Știri
Știri din categoria Piețe financiare
Piețele globale au pariat pe o deblocare diplomatică SUA–Iran, deși armata americană a început blocada porturilor Iranului, un risc direct pentru oferta de petrol și pentru inflație, potrivit Reuters.
Miza de marți a investitorilor a fost ideea că Washingtonul și Teheranul ar putea găsi totuși o cale de ieșire, după ce discuțiile de pace dintre oficiali iranieni și americani au eșuat în weekend. Surse citate de Reuters au spus că dialogul „este încă viu”, iar un oficial american a indicat că există „mișcare înainte” în încercarea de a ajunge la un acord.
Declarațiile președintelui SUA, Donald Trump, au alimentat această așteptare: el a spus luni că Iranul vrea să încheie o înțelegere, dar că nu va accepta un acord care să permită Teheranului să aibă o armă nucleară.
Pe acest fundal, acțiunile globale au revenit: bursele din Asia au urcat, alături de contractele futures pe indicii din SUA și Europa. În același timp, prețul petrolului a coborât din nou sub 100 de dolari pe baril (aprox. 460 lei), semn că investitorii au redus temporar prima de risc, în așteptarea unei posibile rezolvări.
Reuters notează însă că economia globală „nu a ieșit din pădure”: impulsul inflaționist al unor prețuri ridicate la energie va persista atât timp cât Strâmtoarea Hormuz rămâne închisă, menținând presiunea asupra companiilor și consumatorilor.
Un semnal în acest sens a venit din Singapore, unde banca centrală a înăsprit marți setările de politică monetară, invocând riscurile de inflație generate de războiul din Orientul Mijlociu.
În China, motorul exporturilor a încetinit în martie și a ratat semnificativ estimările, pe fondul efectelor războiului, potrivit aceleiași analize.
Sezonul de rezultate financiare din SUA este deja în derulare și este văzut ca un test pentru cât de bine gestionează companiile efectele războiului. Marți sunt așteptate raportările de la JPMorgan Chase, Wells Fargo și Citigroup, după ce Goldman Sachs a raportat luni un profit trimestrial peste așteptări, susținut de activitatea de consultanță pentru tranzacții și de tranzacționarea de acțiuni.
Pe agenda zilei mai intră publicarea indicelui PPI (prețurile producătorilor) pentru martie în SUA și intervenții publice ale unor oficiali ai Rezervei Federale, elemente care pot influența așteptările privind inflația și dobânzile.
Recomandate
Tensiunile SUA–Iran au împins petrolul în sus, iar Bitcoin a coborât spre 70.600 de dolari , într-o reacție de tip „risk-off” (reducerea expunerii la active riscante) după anunțul Washingtonului privind blocarea Strâmtorii Hormuz , potrivit Cointelegraph . Bitcoin a coborât duminică până la 70.623 de dolari, după ce inițial scăzuse cu 1,9% la 71.686 de dolari, în urma confirmării blocadei de către președintele SUA, Donald Trump , într-o postare pe Truth Social. În același mesaj, Trump a spus că discuțiile de pace au eșuat deoarece Iranul a refuzat să renunțe la programul său nuclear, pe care l-a descris drept singurul subiect care „contează cu adevărat”. Pe măsură ce s-au deschis piețele futures din SUA, petrolul a urcat rapid: cotația a crescut cu 9,5% până la 105 dolari pe baril în circa o jumătate de oră de la deschidere, în timp ce Bitcoin era în scădere cu 2,7% în ziua respectivă, la momentul redactării materialului. De ce contează: șoc pe energia globală, volatilitate mai mare pe piețe Disputa SUA–Iran privind controlul Strâmtorii Hormuz — rută prin care trece aproximativ o cincime din comerțul global cu petrol — a produs „disrupții semnificative” pe piețele financiare în ultimele șase săptămâni, cu efecte deosebit de vizibile în piața petrolului. Cointelegraph notează că volatilitatea petrolului a ajuns la cele mai ridicate niveluri de la invazia Rusiei în Ucraina, la începutul lui 2022. Context: ce a cerut Iranul și ce a transmis Trump În afara încetării focului anunțate marți (menționată de publicație ca reper în negocieri), Iranul ar fi cerut SUA: plata unor reparații de război; deblocarea unor active financiare iraniene înghețate. Trump nu a abordat direct aceste cereri în postarea citată, atribuind blocajul negocierilor refuzului Iranului de a-și încheia programul de arme nucleare. Totodată, el a calificat folosirea minelor în zonă și solicitarea de taxe drept „extorcare mondială” și a ordonat Marinei SUA să blocheze navele care ar plăti Iranului și să distrugă minele, conform materialului. Bitcoin, peste nivelul de la începutul conflictului, dar sensibil la șocuri geopolitice Chiar și cu această corecție, Bitcoin este în creștere cu circa 7,4% până la 71.194 de dolari de la începutul conflictului SUA–Iran, pe 28 februarie, când un atac aerian american l-ar fi ucis pe liderul suprem al Iranului, ayatollahul Ali Khamenei, potrivit Cointelegraph. Publicația mai arată că, de la debutul războiului, Bitcoin a depășit ca performanță indicele S&P 500 și aurul, deși a recuperat doar parțial după scăderile de la maximele din octombrie, când ar fi atins 126.080 de dolari. [...]
