Știri
Știri din categoria Piețe financiare
$63,551.97+0.01%SPGI
$413.47-1.76%DIA$509.34-0.21%QQQ$716.56-0.45%SPY$737.64-0.69%CO1$88.94-6.51%WTI/USD$86.24-6.72%XBR/USD$89.04-6.41%CL1$86.27-5.83%Piețele financiare reacționează violent la escaladarea conflictului din Orientul Mijlociu, iar petrolul, aurul și dolarul cresc puternic, în timp ce bursele americane indică scăderi semnificative înainte de deschidere, potrivit datelor centralizate de a 2 martie 2026.
Cotațiile țițeiului au urcat abrupt după atacurile iraniene și blocajele din Strâmtoarea Hormuz, rută prin care tranzitează aproximativ 20% din petrolul global.
Temerea majoră este întreruperea fluxurilor energetice, ceea ce ar putea alimenta un nou val inflaționist la nivel global.
Activele considerate sigure au atras rapid capital:
Investitorii pariază că tensiunile vor reduce probabilitatea unei scăderi rapide a dobânzii de către Rezerva Federală. Piața indică o probabilitate de peste 95% ca dobânda-cheie să rămână neschimbată în martie.
Contractele futures indică deschideri negative pe Wall Street:
Indicele volatilității VIX a urcat la cel mai ridicat nivel din ultimele trei luni, semn al nervozității crescute.
Bitcoin a recuperat ușor după scăderile din weekend, tranzacționându-se în jurul valorii de 66.000 dolari, însă piața cripto rămâne volatilă, influențată de mișcările dolarului și de apetitul redus pentru risc.
Piețele transmit un mesaj clar: conflictul militar are potențialul de a deveni un șoc energetic global. Dacă perturbările din Strâmtoarea Hormuz persistă, presiunea asupra inflației și asupra politicilor monetare ar putea redefini traiectoria economică din 2026.
Recomandate
Virajul agresiv al băncilor centrale împinge randamentele în sus și taie din speranțele de relaxare monetară , pe fondul scumpirii petrolului după escaladarea conflictului cu Iranul, în timp ce acțiunile din tehnologie rămân susținute de rezultatele financiare și de entuziasmul din jurul inteligenței artificiale, potrivit Reuters . Mesajul mai dur al Rezervei Federale (Fed) a venit după ce banca centrală americană a menținut dobânzile, dar cu cel mai divizat vot din 1992 încoace: trei președinți regionali au contestat formularea care sugera o „înclinație spre relaxare”, argumentând că nu mai este potrivită în contextul inflației ridicate și al incertitudinii legate de prețul petrolului. Reuters notează că Jerome Powell a confirmat că va rămâne guvernator al Fed până când perspectivele devin mai clare. Obligațiunile reacționează la șocul petrolului și la tonul „hawkish” Creșterea petrolului Brent la un maxim al ultimilor patru ani, de 125 de dolari/baril (aprox. 575 lei), și menținerea închiderii Strâmtorii Hormuz au amplificat temerile privind inflația. În acest context, randamentele titlurilor de stat americane au urcat, iar piețele au eliminat practic scenariul unor tăieri de dobândă în acest an, traderii ajungând să vadă o probabilitate aproximativ egală pentru o majorare de dobândă până în aprilie 2027. Reuters menționează și că, pe fondul tensiunilor geopolitice, există așteptări ca președintele SUA, Donald Trump, să fie informat în cursul zilei despre noi opțiuni militare împotriva Iranului, după ce discuțiile de pace par să fi intrat în impas. Tehnologia rămâne „în altă lume”, susținută de rezultate În contrast cu reacția din obligațiuni, acțiunile au fost sprijinite de sezonul de raportări, în special în sectorul tehnologic. Contractele futures pe Nasdaq au urcat cu aproximativ 0,4%, după rezultate în general pozitive ale unor giganți din tehnologie. Alphabet a crescut puternic în tranzacțiile extinse după ce a depășit estimările, iar Microsoft și Amazon au livrat rezultate în linie cu așteptările menționate de Reuters. În schimb, Meta a dezamăgit pe fondul îngrijorărilor legate de cheltuielile pentru inteligență artificială. Următorul test pentru sentimentul din sector este raportarea Apple, programată mai târziu în aceeași zi. Europa: deschidere slabă, cu BCE și BoE în prim-plan Diferența dintre „frica macro” (inflație, petrol, război) și „euforia micro” (profituri, AI) pregătește o deschidere mai slabă în Europa: futures pe acțiunile pan-europene indicau un minus de circa 0,4%. Investitorii urmăresc deciziile Băncii Centrale Europene și ale Băncii Angliei, ambele așteptate în aceeași zi, cu temerea că mesajele ar putea deveni și mai restrictive. Pe agenda zilei mai intră și datele de inflație din Europa și SUA pentru martie, care ar urma să arate primele efecte ale războiului cu Iranul. Reuters anticipează o creștere a inflației totale, alimentată de scumpirea carburanților, pe fondul așteptărilor că presiunile ar putea continua. [...]
