei suspendări , dar lasă deschisă întrebarea dacă îi va folosi și electoral pe termen mai lung, potrivit unei analize prezentate de HotNews , care citează declarațiile fostului lider PNL Valeriu Stoica. În contextul în care guvernul condus de premierul liberal Ilie Bolojan este vizat de o moțiune de cenzură PSD-AUR , Nicușor Dan a adoptat un rol de mediator. Prima sa reacție după depunerea moțiunii, în 22 aprilie, a fost: „Îmi păstrez echidistanța”. Dezbaterea și votul din Parlament sunt programate marți, 5 mai. De ce spune Valeriu Stoica că președintele „nu putea” face mai mult Invitat în emisiunea „În fața ta” de la Digi24 , Valeriu Stoica a susținut că Nicușor Dan „nu putea” să se implice mai mult în actuala criză din „două motive”: nu are în spate un partid , ceea ce îi limitează capacitatea de a face „jocuri politice”, în condițiile în care, spune Stoica, deși rolul constituțional al președintelui este unul neutru, în practică președinții susținuți de partide au influențat scena politică prin relația cu acele formațiuni; este „un jucător solitar” , profil care, în opinia fostului lider PNL, i-a definit atât câștigarea Primăriei, cât și a funcției prezidențiale. „Hopa-mitică” și miza: supraviețuirea politică Stoica l-a descris pe Nicușor Dan drept „un hopa-mitică în politica românească”, sugerând o capacitate de revenire după episoade de presiune politică, dar a adăugat că rămâne de văzut „dacă acest principiu de supraviețuire îl va salva în continuare și cât îl va salva”. Fostul lider PNL a vorbit despre două „perioade de supraviețuire” pentru actualul președinte, prima fiind până la finalul mandatului. În această etapă, „jocul” de neutralitate — „să nu supere partidele” — ar avea, în lectura sa, un efect practic: reducerea riscului unei suspendări și al unui referendum de demitere. A doua perioadă, a mai spus Stoica, ține de testul electoral de la următoarele alegeri, unde rămâne deschis dacă electoratul va valida în continuare un președinte perceput ca „pe deasupra” partidelor și cu rol de moderator. [...]
Valeriu Stoica susține că miza PSD este blocarea schimbării modului de guvernare , nu atacul direct la adresa premierului Ilie Bolojan, într-o analiză făcută la Digi24 . Fostul lider PNL leagă ofensiva social-democraților de o posibilă coordonare minimă cu AUR, în contextul moțiunii de cenzură. Stoica afirmă că „tunurile” sunt „numai la suprafață” îndreptate spre Bolojan, iar ținta reală ar fi ideea unei schimbări de „curs politic” și a modului de a face politică la nivel național, pe care premierul ar fi încercat să o promoveze, după modelul schimbărilor posibile la nivel local. Moțiunea de cenzură și ipoteza unei coordonări PSD–AUR În intervenția sa, Stoica spune că PSD nu ar fi ieșit la atac fără „o minimă coordonare” cu AUR, chiar dacă o astfel de înțelegere ar fi negată public. El invocă diferența dintre mesajele publice ale celor două partide și faptul că, în pofida acestor diferențe, acționează împreună prin moțiunea de cenzură. Ce ar urma dacă moțiunea trece, în lectura lui Stoica Fostul președinte PNL susține că, dacă moțiunea de cenzură ar fi adoptată, refacerea actualei formule de guvernare nu ar mai fi realistă sau, în orice caz, nu ar mai fi „bine” să fie refăcută. În scenariul pe care îl descrie, „varianta normală” ar fi: un guvern PSD–AUR; PNL și USR în opoziție; UDMR, cel mai probabil, tot în opoziție, deși Stoica notează că „niciodată nu se știe”. Unghiul economic: „rentele” din economie ca motiv de fond Stoica mai afirmă că obiectivul PSD ar fi menținerea la guvernare pentru a continua să extragă „rente” din economia românească, iar dacă actuala coaliție nu mai poate funcționa, partidul ar urmări o nouă formulă care să permită același lucru. Presiune internă pe PNL: „separarea apelor” În același context, Stoica avertizează că PNL riscă să-și diminueze și mai mult ponderea politică dacă ar continua coabitarea cu PSD după această criză. El vorbește despre necesitatea ca liberalii să-și „recâștige identitatea politică” și anticipează o bătălie internă în PNL privind strategia de urmat în perioada următoare. [...]
Criza din coaliție se vede direct în așteptările de schimbare la vârful Guvernului , cu 58% dintre respondenți spunând că premierul Ilie Bolojan ar trebui să demisioneze, potrivit unui sondaj CURS citat de HotNews . Datele au fost culese după ieșirea PSD din coaliția de guvernare și depunerea unei moțiuni de cenzură împreună cu AUR. Sondajul a fost realizat în perioada 28 aprilie – 1 mai 2026, pe un eșantion național de 1.098 respondenți, prin metoda CATI (interviuri telefonice asistate de calculator). Marja de eroare este de ±3%, la un nivel de încredere de 95%. Presiune pe premier: majoritate pentru demisie, informare ridicată despre criză Potrivit cercetării, 81% dintre respondenți spun că au auzit despre tensiunile din coaliția de guvernare, 10% declară că au auzit doar parțial, iar 6% nu sunt la curent (3% nu au răspuns). La întrebarea privind demisia premierului Ilie Bolojan: 58% spun că ar trebui să demisioneze; 40% se opun; 2% nu au o opinie. Intenția de vot: AUR rămâne pe primul loc, PSD al doilea, PNL al treilea Dacă duminica viitoare ar avea loc alegeri parlamentare, CURS indică următoarele procente: AUR: 34% PSD: 23% PNL: 18% USR: 10% UDMR: 5% Sub pragul electoral, sondajul plasează: SOS România: 3% PNRR (partid fondat de Cristian Popescu Piedone): 3% Partidul Oamenilor Tineri: 2% Context: comparație cu sondaje recente din martie și aprilie În material sunt menționate și rezultate din alte măsurători recente, care arată variații în special la AUR și PSD: Un sondaj al Agenției de Rating Politic (ARP), publicat pe 17 aprilie, indica AUR la 35,8% și PSD la 17,2%, cu PNL la 14,2% și USR la 11,2% (detalii în HotNews ). Un sondaj INSCOP publicat pe 15 martie plasa AUR la 37%, PSD la 20,1%, PNL la 15,5% și USR la 12,7% (detalii în HotNews ). Ultimul sondaj CURS anterior, publicat pe 29 martie, indica AUR la 33%, PSD la 24%, PNL la 16% și USR la 9% (detalii în HotNews ). Sondajul CURS publicat acum a fost realizat după ruptura din coaliție și după depunerea moțiunii de cenzură PSD–AUR, ceea ce îl plasează într-un moment de tensiune politică în care, pe lângă intenția de vot, se conturează și o majoritate care indică schimbarea premierului ca opțiune preferată. [...]
