Știri
Știri din categoria Politică
Valeriu Stoica susține că miza PSD este blocarea schimbării modului de guvernare, nu atacul direct la adresa premierului Ilie Bolojan, într-o analiză făcută la Digi24. Fostul lider PNL leagă ofensiva social-democraților de o posibilă coordonare minimă cu AUR, în contextul moțiunii de cenzură.
Stoica afirmă că „tunurile” sunt „numai la suprafață” îndreptate spre Bolojan, iar ținta reală ar fi ideea unei schimbări de „curs politic” și a modului de a face politică la nivel național, pe care premierul ar fi încercat să o promoveze, după modelul schimbărilor posibile la nivel local.
În intervenția sa, Stoica spune că PSD nu ar fi ieșit la atac fără „o minimă coordonare” cu AUR, chiar dacă o astfel de înțelegere ar fi negată public. El invocă diferența dintre mesajele publice ale celor două partide și faptul că, în pofida acestor diferențe, acționează împreună prin moțiunea de cenzură.
Fostul președinte PNL susține că, dacă moțiunea de cenzură ar fi adoptată, refacerea actualei formule de guvernare nu ar mai fi realistă sau, în orice caz, nu ar mai fi „bine” să fie refăcută. În scenariul pe care îl descrie, „varianta normală” ar fi:
Stoica mai afirmă că obiectivul PSD ar fi menținerea la guvernare pentru a continua să extragă „rente” din economia românească, iar dacă actuala coaliție nu mai poate funcționa, partidul ar urmări o nouă formulă care să permită același lucru.
În același context, Stoica avertizează că PNL riscă să-și diminueze și mai mult ponderea politică dacă ar continua coabitarea cu PSD după această criză. El vorbește despre necesitatea ca liberalii să-și „recâștige identitatea politică” și anticipează o bătălie internă în PNL privind strategia de urmat în perioada următoare.
Recomandate
UDMR își retrage sprijinul parlamentar pentru învestirea Guvernului Veștea , ceea ce complică aritmetica votului și crește presiunea pentru o formulă de guvernare alternativă sau renegociată, potrivit Biziday . Liderii UDMR s-au reunit miercuri, la o zi după ce deciseseră să nu intre în Guvernul Veștea, și au stabilit acum că nici nu îl vor vota. Parlamentarii Uniunii vor ieși din sală în momentul votului de învestitură. Kelemen Hunor a spus că decizia a fost luată „cu o singură abținere” și că au fost discutate trei opțiuni de comportament la vot: prezență fără vot, vot împotrivă sau absență din sală. Varianta aleasă este ieșirea din sală. Ce formule de guvern ar accepta UDMR Hunor a indicat trei scenarii pe care UDMR le-ar putea susține: învestirea unui guvern minoritar PSD; învestirea unui guvern minoritar PNL–USR–UDMR, dar fără Ilie Bolojan premier; refacerea coaliției de guvernare PSD–PNL–USR–UDMR. În același context, liderul UDMR a afirmat că și Guvernul Veștea ar fi tot un guvern minoritar și a susținut că AUR nu ar urma să sprijine „toate proiectele”. Hunor a precizat că a discutat aceste variante cu Ilie Bolojan și cu Dominic Fritz . [...]
PNL pregătește un Congres Extraordinar care poate decide sancțiuni interne, într-un moment de tensiune politică legat de nominalizarea lui Adrian Veștea pentru formarea noului guvern , potrivit Biziday . Conducerea partidului a decis convocarea Consiliului Național Extraordinar pentru vineri, 19 iunie, și propune organizarea Congresului Extraordinar pentru duminică, 21 iunie. Congresul ar urma să aibă loc la Romexpo, unde sunt așteptați aproximativ 2.500 de membri. Ședința de vineri este prezentată ca obligatorie pentru convocarea oficială a congresului de duminică. Miza: disciplină de partid și validarea direcției politice În interiorul PNL există informații că, la congresul de duminică, Adrian Veștea ar putea fi sancționat sau exclus din partid, pe motiv că ar fi încălcat statutul în momentul în care a refuzat să renunțe la poziția de premier desemnat. Totuși, agenda oficială a congresului urmează să fie stabilită abia vineri, în cadrul lucrărilor Consiliului Național. În acest context, Ilie Bolojan a indicat nevoia unei repoziționări interne, afirmând că partidul trebuie „să-și reconfirme direcția politică, să-și clarifice mesajul și să-și mențină credibilitatea”. Ce spune regulamentul PNL despre sancționarea aleșilor Conform regulilor interne citate, sancționarea membrilor care ocupă funcții alese se decide prin votul Congresului, după o procedură care implică: o propunere a Biroului Permanent; adoptarea acesteia de către Consiliul Național; votul final în Congres. Regulamentul mai prevede că, în acest caz, este convocat automat un Congres Extraordinar. [...]