Prețul petrolului a scăzut puternic, iar bursele au urcat după anunțul președintelui SUA, Donald Trump, privind acceptarea unui armistițiu de două săptămâni cu Iranul, potrivit CNN . Mișcarea a alimentat speranțele că mai multe petroliere ar putea tranzita în curând Strâmtoarea Hormuz, rută prin care trece aproximativ 20% din petrolul mondial. Cotațiile țițeiului american au coborât cu peste 15% în tranzacțiile de după închiderea pieței, până sub 95 de dolari pe baril, o scădere considerabilă, dar încă peste nivelul de 67,02 dolari pe baril consemnat pe 27 februarie, înainte de începerea războiului. Brent, reperul global, a scăzut cu 13,75%, la 94,68 dolari pe baril. În același timp, contractele futures pe indicii bursieri americani și piețele asiatice au crescut. Dow Jones futures a urcat cu peste 1.000 de puncte (aproximativ 2,2%), S&P 500 futures a avansat cu 2,4%, iar Nasdaq futures cu circa 3%. Miercuri dimineață, indicele Nikkei 225 din Japonia a crescut cu 4,9% (la ora 10:41 locală), Kospi din Coreea de Sud a câștigat 5,7%, iar Hang Seng din Hong Kong a urcat cu 2,8%. „Piața a fost nerăbdătoare să primească vești bune, dar rămâne de văzut dacă Strâmtoarea Hormuz se deschide complet”, a declarat Bob McNally, fondator și președinte al Rapidan Energy Group, pentru CNN. Analiștii citați de CNN avertizează că rămân întrebări esențiale: ce se schimbă concret în privința „blocadei efective” a strâmtorii și dacă armistițiul poate duce la un final de durată al conflictului. Iranul a subliniat că încetarea focului este temporară, iar un mesaj citit la postul de stat IRIB a arătat că nu este „sfârșitul războiului”, ci o oprire a focului conform ordinului liderului suprem. Elementele-cheie care au influențat reacția piețelor, conform informațiilor din articol, sunt: armistițiul convenit pentru două săptămâni între SUA (prin anunțul lui Trump) și Iran; miza redeschiderii Strâmtorii Hormuz, coridor critic pentru transportul de petrol; scăderea abruptă a cotațiilor petrolului și creșterea indicilor bursieri, pe fondul așteptărilor investitorilor; incertitudinile privind modul în care va funcționa tranzitul prin strâmtoare și dacă situația revine „la normal”. Trump a spus că acordul depinde de redeschiderea Strâmtorii Hormuz și a anunțat că SUA au primit „o propunere în 10 puncte” din partea Iranului, considerată „o bază viabilă” pentru negocieri. În paralel, Iranul a revendicat o poziție de forță, afirmând că armata sa va „reglementa” trecerea prin strâmtoare, ceea ce i-ar conferi o „poziție economică și geopolitică unică”, potrivit unui comunicat al Secretariatului Consiliului Suprem de Securitate Națională. Contextul rămâne tensionat: războiul din Orientul Mijlociu și închiderea de facto a Strâmtorii Hormuz au produs, potrivit CNN, cel mai mare șoc de ofertă de petrol „din istorie”, afectând aproximativ 12–15 milioane de barili de țiței pe zi. În acest cadru, analiștii subliniază că efectele pe termen mai lung vor avea nevoie de timp pentru a se contura, inclusiv în funcție de cum va fi aplicat armistițiul și ce se va întâmpla cu tranzitul petrolier prin strâmtoare. [...]
