Știri
Știri din categoria Piețe financiare
Piețele financiare reacționează violent la escaladarea conflictului din Orientul Mijlociu, iar petrolul, aurul și dolarul cresc puternic, în timp ce bursele americane indică scăderi semnificative înainte de deschidere, potrivit datelor centralizate de a 2 martie 2026.
Cotațiile țițeiului au urcat abrupt după atacurile iraniene și blocajele din Strâmtoarea Hormuz, rută prin care tranzitează aproximativ 20% din petrolul global.
Temerea majoră este întreruperea fluxurilor energetice, ceea ce ar putea alimenta un nou val inflaționist la nivel global.
Activele considerate sigure au atras rapid capital:
Investitorii pariază că tensiunile vor reduce probabilitatea unei scăderi rapide a dobânzii de către Rezerva Federală. Piața indică o probabilitate de peste 95% ca dobânda-cheie să rămână neschimbată în martie.
Contractele futures indică deschideri negative pe Wall Street:
Indicele volatilității VIX a urcat la cel mai ridicat nivel din ultimele trei luni, semn al nervozității crescute.
Bitcoin a recuperat ușor după scăderile din weekend, tranzacționându-se în jurul valorii de 66.000 dolari, însă piața cripto rămâne volatilă, influențată de mișcările dolarului și de apetitul redus pentru risc.
Piețele transmit un mesaj clar: conflictul militar are potențialul de a deveni un șoc energetic global. Dacă perturbările din Strâmtoarea Hormuz persistă, presiunea asupra inflației și asupra politicilor monetare ar putea redefini traiectoria economică din 2026.
Recomandate
S&P 500 a închis ușor pe plus, în timp ce Nasdaq a scăzut, în pofida unei inflații mai reduse decât estimările , pe fondul presiunilor persistente asupra sectorului tehnologic. Potrivit Reuters , investitorii au reacționat pozitiv la datele privind inflația din ianuarie, însă temerile legate de impactul inteligenței artificiale asupra profiturilor au limitat avansul. Indicele Dow Jones a crescut cu 0,10%, până la 49.500,93 puncte, S&P 500 a urcat cu 0,05%, la 6.836,17 puncte, în timp ce Nasdaq Composite a pierdut 0,22%, închizând la 22.546,67 puncte. Pentru întreaga săptămână, însă, toți cei trei indici au înregistrat scăderi, cele mai mari din noiembrie: S&P 500 a coborât cu 1,39%, Nasdaq cu 2,1%, iar Dow cu 1,23%. Datele oficiale au arătat că prețurile de consum din SUA au crescut mai puțin decât se anticipa în ianuarie. În urma publicării cifrelor, probabilitatea unei reduceri a dobânzii cu 0,25 puncte procentuale în iunie a crescut la 52,3%, potrivit instrumentului FedWatch al CME Group. Sectorul tehnologic, sub presiune Acțiunile marilor companii tech au tras în jos piața, Nvidia și Apple fiind printre cei mai mari factori negativi pentru S&P 500. Investitorii rămân prudenți în fața competiției crescânde în domeniul inteligenței artificiale și a costurilor ridicate necesare pentru susținerea investițiilor în acest sector. În schimb, sectoarele defensive au avut evoluții mai bune: utilitățile au crescut cu 2,69%; sectorul imobiliar a avansat cu 1,48%; sănătatea a fost susținută de rezultatele solide raportate de Dexcom și Moderna. Applied Materials a urcat cu 8,1% după ce a anunțat estimări peste așteptări pentru trimestrul al doilea, iar Arista Networks a câștigat 4,8% pe fondul unor prognoze optimiste privind veniturile. În același timp, piața rămâne marcată de incertitudini legate de viitoarele alegeri legislative din SUA și de posibilitatea schimbării conducerii Rezervei Federale în cursul acestui an. Analiștii anticipează o perioadă de volatilitate ridicată, în pofida semnelor de temperare a inflației. [...]
