Știri
Știri din categoria Politică
Valeriu Stoica avertizează că o moțiune reușită ar putea împinge România spre un guvern PSD–AUR, scenariu care ar schimba raporturile de putere din coaliția actuală și ar deschide o perioadă de incertitudine politică, inclusiv în relația cu partenerii externi, potrivit Adevărul.
Fostul președinte al PNL a susținut, într-o intervenție la Digi 24, că „ofensiva PSD” nu îl vizează în mod real pe premierul Ilie Bolojan, ci „ideea de a se schimba cursul politic din România”, printr-o altă manieră de guvernare. În această logică, Stoica spune că o continuare a coabitării PNL cu PSD, și după criza politică în curs, ar însemna perpetuarea „modului de politică făcut până acum” și ar alimenta percepția că PNL devine „un fel de anexă” a PSD.
Stoica a vorbit despre o posibilă înțelegere informală PSD–AUR în spatele moțiunii de cenzură, în condițiile în care, în discursul public, cele două partide ar transmite obiective diferite: PSD ar invoca refacerea unei alianțe mai largi, iar AUR ar cere alegeri anticipate. În spatele acestor poziționări, el spune că există „speculații” pe care le consideră „justificate” privind o coordonare minimă între PSD și AUR.
În scenariul în care moțiunea trece, Stoica afirmă că refacerea actualei formule de guvernare nu ar mai fi posibilă, iar „varianta normală” ar fi un guvern PSD–AUR, cu PNL și USR în opoziție. El adaugă că „rămâne de văzut” ce va face UDMR, partid care ar putea, la rândul său, să treacă în opoziție.
Pe plan internațional, Stoica anticipează că prima reacție la o eventuală alianță PSD–AUR „nu va fi foarte bună”, iar Comisia Europeană ar putea avea „cele mai aspre” poziții. În schimb, în ceea ce privește Statele Unite, el spune că nu se așteaptă la o reacție dură din partea actualei administrații prezidențiale și avansează ideea că aceasta „ar putea chiar să salute” formarea unui guvern PSD–AUR.
În evaluarea lui Stoica, PNL ar trebui să se delimiteze de PSD pentru a-și recâștiga identitatea și relevanța, avertizând că în partid va urma o luptă internă privind direcția strategică. Totodată, el a apreciat că Ilie Bolojan „nu putea face mult mai mult” în condițiile actuale, invocând atât stilul său ferm, cât și limitele date de forța partidului și de expertiza tehnică din guvern.
În aceeași intervenție, Stoica l-a caracterizat pe președintele Nicușor Dan drept „Hopa-Mitică în politica românească”, argumentând că acesta nu poate face „jocuri politice” în sens clasic pentru că nu are în spate un partid și ar fi un politician „solitar”. El a spus că nu mai face o predicție privind evoluția lui, după ce estimările sale anterioare i-au fost „infirmate”.
Recomandate
Cătălin Predoiu cere PNL să-și clarifice linia de politică externă înaintea unei alianțe cu USR , după ce Dominic Fritz l-a numit „lame duck” pe președintele SUA Donald Trump, potrivit Digi24 . Miza, în lectura lui Predoiu, este riscul ca disputele politice interne din SUA să fie „importate” în România, cu efecte asupra Parteneriatului Strategic cu Statele Unite. Într-o postare amplă pe Facebook, Predoiu îl critică pe liderul USR pentru formularea folosită după alegerile de la jumătatea mandatului din SUA , pe care o consideră „nepoliticoasă” și o plasează în registrul limbajului politic al democraților americani. El susține că astfel de poziționări confundă simpatiile ideologice cu interesul național și pot ajunge să contrazică obiective strategice ale României. „O astfel de afirmație nu se face din partea unui șef de partid dintr-o țară parteneră. Nu este doar un afront la adresa unei persoane, este un afront la adresa SUA, pentru că Președintele SUA, indiferent cine este acesta, reprezintă SUA.” Presiune pe conducerea PNL înaintea unei alianțe cu USR Dincolo de critica la adresa lui Fritz, Predoiu își îndreaptă mesajul către Ilie Bolojan , președintele PNL, căruia îi solicită să explice „ce viziune comună asupra politicii externe și a Parteneriatului Strategic cu SUA poate construi alături de USR”. Predoiu avertizează că diferențele de abordare nu dispar printr-o alianță electorală și că politica externă „nu poate deveni un teren al improvizațiilor dictate de competiția dintre partide”. Critici și la „infuzia” de reformiști în PNL În același mesaj, Predoiu critică apropierea PNL de USR și spune că nu privește favorabil nici aducerea în partid a unor „reformiști”, indicând „nume gen Pâslaru și Gheorghiu”. El descrie procesul drept o „topire ideologică” a PNL și ridică întrebarea care ar fi poziția partidului „dincolo de declarații” după o eventuală alianță cu USR. În argumentația sa, Predoiu mai afirmă că ironia la adresa președintelui SUA este „cu atât mai condamnabilă” în contextul de securitate al României, pe care îl descrie drept complicat, și califică gestul drept „la limita iresponsabilității” față de interesele naționale. [...]