PNL intră în reorganizare accelerată, cu miză directă pe stabilitatea guvernării , după ce conducerea partidului a convocat un Consiliu Național vineri și a propus un Congres extraordinar duminică, la Romexpo, potrivit Stirile Pro TV . În paralel, surse liberale indică faptul că premierul desemnat Adrian Veștea ar vrea să candideze la șefia PNL, urmând să îl înfrunte pe Ilie Bolojan. Primele efecte ale crizei interne se văd deja la vârful partidului: în ședința Biroului Politic Național, Cătălin Predoiu și-a anunțat demisia din funcția de prim-vicepreședinte. Consiliul Național de vineri ar urma să se desfășoare online, cu aproximativ 800 de delegați, iar tema centrală este convocarea Congresului extraordinar. Calendarul deciziilor și miza: conducerea PNL și soarta lui Veștea în partid În partid, disputa s-a mutat „pe față”, cu tabere care își pregătesc strategiile înaintea voturilor decisive. Pentru vineri este pregătit un Consiliu Național în care Ilie Bolojan ar urma să propună convocarea Congresului extraordinar; dacă procedura trece, congresul ar putea avea loc duminică. Potrivit informațiilor prezentate de publicație, delegații ar urma să voteze două chestiuni majore: alegerea noii conduceri a PNL; excluderea lui Adrian Veștea și a liberalilor care ar accepta funcții în viitorul guvern. Totuși, în cazul lui Veștea, excluderea nu poate fi decisă de Consiliul Național, deoarece funcția de prim-vicepreședinte a fost validată de Congres, iar o astfel de decizie ar urma să fie tranșată tot la congres. Negocieri în culise și contacte PNL–PSD, potrivit surselor Pe fondul negocierilor pentru instalarea guvernului, tabăra premierului desemnat ar încerca să își asigure voturile necesare și să își consolideze sprijinul în interiorul PNL înaintea unui posibil congres extraordinar. În acest context, potrivit unor surse politice citate de Știrile Pro TV, Alina Gorghiu, Lucian Bode și Hubert Thuma s-ar fi întâlnit marți seară, la Vila Lac, cu Adrian Veștea, Marian Neacșu și liderul PSD Sorin Grindeanu. Publicația precizează că a solicitat un punct de vedere liderilor liberali menționați, dar până la momentul relatării nu primise un răspuns. De cealaltă parte, apropiați ai lui Ilie Bolojan s-ar fi reunit tot marți seară, într-un restaurant din Capitală, unde Mircea Abrudean și alți lideri liberali ar fi discutat strategia pentru perioada imediat următoare. Ce urmează Dacă procedura de convocare este aprobată, Congresul extraordinar ar putea decide atât formula de alegere a conducerii (cu candidați care își prezintă echipa și „viziunea” pentru partid), cât și eventuale sancțiuni politice interne legate de participarea la viitorul guvern. În acest moment, o parte dintre informații sunt prezentate ca provenind din „surse”, iar confirmările oficiale privind întâlnirile din culise lipsesc. [...]