Aurul a ajuns la 27% din rezervele globale și a depășit titlurile de stat americane , un semnal că băncile centrale își recalibrează „plasa de siguranță” într-un context geopolitic și fiscal mai tensionat, potrivit Al Jazeera . Schimbarea este relevantă pentru piețe fiindcă mută centrul de greutate al activelor considerate „refugiu” (instrumente în care investitorii și băncile centrale se adăpostesc în perioade de stres). Timp de decenii, activele SUA au fost percepute drept principalul reper de siguranță, însă acum băncile centrale cumpără aur „într-un ritm record”, pe fondul unei acumulări de riscuri. De ce se mută rezervele către aur Materialul indică mai mulți factori care alimentează această reorientare: conflictul cu Iranul, ca sursă de incertitudine geopolitică; creșterea poverii datoriei SUA; incertitudinea legată de tarifele președintelui Donald Trump. În paralel, China împinge pentru extinderea rolului yuanului în sistemul financiar global, iar țările BRICS încearcă să reducă dependența de dolar, pe fondul accelerării căutării de alternative. Dominația dolarului rămâne, dar presiunea crește Chiar și cu această schimbare în structura rezervelor, dolarul continuă să domine comerțul global, finanțele și piața valutară, notează publicația. Concluzia nu este că lumea „abandonează” dolarul, ci că ritmul de căutare a alternativelor se intensifică — o tendință care poate influența în timp costurile de finanțare, fluxurile de capital și modul în care băncile centrale își gestionează riscurile. [...]
Aurul a devenit cel mai important activ de rezervă al băncilor centrale , depășind obligațiunile guvernamentale americane, pe fondul achizițiilor susținute și al scumpirii accelerate din ultimii ani, potrivit unei analize prezentate de Mediafax , care citează un raport al Băncii Centrale Europene (BCE) . La finalul lui 2025, lingourile reprezentau 27% din totalul activelor de rezervă ale băncilor centrale la nivel global, în creștere de la 20% cu un an înainte. În același interval, obligațiunile de trezorerie americane au coborât la 22%, de la 25%. Ponderea rezervelor denominate în euro a rămas neschimbată, la 15%. De ce contează: rezervele se rearanjează în jurul riscului geopolitic Schimbarea de compoziție a rezervelor indică o căutare de alternative la dolarul american, în contextul în care multe state reevaluează riscurile asociate activelor financiare „clasice” și preferă active considerate mai greu de sancționat sau blocat. Potrivit raportului BCE, aceste tendințe s-au accelerat din 2022, după ce SUA au folosit sancțiuni pentru a îngheța rezervele în dolari ale Rusiei, în urma invaziei pe scară largă a Ucrainei. În raport, președinta BCE, Christine Lagarde , leagă cererea de aur de contextul geopolitic: „Tensiunile geopolitice continuă să stimuleze o cerere puternică de aur din partea băncilor centrale.” Cât aur există în rezerve și cine a cumpărat cel mai mult Băncile centrale ale lumii dețin peste 36.000 de tone de aur, aproape de nivelul maxim din perioada Bretton Woods, când stocurile ajungeau la 38.000 de tone, potrivit BCE. Achizițiile de aur au încetinit ușor în 2025, la 850 de tone, după trei ani în care cumpărările nete au depășit 1.000 de tone anual. Raportul BCE indică drept cei mai mari acumulatori de rezerve de aur din 2022: China Polonia Turcia India În cazul Turciei, BCE notează o schimbare de direcție: după ce a cumpărat 220 de tone de la începutul invaziei Rusiei în Ucraina (2022), la începutul lui 2026 a redus puternic rezervele, vânzând sau împrumutând 130 de tone, după începerea războiului din Iran. Dolarul rămâne dominant, dar aurul câștigă teren Deși aurul a depășit obligațiunile de trezorerie americane ca instrument individual în rezerve, activele denominate în dolari, per ansamblu, reprezintă în continuare cea mai mare parte a rezervelor globale: 42%, potrivit datelor BCE. Raportul mai arată că rolul internațional al euro a crescut „treptat, dar constant” în ultimul deceniu. BCE menționează că emisiunile de datorie internațională în euro au urcat cu 30% până la un „nivel record” de aproape 1 trilion de euro anul trecut, iar investitorii internaționali au investit net 850 de miliarde de euro în active din zona euro, împingând intrările de portofoliu străin aproape de maximele de la crearea monedei unice. [...]