Piețele financiare reacționează violent la escaladarea conflictului din Orientul Mijlociu , iar petrolul, aurul și dolarul cresc puternic, în timp ce bursele americane indică scăderi semnificative înainte de deschidere, potrivit datelor centralizate de a 2 martie 2026. Petrolul explodează, temeri privind Strâmtoarea Hormuz Cotațiile țițeiului au urcat abrupt după atacurile iraniene și blocajele din Strâmtoarea Hormuz, rută prin care tranzitează aproximativ 20% din petrolul global. Brent: +9%, la circa 79 dolari/baril WTI: +8%, la peste 72 dolari/baril, cu vârfuri peste 80 dolari în unele sesiuni Temerea majoră este întreruperea fluxurilor energetice, ceea ce ar putea alimenta un nou val inflaționist la nivel global. Aurul și dolarul, câștigători ai crizei Activele considerate sigure au atras rapid capital: Aurul spot: +2,3%, la aproximativ 5.396 dolari/uncie Contractele futures pe aur: +3,1% Indicele dolarului: +0,76% Investitorii pariază că tensiunile vor reduce probabilitatea unei scăderi rapide a dobânzii de către Rezerva Federală. Piața indică o probabilitate de peste 95% ca dobânda-cheie să rămână neschimbată în martie. Bursele americane, sub presiune Contractele futures indică deschideri negative pe Wall Street: S&P 500: -1,1% Nasdaq 100: -1,5% Dow Jones: -1% Indicele volatilității VIX a urcat la cel mai ridicat nivel din ultimele trei luni, semn al nervozității crescute. Criptomonedele încearcă o revenire Bitcoin a recuperat ușor după scăderile din weekend, tranzacționându-se în jurul valorii de 66.000 dolari, însă piața cripto rămâne volatilă, influențată de mișcările dolarului și de apetitul redus pentru risc. Concluzie Piețele transmit un mesaj clar: conflictul militar are potențialul de a deveni un șoc energetic global. Dacă perturbările din Strâmtoarea Hormuz persistă, presiunea asupra inflației și asupra politicilor monetare ar putea redefini traiectoria economică din 2026. [...]
Armistițiul SUA-Iran dă semne de fragilitate , iar tensiunile din Orientul Mijlociu au ținut investitorii în expectativă, notează Reuters , într-o trecere în revistă a zilei pentru piețele europene și globale. Sentimentul „risk-on” (apetit pentru active mai riscante) care a urmat anunțului armistițiului a pierdut din tracțiune după ce Iranul a acuzat că atacurile Israelului asupra Libanului încalcă înțelegerea cu Statele Unite. Vineri, contractele futures pe S&P 500 e-mini erau stabile, în timp ce indicele MSCI al acțiunilor din Asia-Pacific, fără Japonia, urca cu 0,8%. Pe teren, escaladarea a continuat: premierul israelian Benjamin Netanyahu a spus joi că urmărește discuții cu Beirut, la o zi după ce cel mai intens bombardament israelian al războiului a ucis peste 300 de persoane în Liban. Vineri, Hezbollah a răspuns prin lansarea unei rachete către Israel, declanșând alarme aeriene inclusiv la Tel Aviv. În paralel, problema traficului prin Strâmtoarea Hormuz a reaprins nervozitatea. Președintele SUA, Donald Trump, a criticat Iranul pe Truth Social pentru că ar face o „treabă foarte proastă” în a permite trecerea navelor prin strâmtoare. „Asta nu este înțelegerea pe care o avem!” Înainte de război, o cincime din transporturile globale de petrol și gaze treceau prin Hormuz, iar Reuters arată că joi traficul a fost mult sub 10% din volumul normal, navele confruntându-se atât cu mine, cât și cu proceduri administrative, fiecare vas având nevoie de aprobare iraniană. Închiderea de facto a strâmtorii în timpul războiului de șase săptămâni dintre SUA și Israel, pe de o parte, și Iran, pe de altă parte, a produs unde de șoc pe piețe, pe fondul scumpirii petrolului și al înăspririi aprovizionării cu energie. Brent a urcat cu 0,7%, la 96,57 dolari pe baril, pe fondul temerilor privind oferta. În Asia, Nikkei 225 a avansat cu 1,6%, după ce acțiunile Fast Retailing au atins un nivel record, în urma unui salt al profitului raportat de compania care deține Uniqlo, peste estimările pieței. În Europa, la începutul sesiunii, futures pe indicele pan-european erau în creștere cu 0,6%, futures pe DAX cu 0,6%, iar futures pe FTSE cu 0,2%, în așteptarea unor repere precum inflația din Germania (CPI și HICP pentru martie), balanța de cont curent a Germaniei (februarie) și o licitație de titluri de stat pe termen scurt în Marea Britanie. [...]
