Știri
Știri din categoria Piețe financiare
$66,384.15-0.02%SPGI
$431.23-4.57%DIA$521.53-1.04%QQQ$708.95-0.18%SPY$748.33-0.70%CO1$91.61+2.95%WTI/USD$84.28+2.27%XBR/USD$91.55+2.82%CL1$84.67+2.57%Piețele financiare reacționează violent la escaladarea conflictului din Orientul Mijlociu, iar petrolul, aurul și dolarul cresc puternic, în timp ce bursele americane indică scăderi semnificative înainte de deschidere, potrivit datelor centralizate de a 2 martie 2026.
Cotațiile țițeiului au urcat abrupt după atacurile iraniene și blocajele din Strâmtoarea Hormuz, rută prin care tranzitează aproximativ 20% din petrolul global.
Temerea majoră este întreruperea fluxurilor energetice, ceea ce ar putea alimenta un nou val inflaționist la nivel global.
Activele considerate sigure au atras rapid capital:
Investitorii pariază că tensiunile vor reduce probabilitatea unei scăderi rapide a dobânzii de către Rezerva Federală. Piața indică o probabilitate de peste 95% ca dobânda-cheie să rămână neschimbată în martie.
Contractele futures indică deschideri negative pe Wall Street:
Indicele volatilității VIX a urcat la cel mai ridicat nivel din ultimele trei luni, semn al nervozității crescute.
Bitcoin a recuperat ușor după scăderile din weekend, tranzacționându-se în jurul valorii de 66.000 dolari, însă piața cripto rămâne volatilă, influențată de mișcările dolarului și de apetitul redus pentru risc.
Piețele transmit un mesaj clar: conflictul militar are potențialul de a deveni un șoc energetic global. Dacă perturbările din Strâmtoarea Hormuz persistă, presiunea asupra inflației și asupra politicilor monetare ar putea redefini traiectoria economică din 2026.
Recomandate
Trump Media monetizează postările lui Trump pentru Wall Street, mizând pe reacțiile rapide ale piețelor , potrivit HotNews , care citează Reuters. Compania lansează un serviciu cu plată ce promite livrarea în „milisecunde” a postărilor de pe conturi-cheie către clienți instituționali, într-o încercare de a crea venituri recurente într-un context de pierderi. Serviciul, denumit Truth API, urmează să fie lansat pe 1 august și va funcționa 24/7. Ținta declarată sunt firmele de pe Wall Street și traderii care au nevoie de acces cât mai rapid la informații cu potențial de a mișca piețele. De ce contează pentru piețe: viteza devine produs vândut Miza comercială este legată de faptul că postările lui Donald Trump pe rețelele sociale pot declanșa mișcări bruște pe piețele globale, mai ales când se referă la comerț și taxe vamale. Pentru participanții la piață, câteva secunde de întârziere pot însemna costuri, iar până acum monitorizarea Truth Social era, în practică, un proces manual pentru bănci și traderi. Noul sistem ar urma să trimită automat postările direct către clienții plătitori, reducând timpul de reacție. Ce spune compania și ce ridică semne de întrebare Directorul interimar al Trump Media, Kevin McGurn, susține că piețele „reacționează deja” la postările de pe Truth Social și că serviciul ar urma să aducă un profit constant. „Piețele reacționează deja la postările de pe Truth Social” În același timp, materialul notează că Trump ar putea beneficia financiar, întrucât familia sa rămâne acționar majoritar al companiei, ceea ce creează o suprapunere neobișnuită între afacerea privată și rolul public de președinte. Fondul care administrează investițiile lui Trump este supravegheat de copiii săi, iar o purtătoare de cuvânt a negat în trecut existența unui conflict de interese. Context: postări care au mișcat indicii bursieri HotNews menționează că Trump a publicat anterior pe Truth Social anunțuri care au „zguduit” piețele, inclusiv pe tema taxelor vamale și a restricțiilor comerciale privind China. Un exemplu dat este 9 aprilie 2025, când principalii indici de pe Wall Street au crescut brusc după o postare în care Trump spunea că va suspenda multe dintre noile taxe pentru 90 de zile. Mark Spiegel, manager de portofoliu la Stanphyl Capital Partners, afirmă că, din câte știe, singurul utilizator de pe Truth Social care influențează piața este chiar Trump și avertizează că firmele care nu plătesc pentru acces rapid ar putea fi dezavantajate dacă ratează postări cu impact. „Din câte știu, singurul utilizator de pe Truth Social care influențează piața este chiar Trump, iar postările sale influențează cu siguranță piața” Tot el adaugă însă că postările lui Trump reprezintă doar o mică parte din totalul factorilor care mișcă piețele. [...]