Escaladarea conflictului din Orientul Mijlociu a zguduit bursele și a scumpit petrolul , iar investitorii s-au refugiat rapid în dolar și aur, potrivit HotNews.ro , care citează Reuters. Cotația Brent a urcat cu 4,5%, la 76,07 dolari pe baril , după ce a atins temporar 82 de dolari, iar petrolul american a crescut la 69,59 dolari. Aurul a avansat cu 1%, până la 5.327 dolari uncia , semn al tensiunii din piețe. Loviturile lansate de Statele Unite și Israel asupra Iranului continuă, iar Teheranul a răspuns cu rachete în regiune. Președintele american Donald Trump a declarat că ostilitățile ar putea dura încă patru săptămâni și că atacurile vor continua până la atingerea obiectivelor asumate. Strâmtoarea Ormuz, punctul critic Piața urmărește cu atenție Strâmtoarea Ormuz, pe unde trece: aproximativ 20% din petrolul comercializat pe mare la nivel global; circa 20% din gazul natural lichefiat. Deși ruta nu este oficial blocată, mai multe petroliere staționează la intrare, pe fondul riscurilor de securitate și al problemelor de asigurare. Jorge Leon, de la Rystad Energy, avertizează că o oprire efectivă ar bloca 15 milioane de barili pe zi. În paralel, OPEC+ a decis o majorare modestă a producției pentru aprilie, de 206.000 de barili pe zi, însă mare parte din acest volum ar trebui să tranziteze tot zona tensionată. Alan Gelder, de la Wood Mackenzie, compară situația cu embargoul petrolier din anii 1970 . Ajustat la valoarea actuală, pragul istoric ar echivala cu aproximativ 90 de dolari pe baril în 2026, nivel care, în condițiile actuale, nu pare greu de atins. Reacția burselor În Asia: Nikkei 225 (Japonia) a scăzut cu 1,4%, pe fondul temerilor legate de costurile energiei; MSCI Asia-Pacific (fără Japonia) a pierdut 1,2%; CSI 300 (China) a rămas relativ stabil. În Orientul Mijlociu, Emiratele Arabe Unite și Kuweit au suspendat temporar tranzacțiile. În Europa, contractele futures pe EURO STOXX 50 au coborât cu 1,4%, iar pe DAX cu 1,3%. La New York, indicii futures pe S&P 500 și Nasdaq au pierdut câte 0,6%. Dolarul și titlurile americane, principalele refugii Dolarul s-a apreciat, susținut de statutul Statelor Unite de exportator net de energie și de atractivitatea titlurilor de stat americane. Euro a scăzut la 1,1788 dolari, iar randamentul obligațiunilor SUA pe 10 ani s-a stabilizat la 3,97%. Tensiunile geopolitice se suprapun peste un climat economic fragil, cu investitorii atenți la datele economice din SUA și la posibilele decizii ale Rezervei Federale privind dobânzile. Un șoc prelungit al petrolului ar putea reaprinde inflația globală, punând presiune suplimentară pe companii și consumatori. [...]
Piețele americane au închis puternic în scădere, după ce noile tarife globale de 15% anunțate de Donald Trump au amplificat incertitudinea și temerile legate de impactul inteligenței artificiale asupra unor sectoare-cheie. La finalul ședinței de luni, Dow Jones a pierdut 1,66%, S&P 500 a coborât cu 1,04%, iar Nasdaq a scăzut cu 1,13%, într-un val amplu de vânzări în tehnologie și servicii financiare. Decizia președintelui de a majora la 15% tarifele aplicate tuturor partenerilor comerciali, după hotărârea Curții Supreme privind cadrul legal anterior, a alimentat un climat de „risk-off” în rândul investitorilor. Incertitudinea privind evoluția politicii comerciale a lovit în special companiile expuse global. Sectorul tehnologic și financiar, în prim-planul corecțiilor În tehnologie, IBM a fost una dintre companiile afectate, pe fondul temerilor că noile instrumente de automatizare bazate pe inteligență artificială ar putea reduce cererea pentru serviciile tradiționale de modernizare a sistemelor informatice. În paralel, titluri precum Microsoft și Meta au înregistrat scăderi consistente. În sectorul financiar, presiunea a fost accentuată de temeri privind lichiditatea și expunerea la credit. Mastercard și American Express au resimțit vânzări pe fondul incertitudinii comerciale, iar Capital One a fost afectată de îngrijorările legate de piața creditului privat. Contractele futures indică o posibilă revenire Marți dimineață, contractele futures pe indicii americani au arătat o revenire moderată, după corecțiile abrupte din ședința precedentă. Investitorii încearcă să evalueze dacă scăderile recente reflectă un risc structural sau o reacție excesivă la șocurile de politică economică. Mărfuri și criptomonede Pe piața materiilor prime, aurul a corectat cu 0,88%, până la 5.159 dolari uncia, după ce anterior se apropiase de 5.200 dolari. Petrolul a urcat ușor, țițeiul american ajungând la 66,62 dolari pe baril, susținut de tensiunile geopolitice din Orientul Mijlociu. În zona activelor digitale, Bitcoin a scăzut cu aproximativ 4,7%, iar Ethereum cu aproape 4,9%, semn că apetitul pentru risc rămâne limitat. Context tensionat Combinația dintre escaladarea tarifelor și îngrijorările privind impactul inteligenței artificiale asupra modelelor tradiționale de afaceri a creat un climat volatil. Deși unele sectoare defensive și utilitățile au rezistat mai bine, tehnologia și serviciile financiare au condus declinul. Pe termen scurt, direcția pieței va depinde de clarificările privind politica comercială și de modul în care investitorii vor evalua riscurile asociate transformărilor tehnologice accelerate. [...]