Guvernul deschide negocieri pe salariul minim, cu o cerere sindicală de +675 lei , iar miza imediată este presiunea bugetară și asupra costurilor din economie, în condițiile în care Executivul discută în paralel și despre indexarea pensiilor. Potrivit Digi24 , premierul Luca Niculescu s-a întâlnit luni, la sediul Guvernului, cu reprezentanții sindicatelor, care cer majorarea salariului minim cu 675 de lei. În același timp, premierul era așteptat în Parlament la „Ora Guvernului”, solicitare inițiată de AUR și adoptată cu susținerea PSD, deoarece voturile AUR nu ar fi fost suficiente pentru ca demersul să treacă. Ce cer sindicatele și ce semnal dă Guvernul Tema centrală a discuției de la Palatul Victoria a fost creșterea salariului minim, pe fondul solicitării sindicatelor de majorare cu 675 de lei. După întâlnire, premierul și-a exprimat susținerea pentru indexarea pensiilor, conform unui comunicat al Guvernului citat de Digi24. În același anunț este menționată și „debirocratizarea”, fără ca materialul să detalieze măsuri concrete sau un calendar. Dimensiunea politică: discuții separate cu miniștrii PSD Reprezentanții sindicali vor și discuții separate cu miniștrii PSD, potrivit informațiilor prezentate în material. În contextul în care majorarea salariului minim are efecte directe asupra costurilor cu forța de muncă și asupra veniturilor bugetare, această solicitare indică o negociere care se mută și pe teren politic, nu doar tehnic. Deocamdată, din informațiile disponibile, nu rezultă o decizie finală privind nivelul salariului minim sau momentul exact al unei eventuale aplicări, dincolo de cererea sindicatelor. [...]
Disputa dintre Ministerul Muncii și fostul ministru interimar Dragoș Pîslaru mută în prim-plan riscul de corecții pe PNRR , după ce Pîslaru susține, într-o reacție relatată de Digi24 , că lista cu „morți” invocată de actualul ministru al Muncii, Florin Manole, ar fi fost întocmită și semnată la 30 iunie de Alexandra Zară, fosta șefă a ANPDPD, „numită și susținută de PSD”. Pîslaru răspunde astfel acuzațiilor lansate de Manole, care a afirmat că fostul ministru ar fi raportat către Comisia Europeană persoane decedate ca fiind dezinstituționalizate, ceea ce ar duce la pierderea unor bani din PNRR din cauza unor raportări false. În mesajul citat, Pîslaru spune că a demis-o pe Alexandra Zară „pentru acest tip de management dezastruos” și că a numit-o în loc pe Ana Rădulescu, pe care o descrie drept „un profesionist impecabil”. Ce spune Pîslaru despre datele raportate și verificări Fostul ministru interimar afirmă că ANPDPD a raportat la 31 august, pe baza datelor primite din țară către minister, 3.976 de persoane eligibile, „fără vreun caz de deces în centre”, după ce situațiile problematice din raportarea de la 30 iunie ar fi fost eliminate prin verificări. Totodată, Pîslaru susține că atacul lui Manole vine în contextul verificărilor Comisiei Europene pe acest jalon și acuză