Ritmul accelerat al estimărilor de profit pe Wall Street, alimentat de entuziasmul pentru AI, începe să fie văzut ca un risc de corecție. Potrivit Antena 3 , o parte dintre analiști și investitori se tem că „bula câștigurilor” – adică așteptările tot mai mari privind profiturile viitoare – ar putea fi urmată de o ajustare severă a piețelor, pe măsură ce sezonul raportărilor pentru trimestrul al doilea se apropie. În centrul îngrijorărilor sunt revizuirile rapide în sus ale prognozelor: datele Bloomberg citate în material arată că analiștii estimează acum o creștere de 25% a profiturilor companiilor din S&P 500 în următoarele 12 luni, pe fondul rezilienței economiei americane și al expansiunii tehnologiilor de inteligență artificială. De ce contează: așteptările ridicate lasă puțin spațiu pentru dezamăgiri Publicația notează că unii investitori se tem că realitatea ar putea rămâne sub nivelul așteptărilor, din mai multe motive invocate în articol: creșterea costurilor pentru companiile implicate în dezvoltarea AI; o posibilă temperare a cererii pentru această tehnologie; dificultăți în transformarea investițiilor în profituri. Ben Inker, co-director al diviziei de alocare a activelor din cadrul companiei de investiții GMO, spune că previziunile de profit pentru următorii doi ani cresc într-un ritm „excepțional”, rar întâlnit în afara perioadelor de redresare după crize. În exemplul citat, estimările agregate pentru următoarele 12 luni au urcat cu aproape 20% în doar șase luni, cea mai amplă revizuire ascendentă de acest tip din 2021. „Ceea ce urmează pentru piață este momentul în care investitorii vor realiza că aceste estimări nu se vor materializa.” AI împinge în sus evaluările, mai ales în zona de cipuri și cloud Materialul arată că estimările privind profiturile producătorilor de cipuri și ale marilor companii de tehnologie care operează infrastructuri cloud la scară globală („hyperscalers”) au fost trase în sus de explozia cererii pentru puterea de procesare. Capital Economics avertizează că piețele bursiere, susținute de entuziasmul pentru AI, s-ar putea apropia de un punct în care estimările de profit și ipotezele legate de cheltuielile de capital devin greu de susținut, iar o corecție ar putea declanșa o retragere amplă din acțiuni. Michel Lerner, care conduce platforma de analiză investițională HOLT din cadrul UBS, afirmă că acțiunile din întreg lanțul valoric al AI sunt evaluate ca și cum ar urma să mențină profituri excepțional de ridicate, dar consideră că șansele ca asemenea niveluri să fie păstrate pe termen lung sunt „extrem de reduse”. Context de piață: maxime istorice și multipli ridicați În ultimele 12 luni, S&P 500 a avansat cu 20%, iar Nasdaq Composite cu peste 25%, ambele având în trimestrul încheiat în iunie cea mai bună evoluție trimestrială din ultimii șase ani, pe fondul rezultatelor solide raportate de companii. Potrivit Bloomberg, acțiunile companiilor americane se tranzacționează la aproximativ de 20 de ori profiturile estimate pentru următoarele 12 luni. Articolul precizează că acest nivel este sub cel din perioada revenirii de după prăbușirea din 2020 și mult sub evaluările din bula dot-com, dar rămâne suficient de ridicat încât să amplifice sensibilitatea pieței la eventuale surprize negative. Un risc suplimentar: costul finanțării ar putea urca O altă vulnerabilitate menționată este schimbarea așteptărilor privind dobânzile din SUA. Traderii anticipează acum că până la finalul anului dobânzile de referință vor fi majorate cu cel puțin 0,25 puncte procentuale, față de începutul anului, când piețele mizau pe două sau trei reduceri de dobândă. În acest context, Kasper Elmgreen, director de investiții pentru instrumente cu venit fix și acțiuni la Nordea Asset Management, spune că „marja de siguranță” pentru profiturile companiilor este redusă, iar întrebarea devine cât timp vor mai continua surprizele pozitive, în condițiile în care așteptările sunt deja foarte ridicate. [...]