Șocul petrolului împinge randamentele obligațiunilor la maxime multianuale și rescrie așteptările de dobândă , într-o piață în care investitorii tratează din nou inflația energetică drept risc central, potrivit HotNews , care citează o analiză Naftemporiki . Petrolul reaprinde scenariul „dobânzi mai sus, mai mult timp” La trei luni de la începutul războiului din Iran, prețul petrolului este descris ca principalul canal prin care criza geopolitică se transmite în piețe. Cotația a urcat cu aproximativ 40% de la debutul conflictului, iar Brent s-a menținut în jurul a 100 de dolari pe baril (aprox. 460 lei), după ce la începutul lunii aprilie a atins niveluri aproape duble față de perioada de dinaintea războiului. Deși economiile majore au eliberat 400 de milioane de barili din rezervele strategice și au căutat surse alternative, presiunea asupra sistemului energetic global rămâne în creștere. Consecința directă: piețele își ajustează așteptările privind traiectoria ratelor dobânzilor, pe fondul temerilor că inflația ar putea reveni în prim-plan. Obligațiunile guvernamentale, „perdantul” cel mai vizibil Analiza indică obligațiunile guvernamentale drept cei mai clari perdanți ai crizei, pe măsură ce investitorii se tem că băncile centrale vor fi forțate să mențină dobânzile ridicate sau chiar să le majoreze pentru a contracara inflația alimentată de energie. Randamentul obligațiunii americane pe 30 de ani a depășit 5%, cel mai ridicat nivel din 2007, iar randamentele germane sunt la cele mai ridicate niveluri din ultimii peste 15 ani. În acest context, traderii nu mai iau în calcul două majorări ale ratelor dobânzii din partea Băncii Centrale Europene până la finalul anului, potrivit aceleiași surse. Piețe „în două viteze”: acțiuni la record, dolarul se întărește În paralel cu tensiunile din energie și obligațiuni, acțiunile – în special în SUA – continuă să atingă maxime istorice, susținute de frenezia investițională din jurul inteligenței artificiale. S&P 500 și Nasdaq sunt la niveluri record, iar și piețele europene sunt în creștere, deși regiunea este prezentată ca mai vulnerabilă la șocul energetic. Dolarul își consolidează rolul de activ de refugiu: s-a apreciat cu aproximativ 1,5% față de principalii rivali de la începutul războiului, depășind inclusiv francul elvețian și yenul, fiind susținut și de randamentele mai mari ale obligațiunilor americane. Cine resimte cel mai puternic presiunea: Asia și Europa Pe partea de pierzători, analiza plasează multe economii asiatice dependente de petrolul care tranzitează Strâmtoarea Hormuz: rupia indiană, rupia indoneziană și peso-ul filipinez au atins minime istorice față de dolar, iar mai multe bănci centrale sunt împinse spre majorări de dobândă sau intervenții valutare. Sri Lanka este menționată cu o creștere a dobânzii de 100 de puncte de bază. Excepția indicată este yuanul chinezesc, susținut de rezerve energetice interne mari. În Europa, vulnerabilitatea este legată de activitatea economică: în zona euro, aceasta s-a contractat în mai în cel mai rapid ritm din ultimii peste doi ani și jumătate, conform indicatorilor S&P Global PMI, iar BCE a avertizat că războiul accentuează vulnerabilitățile financiare. În Marea Britanie, companiile raportează costuri mai mari cu energia și o încetinire a activității. În SUA, economia este descrisă ca mai rezistentă, pe fondul autosuficienței energetice și al investițiilor în economia bazată pe inteligență artificială, însă efectele nu lipsesc: prețul mediu al benzinei a ajuns la cele mai ridicate niveluri din ultimii patru ani. În ansamblu, concluzia analizei este că, la trei luni de la izbucnirea conflictului, criza nu mai funcționează doar ca „zgomot de fundal”, ci rearanjează concret ierarhiile din piețe – cu impact imediat în costul finanțării prin obligațiuni și în așteptările privind dobânzile. [...]