Escaladarea conflictului cu Iranul a împins petrolul aproape de 100 de dolari și a schimbat brusc sentimentul piețelor , iar investitorii globali intră într-o fază defensivă în care geopolitica, inflația și politica monetară redevin factorii dominanți ai mișcărilor de capital. Bursele americane, europene și asiatice au încheiat săptămâna sub presiune, în timp ce volatilitatea și randamentele obligațiunilor indică o reevaluare amplă a riscului global. Piețele americane: corecție moderată după trei sesiuni de scăderi La mijlocul sesiunii de vineri, principalii indici americani continuau să tranzacționeze în teritoriu negativ, semn că investitorii preferă să reducă expunerea pe active riscante. Indice Nivel Variație S&P 500 6.648 puncte -0,36% Nasdaq Composite 22.156 puncte -0,70% Dow Jones 46.664 puncte -0,03% Russell 2000 2.480 puncte -0,34% VIX 27,34 +0,18% Un VIX peste 27 arată că piețele operează într-un regim de volatilitate ridicată, tipic perioadelor dominate de incertitudine geopolitică. Investitorii instituționali folosesc masiv instrumente de hedging, în timp ce fluxurile de capital devin mai selective. Petrolul devine pivotul macro al piețelor Motorul principal al tensiunilor financiare este piața energiei. Contractele futures pentru petrolul american ( WTI ) se tranzacționează în jurul valorii de 96 de dolari pe baril , după ce în cursul săptămânii cotațiile au urcat rapid spre pragul psihologic de 100 de dolari. Această creștere este alimentată de riscul perturbării transportului prin Strâmtoarea Hormuz , una dintre cele mai importante rute energetice din lume. Aproximativ o cincime din exporturile globale de petrol tranzitează acest punct strategic. Pentru investitori, implicațiile sunt multiple: presiune suplimentară asupra inflației globale risc de amânare a reducerilor de dobândă ale Fed volatilitate mai mare pe piețele bursiere costuri mai ridicate pentru transport și industrie Mai mulți economiști avertizează că un petrol persistent peste 100 de dolari ar putea reaprinde temerile privind stagflația , un scenariu în care creșterea economică încetinește în timp ce inflația rămâne ridicată. Piața obligațiunilor: semnale mixte privind politica monetară Pe piața titlurilor de stat, randamentele americane au evoluat mixt, reflectând incertitudinea legată de direcția economiei și de politica monetară a Rezervei Federale. Titlu de stat SUA Randament 10 ani 4,28% 30 ani 4,91% 5 ani 3,87% 2 ani 3,73% 3 luni 3,69% Randamentul obligațiunilor pe termen lung continuă să urce ușor, semnal că investitorii cer prime de risc mai mari într-un context marcat de inflație și tensiuni geopolitice. În același timp, revizuirea în scădere a creșterii economice americane pentru trimestrul al patrulea – la doar 0,7% – alimentează temerile că economia ar putea intra într-o fază de încetinire mai pronunțată. Mișcări puternice la nivelul companiilor Pe plan corporativ, câteva companii importante au generat volatilitate suplimentară pe Wall Street. Cele mai mari creșteri International Paper +5,0% Ares Management +4,6% Blackstone +3,9% Estée Lauder +3,7% Fair Isaac +3,5% Creșterile din sectorul financiar și al serviciilor de investiții sugerează că o parte din capital se repoziționează către companii cu fluxuri stabile. Cele mai mari scăderi Ulta Beauty -11,8% Insulet -7,8% Adobe -6,5% Freeport-McMoRan -5,2% Newmont -4,7% Ulta Beauty a fost penalizată după rezultate sub așteptări și perspective slabe pentru 2026, iar Adobe a pierdut teren după anunțul plecării CEO-ului Shantanu Narayen. Valutele: dolarul se întărește pe fondul incertitudinii Pe piața valutară, investitorii au migrat către dolar, considerat activ de refugiu. Pereche valutară Nivel DXY (indicele dolarului) 100,28 EUR/USD 1,145 GBP/USD 1,324 USD/JPY 159,53 USD/CAD 1,373 Întărirea dolarului reflectă fluxuri de capital către active americane și cererea crescută pentru lichiditate în perioade de volatilitate. Materiile prime: mișcări divergente În timp ce petrolul a crescut, alte materii prime au evoluat diferit. Materie primă Preț Variație Petrol WTI 96,34 USD +0,64% Aur 5.045 USD -1,56% Argint 80,51 USD -5,4% Gaz natural 3,14 USD -2,85% Cupru 5,77 USD -1,53% Grâu 612 +2,26% Scăderea aurului și a argintului arată că