Banca Națională a schimbat structura rezervelor valutare, iar această repoziționare a contribuit la un profit de 2,3 miliarde de lei în 2025 , potrivit HotNews , care citează Raportul anual 2025 al BNR . Miza economică imediată este că 80% din câștigurile obținute sunt virate la bugetul de stat, adică circa 1,87 miliarde lei. La 31 decembrie 2025, rezervele internaționale ale României au ajuns la 77,017 miliarde euro, cel mai ridicat nivel consemnat până acum, conform raportului. Din această sumă, rezervele valutare au urcat la 64,8 miliarde euro, iar componenta de aur (evaluată valoric) a crescut puternic pe fondul scumpirii metalului prețios. Rezervele valutare: mai mult euro și dolar, mai puțin „cash” și depozite Cea mai importantă mutație structurală din 2025 a fost schimbarea ponderilor pe valute: euro și-a consolidat poziția, iar dolarul a crescut ușor ca pondere, în timp ce alte valute au pierdut teren. Datele din raport (calculate de HotNews pe baza Raportului anual 2025) indică: ponderea euro în rezervele valutare: 54,2% în 2025 , de la 50,8% în 2024 ; ponderea dolarului: 28,0% în 2025 , de la 26,3% în 2024 . În paralel, pe tipuri de plasamente (emitenți/instrumente), numerarul și depozitele au coborât la 32,2% din rezervele valutare, de la 36,3% în 2024, în timp ce titlurile de stat au rămas dominante și chiar au crescut ca pondere (la 58,3% , de la 56,6% ). De ce contează slăbirea dolarului pentru deciziile de portofoliu BNR arată că deprecierea dolarului american în 2025 a fost cea mai accentuată din ultimele decenii. În raport sunt menționați trei factori principali: semnale de relaxare a politicii monetare din partea Fed pe fondul decelerării economiei și slăbirii pieței muncii, reducerea diferențialului de randament odată cu dobânzi mai mici și amplificarea percepției de risc din cauza incertitudinii politice interne și deteriorării situației fiscale a SUA. În acest context, raportul leagă tendința de evitare a unei expuneri excesive pe dolar de preferința relativ mai mare pentru euro și aur — direcție care se vede și în structura rezervelor BNR. Aurul: stoc neschimbat, valoare mai mare România a păstrat același stoc fizic de aur, 103,6 tone , fără achiziții sau vânzări, însă valoarea rezervei de aur a crescut cu 3,861 miliarde euro într-un an, până la 12,217 miliarde euro , pe fondul creșterii prețului aurului pe piețele internaționale. BNR indică drept context favorabil aurului escaladarea tensiunilor geopolitice, fragmentarea relațiilor comerciale și temerile privind stabilitatea sistemului financiar global, care au crescut cererea pentru active de refugiu. În plus, raportul notează intensificarea achizițiilor de aur de către băncile centrale, mai ales din economiile emergente. Guvernatorul Mugur Isărescu a reiterat public și o explicație personală pentru lipsa apetitului de a crește stocul peste pragul de 100 de tone: „Eu nu vreau să mai crească rezerva de aur, personal, sunt aici peste 100 de tone, pentru că sunt superstițios. De câte ori am trecut peste 100 de tone, România a pățit ceva.” Unde este păstrat aurul și ce reguli își asumă BNR Din cele 103,6 tone , 61,2 tone sunt în custodie la Banca Angliei, iar restul se află în bolțile BNR din București, o dispersie pe care raportul o descrie ca practică standard pentru reducerea riscului de custodie. Raportul mai precizează și reperele interne urmărite în administrarea rezervelor, inclusiv intervale-țintă pentru compoziția valutară (euro între 40% și 75%, dolar între 10% și 35%), o durată medie de până la 1 an și 7 luni pentru întreaga rezervă valutară și limite de expunere față de entități private (câte 10% în anumite categorii). În ansamblu, repoziționarea către euro și dolar, reducerea ponderii numerarului și evoluția aurului au fost elemente care, potrivit raportului citat, au susținut rezultatul financiar al BNR în 2025 și, implicit, transferul unei părți consistente către bugetul de stat. [...]