actuala conducere că ar căuta un „țap ispășitor” în loc să gestioneze discuțiile tehnice cu experții europeni. El afirmă că eventualele neconcordanțe invocate de Comisie ar ține de „clarificări metodologice complexe”, nu de „falsuri” sau de raportarea unor persoane decedate. Miza PNRR și responsabilitatea raportării Pîslaru mai afirmă că, în cele cinci luni în care a fost ministru interimar, nu a semnat și nu a trimis nicio raportare către Comisia Europeană, atribuția revenind direcției de specialitate din minister. În plus, el spune că în primăvara lui 2026 a renegociat jalonul cu Comisia Europeană, reducând ținta la 4.000 de persoane dezinstituționalizate și transformând indicatorul într-unul „mai ușor de măsurat”. Textul Digi24 este trunchiat spre final, astfel că detaliile complete despre „marja permisă de 5%” apar integral în materialul Agerpres. Context: acuzațiile lui Manole privind corecții de fonduri În varianta redată de Agerpres, Florin Manole susține că „corecția de fonduri din PNRR este inevitabilă”, invocând raportări greșite, inclusiv persoane decedate, și alte cazuri neconforme. Aceste acuzații sunt contestate de Pîslaru, care pune responsabilitatea listei inițiale pe fosta conducere a ANPDPD. În lipsa unor concluzii publice ale Comisiei Europene în materialul citat, rămâne de văzut dacă verificările pe jalon vor confirma existența unor raportări neconforme și ce impact bugetar ar putea rezulta din eventuale corecții pe PNRR. [...]
PSD își consolidează ponderea în Senat după afilierea a cinci senatori aleși pe listele POT și S.O.S. România , mutare care ridică grupul social-democrat la 40 de membri și redesenează raportul de forțe între grupurile parlamentare, potrivit HotNews . Cei cinci senatori și-au anunțat afilierea luni, în plenul Senatului. Este vorba despre Ionel Carp și Cristian Bem (aleși pe listele S.O.S. România), respectiv Valentina Aldea, Liviu Sorin Robe și Robert Daniel Ghiță (aleși pe listele POT), informație transmisă de Agerpres . Ce se schimbă în aritmetica Senatului După aceste transferuri, componența grupurilor din Senat indicată în articol este: PSD: 40 de senatori AUR: 30 de senatori PNL: 27 de senatori USR: 18 senatori UDMR: 10 senatori Senatori fără afiliere la un grup: 9 Contextul mutărilor: desființarea unui grup parlamentar Afilierea celor doi senatori aleși pe listele S.O.S. România vine după desființarea, săptămâna trecută, a grupului parlamentar „Pace – Întâi România”, din care făceau parte Ionel Carp și Cristian Bem. Grupul a fost dizolvat după ce mai mulți senatori l-au părăsit, astfel că nu a mai îndeplinit condiția minimă de funcționare, de cel puțin șapte membri. În termeni practici, creșterea numerică a PSD în Senat întărește capacitatea grupului de a controla mai bine voturile și negocierile parlamentare, în condițiile în care distribuția pe grupuri este un indicator-cheie pentru influența în procedurile și deciziile camerei. [...]