investitorii nu se refugiază exclusiv în metale prețioase, preferând în unele cazuri lichiditatea în dolari sau pozițiile defensive pe obligațiuni. Piețele globale reacționează la riscurile geopolitice Impactul conflictului din Orientul Mijlociu s-a resimțit pe toate continentele. Europa FTSE 100 : -0,34% DAX : -0,50% CAC 40 : -0,65% STOXX 600 : -0,35% Asia Nikkei 225 : -1,16% Hang Seng : -0,98% Shanghai Composite : -0,82% Kospi : -1,72% Nifty 50 (India) : -2,06% În Asia, piețele au fost lovite mai puternic deoarece multe economii din regiune depind masiv de importurile de energie din Orientul Mijlociu. Ce urmăresc investitorii în perioada următoare În următoarele săptămâni, trei factori vor determina direcția piețelor globale. 1. Evoluția conflictului din Orientul Mijlociu Orice perturbare majoră a transportului petrolului ar putea duce la o nouă explozie a prețurilor. 2. Politica monetară a Rezervei Federale Dacă inflația rămâne ridicată, Fed ar putea întârzia reducerile de dobândă. 3. Datele economice globale Semnele de încetinire economică se înmulțesc, iar investitorii urmăresc dacă economia globală poate evita o recesiune. Concluzie Piețele financiare se află într-un moment delicat în care geopolitica, inflația și politica monetară se intersectează simultan . Creșterea prețului petrolului a devenit catalizatorul principal al volatilității, iar investitorii sunt nevoiți să recalibreze rapid strategiile de portofoliu. Dacă tensiunile din Orientul Mijlociu persistă și energia rămâne scumpă, piețele ar putea intra într-o perioadă prelungită de volatilitate, în care capitalul va migra treptat către active defensive și lichiditate. [...]
Escaladarea conflictului din Orientul Mijlociu a dus la scăderi pe Wall Street și la o creștere puternică a prețului petrolului , pe fondul temerilor investitorilor privind inflația și impactul asupra economiei globale. Potrivit Reuters , piețele bursiere americane au închis în scădere joi, 5 martie 2026, în timp ce petrolul din SUA a urcat cu peste 8%. Investitorii urmăresc cu atenție evoluția conflictului dintre Statele Unite, Israel și Iran, ajuns în a șasea zi, în condițiile în care tensiunile au început să afecteze traficul petrolier din regiune. Petrolul urcă puternic pe fondul riscurilor din Strâmtoarea Ormuz Creșterea prețului petrolului este legată de temerile privind eventuale perturbări în Strâmtoarea Ormuz , una dintre cele mai importante rute energetice din lume. Amenințările cu rachete și drone au redus drastic traficul petrolier în zonă, ceea ce a alimentat temerile privind aprovizionarea globală. În aceste condiții: petrolul american a urcat cu aproximativ 8,5% , ajungând la 81 de dolari pe baril , cel mai ridicat nivel din iulie 2024; petrolul de referință Brent a crescut cu 4,9% , până la 85,41 dolari pe baril . Analiștii avertizează că o creștere spre 100 de dolari pe baril ar putea alimenta inflația globală și ar încetini economia. Bursa americană închide în scădere Creșterea costurilor energetice a afectat sentimentul investitorilor, iar principalele indicii bursieri americani au încheiat ședința pe minus: Indice Evoluție Dow Jones -1,62% S&P 500 -0,57% Nasdaq -0,25% Cele mai afectate sectoare au fost industria, materialele și sănătatea, iar acțiunile companiilor aeriene au înregistrat scăderi puternice. Tehnologia limitează pierderile Piața a fost parțial susținută de sectorul tehnologic. Compania Broadcom a anunțat că veniturile din cipuri pentru inteligență artificială ar putea depăși 100 de miliarde de dolari anul viitor , ceea ce a dus la o creștere de aproximativ 3,2% a acțiunilor sale. În ansamblu, însă, investitorii rămân prudenți și urmăresc evoluția conflictului din Orientul Mijlociu, considerat principalul factor care influențează piețele financiare în această perioadă. Impact și asupra politicii monetare Creșterea prețurilor la energie ar putea afecta și planurile Rezervei Federale privind reducerea dobânzilor. Potrivit datelor analizate de investitori, o eventuală tăiere a ratei de dobândă cu 0,25 puncte procentuale ar putea fi amânată din iulie până în octombrie 2026. În acest context, evoluția conflictului și stabilitatea fluxurilor de petrol din regiune rămân elemente cheie pentru piețele globale. [...]