Piețele par să „prețuiască perfecțiunea” după redeschiderea Strâmtorii Hormuz , iar scăderea petrolului și avansul burselor ar putea fi prea optimiste în raport cu riscurile încă ridicate din regiune, potrivit unei analize CNN . În SUA, țițeiul WTI (referința americană) a închis joi la 76,60 dolari/baril (aprox. 350 lei), în scădere cu aproape 10% pe săptămână. În paralel, benzina a coborât sub 4 dolari/galon (aprox. 0,95 euro/litru, adică aproximativ 4,8 lei/litru) pentru prima dată din martie, iar acțiunile americane sunt aproape de maxime istorice. „Traderii cam prețuiesc perfecțiunea”, a spus David Oxley, economist-șef pentru mărfuri și climă la Capital Economics. „Este ușurarea că strâmtoarea e deschisă – o veste minunată față de scenariul de coșmar în care ar fi fost închisă.” De ce scăderea petrolului poate fi fragilă Potrivit analizei, optimismul vine după semnarea unui acord SUA–Iran care a permis redeschiderea Strâmtorii Hormuz, un punct-cheie pentru transporturile globale de petrol. Totuși, mai mulți analiști avertizează că piața ar putea ignora riscuri care pot perturba din nou fluxurile în lunile următoare. CNN notează câteva vulnerabilități care pot limita revenirea rapidă la normal: traficul prin strâmtoare rămâne „o picătură în ocean” față de nivelurile de dinaintea războiului; costurile de asigurare pentru nave în zonă sunt încă ridicate; persistă întrebări legate de posibile mine în strâmtoare; acordul prevede o perioadă de încetare a focului de 60 de zile, după care strâmtoarea s-ar putea închide din nou; pot apărea blocaje logistice dacă Teheranul cere taxe de tranzit; producătorii din Golf trebuie să își refacă producția și infrastructura afectată de război. „Văd un risc destul de substanțial ca lucrurile să nu se desfășoare atât de optimist pe cât poate că unii includ acum în prețuri”, a declarat Adam Turnquist, strateg tehnic-șef la LPL Financial. Bursele urcă, dar riscul geopolitic rămâne în preț S&P 500 este în creștere cu 9% de la începutul războiului cu Iranul, declanșat la final de februarie, iar piața americană continuă să fie susținută și de entuziasmul din jurul inteligenței artificiale, potrivit CNN. În același timp, acțiunile au scăzut miercuri după ce Rezerva Federală a menținut dobânzile neschimbate, iar traderii iau în calcul posibilitatea unei majorări chiar din septembrie. În acest context, ieftinirea petrolului funcționează ca un sprijin pentru bursă, însă până la o stabilizare durabilă a situației, tensiunile din Orientul Mijlociu rămân o sursă de volatilitate. „Pieței îi place mult vestea că s-a ajuns la un acord și apoi nu se gândește cu adevărat la riscurile din următoarele 60 de zile”, a spus Turnquist. Băncile își taie prognozele, dar „testul” e traficul real prin strâmtoare Pe măsură ce petrolul a coborât de la vârfurile de la final de aprilie, bănci de pe Wall Street și-au redus estimările pentru finalul anului. CNN arată că analiștii Citi au ajustat luni prognoza la 75 dolari/baril (aprox. 345 lei) pentru trimestrul al treilea, de la o estimare anterioară de 110 dolari/baril (aprox. 505 lei). Pentru ca prețurile să rămână jos, investitorii vor avea nevoie să vadă o creștere „semnificativă” a traficului prin Strâmtoarea Hormuz în săptămânile și lunile următoare, pe fondul unor dificultăți logistice de repornire a producției în regiunea Golfului. „Mergem pe o linie foarte fină”, a spus Turnquist. „Piața acum, și mai ales petrolul, presupune că multe lucruri vor merge bine.” [...]