Sorin Grindeanu încearcă să limiteze costul politic al imaginilor de la botezul familiei Simonis și mută discuția spre efectele austerității și scăderea puterii de cumpărare, potrivit Digi24 . Liderul PSD spune că acceptă criticile venite de la public și presă, dar respinge atacurile „ipocriților”, invocând exemple de cheltuieli mari și privilegii ale unor politicieni. În declarațiile făcute după reacțiile apărute în urma evenimentului privat de la Timișoara, Grindeanu afirmă că înțelege percepția creată de imagini „în contrast cu problemele pe care le are România” și admite că, în „contextul social dificil”, cei cu funcții publice trebuie să fie mai atenți la mesajele transmise, inclusiv în viața privată. El spune că regretă percepția creată în rândul românilor care „au resimțit puternic măsurile de austeritate din ultimul an”. Mesajul economic pe care PSD încearcă să-l recupereze Grindeanu leagă direct scandalul de la botez de agenda economică pe care partidul vrea să o proiecteze în spațiul public: venituri mai bune, locuri de muncă și „o economie care să repornească”. În același timp, recunoaște deteriorarea indicatorilor resimțiți de populație: „Eu pot să accept în toată această perioadă că firmele românești s-au închis, puterea de cumpărare a românilor a scăzut.” Întrebat despre discursul PSD privind sărăcirea românilor, în contextul imaginilor de la botez, Grindeanu a răspuns: „Da, toată lumea a sărăcit. La toată lumea a scăzut puterea de cumpărare.” Linia de apărare: „accept criticile”, dar nu de la „ipocriți” Liderul PSD afirmă că acceptă criticile românilor și ale presei, însă trasează o limită când vine vorba de adversari sau comentatori pe care îi acuză de dublu standard. În declarația citată de Digi24, el enumeră exemple precum cheltuieli „de zeci de mii de euro” pentru vizite la Bruxelles, triplarea indemnizațiilor „în ultima zi de mandat” și episoade de opulență („băi de șampanie pe yachturi”), respectiv referiri la o „clădire de 45 de camere în Washington DC”. În paralel, Grindeanu susține că unele informații vehiculate despre el ar fi false și dă ca exemple discuțiile despre un ceas și despre pantofi despre care spune că au fost atribuiți greșit unor branduri scumpe. Contextul evenimentului de la Timișoara Potrivit Digi24, botezul a fost organizat la Timișoara de Alfred Simonis , președintele Consiliului Județean Timiș, pentru cel de-al treilea copil al său. Nașul copilului a fost Sorin Grindeanu, iar la eveniment au participat mai mulți lideri PSD; la petrecere a cântat și artistul italian Al Bano. Pentru PSD, miza imediată rămâne gestionarea unei vulnerabilități de imagine într-un moment în care partidul încearcă să-și ancoreze mesajul public în costul austerității și în scăderea nivelului de trai, fără ca episoadele de opulență asociate liderilor să contrazică această linie. [...]
Alfred Simonis a ales să răspundă prin ironie criticilor despre „luxul” de la botez , transformând subiectul într-un mesaj de tip „noi versus ei”, cu țintă directă către jurnaliștii care au relatat despre eveniment, potrivit Digi24 . Președintele Consiliului Județean Timiș a spus, luni, la începutul unei ședințe, că a fost „un weekend greu” nu doar pentru participanții la botez, ci și pentru cei care ar fi stat „la pândă” pentru a surprinde și comenta imaginile de la petrecere. Declarația este redată de Digi24 ca provenind dintr-o înregistrare video publicată de Vocea Timișului. „Au stat la pândă, au stat prin boscheți, au stat toată noaptea treji, să comenteze, să propage, să promoveze... Deci un weekend greu pentru toată lumea, suntem foarte obosiți și unii, și alții.” De ce contează: gestionarea unui cost reputațional pentru PSD Miza episodului depășește evenimentul privat în sine: reacția lui Simonis indică o strategie de respingere a criticilor prin ridiculizarea celor care le formulează, într-un moment în care imaginile cu ținute scumpe au alimentat o dezbatere publică despre ostentație și decuplarea liderilor politici de la realitățile sociale. Botezul copilului lui Alfred Simonis, desfășurat în weekend, a devenit subiect de controversă după ce presa a publicat imagini cu ținutele participanților, „în special ale doamnelor”, notează Digi24. Contextul care a amplificat subiectul: ținuta Sorinei Docuz și reacția lui Marcel Ciolacu În centrul discuției a fost Sorina Docuz , partenera fostului premier Marcel Ciolacu, care a apărut la eveniment cu o haină despre care presa a scris că ar fi din șinșilă și ar fi costat peste 15.000 de euro. Ciolacu a reacționat duminică, susținând că haina a fost cumpărată dintr-un bazar din Istanbul și că a costat 500 de euro (aprox. 2.500 lei), potrivit informațiilor prezentate de Digi24. Totodată, el a confirmat luni pentru Digi24 că nu se mai căsătorește luna aceasta cu Sorina Docuz. [...]