Piețele globale reacționează la riscul de inflație mai mare și dobânzi mai ridicate , pe fondul scumpirii energiei după izbucnirea războiului din Iran, potrivit Mediafax , care citează Reuters. Investitorii se tem că prețurile ridicate la energie se vor transmite în restul economiei și vor forța băncile centrale să mențină sau să reia ciclul de înăsprire monetară. Obligațiunile, sub presiune: randamente în urcare în SUA Randamentele titlurilor de stat americane au urcat luni dimineață, într-o mișcare care semnalează scăderea prețurilor obligațiunilor (randamentele și prețurile se mișcă invers). Randamentul obligațiunilor SUA pe 10 ani a crescut cu până la 3,6 puncte de bază, până la 4,631%, cel mai ridicat nivel din februarie 2025, după ce săptămâna trecută avansase cu peste 20 de puncte de bază. Și scadențele considerate mai sensibile la așteptările privind inflația și dobânzile au urcat: randamentul pe doi ani a atins 4,105% (maxim al ultimelor 14 luni), iar randamentul pe 30 de ani a ajuns la 5,159% (maxim al ultimului an), mai notează Reuters, citată de Mediafax. Războiul din Iran și energia: canalul prin care revine riscul inflaționist Vânzarea de obligațiuni a fost alimentată de creșterea prețului petrolului, în condițiile în care eforturile de a opri războiul din Iran „par să fi stagnat”, după un atac cu dronă asupra unei centrale nucleare din Emiratele Arabe Unite, relatează Reuters. Pe acest fundal, investitorii încep să evalueze mai apăsat costurile economice ale conflictului, la peste două luni de la debut. Miza pentru piețe este dublă: o inflație mai persistentă, alimentată de energie, și o reacție mai dură a băncilor centrale. Consecințele economice ale conflictului urmau să fie discutate de miniștrii G7 reuniți luni la Paris, potrivit aceleiași surse. Așteptări schimbate pentru Fed și BCE Piețele indică acum o probabilitate de peste 50% ca Rezerva Federală a SUA să majoreze dobânda până în decembrie, potrivit instrumentului FedWatch al CME, menționează Reuters. Înainte de război, investitorii mizau pe reduceri de dobândă în 2026. În zona euro, presiunea s-a văzut și în randamente: titlurile germane pe 10 ani, reperul pentru blocul monetar, au urcat la 3,193%, un maxim pe 15 ani, prelungind creșterea de 14 puncte de bază din săptămâna precedentă. Totodată, piețele văd o probabilitate de 80% ca Banca Centrală Europeană să majoreze dobânzile luna viitoare și evaluează trei astfel de pași până la finalul anului, în condițiile în care, înainte de conflict, se aștepta ca BCE să rămână în așteptare în 2026. „Faptul că acum vedem date care susțin temerile inflaționiste, care au existat pe piață încă de la începutul conflictului din Orientul Mijlociu, este esențial”, a spus Nick Twidale, analist-șef pentru piețe la ATFX Global. Datele publicate săptămâna trecută au arătat creșteri bruște ale prețurilor de consum și de producție în SUA în aprilie, cu evoluții similare în China, Germania și Japonia, potrivit Reuters. În acest context, investitorii urmăresc dacă scumpirea energiei se va transforma într-un nou val inflaționist, suficient de puternic încât să schimbe traiectoria dobânzilor în principalele economii. [...]
Leul s-a depreciat pe interbancar, iar bursa a scăzut după anunțul moțiunii PSD-AUR , într-un nou episod de volatilitate alimentat de tensiunea politică, potrivit Libertatea . În tranzacțiile interbancare de luni, moneda națională a coborât de la un nivel de deschidere de 5,0760 lei pentru un euro la 5,0915 lei, conform datelor platformei Conso.ro , analizate de publicație. Bursa de Valori București , din nou pe minus Pe piața de capital, Bursa de Valori București a scăzut, după ce „a mai fost pe roșu și săptămâna trecută”, în contextul oficializării ieșirii PSD de la guvernare. Principalii indici menționați au avut următoarele variații: BET: -1,02% BET-FI (companii financiare): -1,14% BET-NG (energie): -0,97% La nivel de emitent, scăderile indicate în articol au inclus companii de stat: Electrica (-2,67%), Nuclearelectrica (-1,75%), Transgaz (-1,43%) și Romgaz (-0,94%). Miza economică: listările companiilor de stat și jalonul din PNRR În fundalul reacției piețelor, Libertatea amintește conflictul legat de listarea pe bursă a unor pachete suplimentare din companii de stat, plan criticat anterior de PSD. Vicepremierul Oana Gheorghiu a anunțat recent intenția de a lista banca de stat CEC, precum și pachete minoritare la Hidroelectrica și Romgaz. Potrivit articolului, listarea unor pachete de acțiuni este o condiție în Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), iar jaloanele stabilite cu Comisia Europeană trebuie îndeplinite până pe 31 august, pentru ca România să primească restul fondurilor europene, „adică o sumă de 10 miliarde de euro (aprox. 50 miliarde lei)”. Publicația mai notează, trimițând la o analiză anterioară, că statul român ar putea obține 11 miliarde de lei din listarea acestor pachete, bani considerați necesari pentru reducerea deficitului bugetar. Context politic: conflict și pe reforma administrației Pe lângă reforma companiilor de stat, articolul menționează că premierul Ilie Bolojan și PSD sunt în conflict și pe tema reformei administrației, care „nu a avansat”, deși ar fi fost propusă încă din toamna anului trecut, fiind blocată de PSD. [...]