Aurul a ajuns la 27% din rezervele globale și a depășit titlurile de stat americane , un semnal că băncile centrale își recalibrează „plasa de siguranță” într-un context geopolitic și fiscal mai tensionat, potrivit Al Jazeera . Schimbarea este relevantă pentru piețe fiindcă mută centrul de greutate al activelor considerate „refugiu” (instrumente în care investitorii și băncile centrale se adăpostesc în perioade de stres). Timp de decenii, activele SUA au fost percepute drept principalul reper de siguranță, însă acum băncile centrale cumpără aur „într-un ritm record”, pe fondul unei acumulări de riscuri. De ce se mută rezervele către aur Materialul indică mai mulți factori care alimentează această reorientare: conflictul cu Iranul, ca sursă de incertitudine geopolitică; creșterea poverii datoriei SUA; incertitudinea legată de tarifele președintelui Donald Trump. În paralel, China împinge pentru extinderea rolului yuanului în sistemul financiar global, iar țările BRICS încearcă să reducă dependența de dolar, pe fondul accelerării căutării de alternative. Dominația dolarului rămâne, dar presiunea crește Chiar și cu această schimbare în structura rezervelor, dolarul continuă să domine comerțul global, finanțele și piața valutară, notează publicația. Concluzia nu este că lumea „abandonează” dolarul, ci că ritmul de căutare a alternativelor se intensifică — o tendință care poate influența în timp costurile de finanțare, fluxurile de capital și modul în care băncile centrale își gestionează riscurile. [...]
Aurul a devenit cel mai important activ de rezervă al băncilor centrale , depășind obligațiunile guvernamentale americane, pe fondul achizițiilor susținute și al scumpirii accelerate din ultimii ani, potrivit unei analize prezentate de Mediafax , care citează un raport al Băncii Centrale Europene (BCE) . La finalul lui 2025, lingourile reprezentau 27% din totalul activelor de rezervă ale băncilor centrale la nivel global, în creștere de la 20% cu un an înainte. În același interval, obligațiunile de trezorerie americane au coborât la 22%, de la 25%. Ponderea rezervelor denominate în euro a rămas neschimbată, la 15%. De ce contează: rezervele se rearanjează în jurul riscului geopolitic Schimbarea de compoziție a rezervelor indică o căutare de alternative la dolarul american, în contextul în care multe state reevaluează riscurile asociate activelor financiare „clasice” și preferă active considerate mai greu de sancționat sau blocat. Potrivit raportului BCE, aceste tendințe s-au accelerat din 2022, după ce SUA au folosit sancțiuni pentru a îngheța rezervele în dolari ale Rusiei, în urma invaziei pe scară largă a Ucrainei. În raport, președinta BCE, Christine Lagarde , leagă cererea de aur de contextul geopolitic: „Tensiunile geopolitice continuă să stimuleze o cerere puternică de aur din partea băncilor centrale.” Cât aur există în rezerve și cine a cumpărat cel mai mult Băncile centrale ale lumii dețin peste 36.000 de tone de aur, aproape de nivelul maxim din perioada Bretton Woods, când stocurile ajungeau la 38.000 de tone, potrivit BCE. Achizițiile de aur au încetinit ușor în 2025, la 850 de tone, după trei ani în care cumpărările nete au depășit 1.000 de tone anual. Raportul BCE indică drept cei mai mari acumulatori de rezerve de aur din 2022: China Polonia Turcia India În cazul Turciei, BCE notează o schimbare de direcție: după ce a cumpărat 220 de tone de la începutul invaziei Rusiei în Ucraina (2022), la începutul lui 2026 a redus puternic rezervele, vânzând sau împrumutând 130 de tone, după începerea războiului din Iran. Dolarul rămâne dominant, dar aurul câștigă teren Deși aurul a depășit obligațiunile de trezorerie americane ca instrument individual în rezerve, activele denominate în dolari, per ansamblu, reprezintă în continuare cea mai mare parte a rezervelor globale: 42%, potrivit datelor BCE. Raportul mai arată că rolul internațional al euro a crescut „treptat, dar constant” în ultimul deceniu. BCE menționează că emisiunile de datorie internațională în euro au urcat cu 30% până la un „nivel record” de aproape 1 trilion de euro anul trecut, iar investitorii internaționali au investit net 850 de miliarde de euro în active din zona euro, împingând intrările de portofoliu străin aproape de maximele de la crearea monedei unice. [...]