Piețele asiatice s-au prăbușit luni, 2 februarie 2026, în contextul unei duble temeri investitorești: incertitudinea provocată de inteligența artificială pe Wall Street și nominalizarea lui Kevin Warsh la conducerea Rezervei Federale a SUA. Potrivit Investing.com , bursa sud-coreeană KOSPI a pierdut 5%, în timp ce acțiunile din Hong Kong și Japonia au înregistrat scăderi semnificative. Concomitent, aurul și argintul s-au prăbușit pe fondul unui vânt de panică declanșat de politicile monetare așteptate de la noul posibil președinte al Fed. Trei crize într-una: AI, aur și politică monetară Temerile legate de AI – Investitorii americani, în special cei care au mizat masiv pe acțiuni din sectorul tehnologic, manifestă o îngrijorare crescândă față de posibila supraevaluare a companiilor din domeniul inteligenței artificiale. Aceste temeri s-au transmis rapid în Asia, unde titlurile marilor producători de cipuri precum Samsung Electronics și SK Hynix au pierdut între 4,8% și 6,5%. Nominalizarea lui Kevin Warsh – Fost guvernator al Fed și cunoscut susținător al unei politici monetare restrictive, Warsh este văzut ca un pericol pentru piețele speculative. Investitorii anticipează creșteri ale dobânzilor și reducerea bilanțului Fed, ceea ce a dus la întărirea dolarului și retragerea fondurilor din active de refugiu precum metalele prețioase. Colapsul metalelor prețioase – Potrivit CNBC , argintul a scăzut cu 11,25% luni, după o prăbușire de 30% vineri – cea mai mare din 1980 încoace. Aurul a căzut cu peste 5%, coborând sub pragul de 5.000 de dolari/uncie. CME Group a reacționat prin creșterea marjelor pentru tranzacționarea contractelor futures pe aur și argint, ceea ce ar putea forța micii investitori să părăsească piața. Reacții și efecte în lanț S&P 500 futures au scăzut cu peste 1%, în timp ce indicele Hang Seng din Hong Kong a pierdut 2,5%. Investitorii manifestă o aversiune generală față de risc, mutând capitalul către dolari americani și obligațiuni guvernamentale. Mulți analiști consideră că scăderile abrupte sunt alimentate de o combinație între vânzări forțate , temeri speculative și repoziționări tehnice în portofolii. Se conturează o nouă corecție globală? Unii experți, precum Daniel Hynes de la ANZ, văd o posibilă redresare , invocând factori geopolitici care ar putea susține aurul pe termen mediu. Alții, însă, avertizează că argintul ar putea avea o revenire mai lentă , fiind vulnerabil la schimbările din cererea industrială. Evenimentele din ultimele zile demonstrează fragilitatea echilibrelor globale și sensibilitatea extremă a piețelor la numiri politice și schimbări tehnologice rapide. Într-o lume interconectată, un val de panică pe un continent se poate transforma rapid într-o furtună financiară globală. [...]