AUR ar putea înclina balanța la învestirea Guvernului Veștea , după ce deputatul Mohammad Murad a spus la Antena 3 că formațiunea are „53% șanse” să voteze noul Executiv, în condițiile în care UDMR a anunțat că nu va susține guvernul. Murad a afirmat miercuri seară, într-o intervenție la Antena 3 CNN, că George Simion „nu este în țară” și că, pe tema voturilor pentru noul guvern, „nu negociază”, ci se află în faza în care „comunică” cu cei care „fac guvernul”. Deputatul a susținut că nu are „informații complete” și nici „informații sigure”, dar a transmis că „simte că ceva pozitiv se întâmplă” și că „mâine vom avea șansa să vedem răsăritul”. Condiția invocată: „măsuri concrete” și un program „pentru români” Întrebat dacă ar vota Guvernul Veștea „mâine”, Murad a răspuns că, „acum, nu”, motivând că nu a auzit „nimic concret” din partea premierului desemnat. El a relatat că a discutat cu Rareș Bogdan și a cerut ca viitoarea guvernare să vină cu „măsuri concrete” și să explice „exact cum vede viitoarea guvernare”. În același context, Murad a criticat direcția economică pe care o asociază cu Ilie Bolojan, invocând creșteri de taxe și un climat pe care îl descrie drept „colaps economic și psihic”. Ca exemplu, a spus că „nu e nimeni pe litoral”, pe care îl leagă de o criză de încredere. „Vom vota în bloc” și estimarea de „53%” Deputatul AUR a insistat că, dacă partidul decide să acorde voturile, acestea vor fi date „în bloc”, respingând ideea unor facțiuni interne. Întrebat explicit „în procente” ce șanse are Guvernul Veștea să fie votat de AUR, Murad a indicat „53%”, precizând că nu este un procent rezultat din discuții recente cu George Simion, cu care ar fi comunicat „foarte puțin” în ultimele aproximativ 12 ore. Ce urmează Din declarațiile lui Murad reiese că decizia AUR ar depinde de semnale rapide privind programul și măsurile viitorului guvern, în condițiile în care tabăra Veștea ar urmări un vot în Parlament „mâine sau până vineri”. Informațiile rămân însă la nivel de estimare și percepție personală, deputatul subliniind că nu are „detalii” și nici „informații complete” despre o eventuală înțelegere. [...]
AUR își întărește disciplina de vot în plin blocaj pe calendarul de învestire a Guvernului Veștea , într-un moment în care partidele negociază dacă audierile și votul din Parlament se fac rapid sau se amână, potrivit Adevărul . George Simion a transmis miercuri, pe Facebook, un mesaj care vizează direct coeziunea internă și disponibilitatea partidului de a susține demersuri parlamentare împotriva puterii. Liderul AUR a scris: „AUR are 90 de parlamentari. Adică 90 de reprezentanți ai românilor. Ei semnează și votează orice moțiune și suspendare. Oricând, fără trădători. AUR = LOIALITATE”. Mesajul apare pe fondul divergențelor din Parlament privind organizarea audierilor miniștrilor și a votului de învestitură pentru Executivul condus de Adrian Veștea. Miza imediată: calendarul audierilor și al votului de învestitură Potrivit unor surse politice citate de publicație, PNL, USR, UDMR și AUR ar urma să susțină în Birourile Permanente reunite amânarea audierilor și a votului pentru începutul săptămânii viitoare, dacă lista miniștrilor și programul de guvernare sunt depuse miercuri seara. Contextul este detaliat într-un material separat al Adevărul . De cealaltă parte, PSD ar insista pentru un calendar accelerat: audieri joi și vot vineri. Conform acelorași surse, varianta nu ar avea susținerea PNL, USR și UDMR. Presiune internă și „fisuri” în AUR În timp ce conducerea AUR susține oficial că parlamentarii partidului nu vor vota Guvernul Veștea, au apărut și poziții care nu exclud o susținere condiționată. Deputatul AUR Mohammad Murad a declarat public că ar putea acorda sprijinul dacă programul de guvernare va include măsuri concrete pentru rezolvarea problemelor cetățenilor, potrivit Adevărul . În acest context, intervenția lui Simion poate fi citită ca o încercare de a limita eventuale abateri de la linia oficială, în timp ce negocierile privind calendarul de învestire rămân tensionate. [...]
Ruptura dintre Nicușor Dan și Ilie Bolojan a fost alimentată de decizii fiscale și de lipsa unei majorități stabile , iar miza imediată este capacitatea României de a livra rapid măsuri credibile pentru reducerea deficitului, într-un context de presiune europeană și de piață, potrivit unei analize publicate de Adevărul . Primul punct major de fricțiune a apărut înainte de desemnarea lui Ilie Bolojan ca premier, pe fondul discuțiilor despre menținerea cotei standard de TVA. În campanie, Nicușor Dan semnase un angajament că nu va susține majorarea TVA, iar, potrivit informațiilor apărute atunci în spațiul public, ar fi încercat să condiționeze numirea premierului de păstrarea TVA la nivelul existent. În realitate, Guvernul Bolojan a majorat în iulie 2025 cota standard de TVA la 21%, iar premierul a justificat decizia prin presiunea deficitului excesiv și riscul de retrogradare, susținând că era „singura soluție pentru a realiza venituri rapide”. Analistul politic Ion Bogdan Lefter explică faptul că măsurile structurale (precum reforma aparatului bugetar) nu puteau produce efecte cuantificabile „în câteva zile”, în timp ce ajustările fiscale puteau fi prezentate imediat ca măsuri cu impact bugetar concret în negocierile europene și în discuțiile cu agențiile de rating. TVA, deficitul și semnalul către partenerii externi În lectura analistului, controversa TVA a fost amplificată politic, însă decizia a avut o logică de urgență bugetară: guvernul trebuia să demonstreze rapid că poate controla deficitul. În același timp, pachetul de măsuri (majorarea TVA și unele reduceri de cheltuieli) a fost contestat de sindicate, de opoziția naționalistă și chiar de grupuri din interiorul coaliției, pe fondul costurilor sociale și politice ale consolidării fiscale. „Guvernul avea la dispoziție foarte puțin timp pentru a demonstra că poate controla deficitul. (...) Din acest motiv au fost adoptate măsuri precum majorarea TVA și unele reduceri de cheltuieli”, a explicat Ion Bogdan Lefter. Disputa pentru București, un conflict mai degrabă politic decât instituțional Un al doilea episod de tensiune a fost legat de alegerile pentru Primăria Capitalei. Potrivit relatării, Nicușor Dan și-ar fi dorit un candidat agreat de el, Cătălin Drulă, și i-ar fi propus lui Ilie Bolojan ca PNL să sprijine candidatul susținut de USR. PNL a mers însă cu propriul candidat, Ciprian Ciucu, pe fondul poziției PSD, care a cerut ca partidele din coaliție să nu facă front comun împotriva lui Daniel Băluță. În final, Ciucu a câștigat, după ce candidatura lui Drulă a fost slăbită de intrarea în cursă a unor foști aliați ai președintelui (Ana Ciceală, Vlad Gheorghe și Dan Trifu). În același context, Ludovic Orban, consilier al președintelui la acel moment, a susținut public candidatura lui Ciucu, iar Nicușor Dan l-a demis și s-a considerat trădat inclusiv de Bolojan. Totuși, Lefter minimizează impactul acestui episod și îl descrie ca parte a unei dinamici politice „firești”, nu ca dovadă a unei rupturi instituționale decisive. Miza de fond: blocajul parlamentar și lipsa unei formule de guvernare Dincolo de episoadele punctuale, analistul plasează nemulțumirea președintelui în dificultatea de a se sprijini pe PNL și USR pentru o formulă stabilă de guvernare. După moțiunea de cenzură inițiată de PSD și adoptată inclusiv cu voturile AUR, o revenire a PNL și USR într-o coaliție cu PSD ar fi „foarte dificilă”, însă, în actuala configurație parlamentară, fără reunirea fostei coaliții nu există o majoritate stabilă, cu excepția unor formule care ar presupune colaborări între PSD, AUR și alte formațiuni din aceeași zonă. În această cheie, tensiunile dintre președinte și premier se suprapun peste o problemă mai mare: un blocaj politic generalizat, în care „președintele nu are o soluție evidentă”, iar partidele nu par să aibă o ieșire clară. În plus, potrivit analizei, PSD – deși a declanșat criza prin moțiune – nu dorește să își asume guvernarea, deși „teoretic” ar putea obține sprijin parlamentar, ceea ce face situația și mai dificil de deblocat. [...]