Piețele bursiere din Asia au înregistrat pierderi pentru a treia sesiune consecutivă pe 21 ianuarie , pe fondul unei vânzări masive de obligațiuni declanșate de creșterea randamentelor titlurilor de stat japoneze și al tensiunilor comerciale tot mai accentuate dintre SUA și Europa, cauzate de disputa privind Groenlanda, notează Share Talk . În ciuda unui discurs conciliant al președintelui Donald Trump la Forumul Economic Mondial de la Davos – în care a anunțat un „cadru pentru un acord viitor” privind Groenlanda și retragerea amenințărilor tarifare împotriva aliaților europeni – investitorii s-au orientat masiv către active de refugiu, precum aurul. Evoluții regionale: Nikkei 225 din Japonia a scăzut pentru a cincea zi consecutivă, coborând sub pragul de 52.700 de puncte, afectat în special de acțiunile exportatorilor, ale constructorilor auto și ale băncilor. Creșterea randamentului obligațiunilor guvernamentale japoneze pe 10 ani la 2,38% , cel mai ridicat nivel din 1999, a provocat temeri privind finanțele publice și impactul unei posibile reduceri a TVA pe alimente, propusă de premierul Sanae Takaichi înaintea alegerilor anticipate din 8 februarie. Indicele MSCI Asia-Pacific (excluzând Japonia) a pierdut 0,3%, în timp ce Hang Seng din Hong Kong a atins minimul săptămânii. Bursa din Shanghai a fost singura excepție pozitivă, urcând cu 0,16% datorită așteptărilor privind un nou pachet de stimulare economică. Impact global și reacții: Potrivit Baird Wealth Management , creșterea bruscă a randamentelor japoneze poate declanșa retrageri din alte piețe, deoarece titlurile nipone au fost mult timp utilizate ca sursă de finanțare pentru tranzacții speculative ( carry trade ). Aurul a continuat să crească puternic, stabilind un nou record istoric la 4.831,80 dolari/uncie , cu un avans de aproape 12% în doar trei săptămâni de la începutul anului, potrivit Trading Economics . Pe piața valutară, dolarul american a înregistrat cea mai abruptă scădere zilnică din ultima lună, în timp ce francul elvețian a atins un maxim istoric în raport cu yenul japonez , trecând peste nivelul de 200 (CHF/JPY), relatează Investing Live . Situația din India: Și piețele din India au fost afectate: indicele BSE Sensex a scăzut cu peste 1.000 de puncte în cursul zilei, dar a reușit o recuperare parțială, închizând cu 0,32% sub nivelul precedent. Rupia indiană a atins un minim istoric față de dolar, iar investitorii instituționali străini au vândut acțiuni în fiecare dintre cele 11 sesiuni din ianuarie, retrăgând echivalentul a peste 32.000 de crore de rupii , informează Mathrubhumi . În acest context volatil, investitorii așteaptă cu atenție decizia de politică monetară a Băncii Japoniei , precum și eventuale clarificări suplimentare din partea liderilor mondiali prezenți la Davos. [...]
Bursele europene au deschis în scădere după intrarea în vigoare a noilor tarife impuse de Donald Trump , investitorii reacționând la incertitudinile comerciale și la volatilitatea accentuată de pe Wall Street, potrivit Reuters . Indicele paneuropean STOXX 600 a coborât cu 0,2% în primele ore ale tranzacționării de marți, 24 februarie 2026, în timp ce DAX (Germania) și CAC 40 (Franța) au deschis, de asemenea, pe minus. Decizia vine după ce Curtea Supremă a SUA a stabilit, cu 6 voturi la 3, că impunerea unilaterală a tarifelor în baza unei legi privind puterile economice de urgență a fost neconstituțională. La scurt timp, președintele Donald Trump a emis un nou ordin executiv, invocând o altă bază legală – Secțiunea 122 din Legea Comerțului din 1974 – prin care a introdus un tarif general de 10% pentru toate bunurile importate, ulterior majorat la 15%, „cu aplicare imediată”. Casa Albă a confirmat că noile tarife au intrat oficial în vigoare pe 24 februarie. Reacția Europei și blocarea acordului comercial Tensiunile comerciale au determinat Parlamentul European să amâne pentru a doua oară votul privind ratificarea acordului comercial UE-SUA, negociat anul trecut. Potrivit Bloomberg , președintele Comisiei pentru Comerț Internațional, Bernd Lange, a anunțat suspendarea procedurilor „până la o evaluare juridică completă și angajamente clare din partea SUA”. Președinta Băncii Centrale Europene, Christine Lagarde , a avertizat, într-un interviu acordat CBS și citat de Bloomberg, că noile măsuri riscă să perturbe echilibrul comercial și să amplifice incertitudinea în piețe. Presiune dublă: tarife și temeri legate de inteligența artificială Scăderile din Europa au fost amplificate de declinul puternic de pe Wall Street din ziua precedentă. Indicele Dow Jones a pierdut peste 820 de puncte, S&P 500 a scăzut cu 1%, iar Nasdaq cu 1,13% . Sectorul financiar a fost printre cele mai afectate, iar temerile privind impactul inteligenței artificiale asupra unor industrii tradiționale au contribuit la sentimentul negativ. În acest context, investitorii se confruntă cu o combinație de factori de risc: escaladarea conflictelor comerciale, incertitudinea juridică legată de tarife și temeri privind transformările tehnologice accelerate. Declarațiile președintelui Trump privind posibilitatea introducerii unor „tarife suplimentare” pentru statele care „joacă jocuri” pe plan comercial sporesc presiunea asupra piețelor. Pe termen scurt, volatilitatea rămâne ridicată, iar evoluția negocierilor dintre Washington și Bruxelles va fi esențială pentru stabilizarea sentimentului investitorilor. [...]
