Știri din categoria Mărfuri
Știri Mărfuri
Prețurile aurului și argintului au scăzut după nominalizarea lui Kevin Warsh la șefia Fed - piețele văd un semnal de stabilitate și independență a băncii centrale
Aurul și argintul au scăzut abrupt vineri , după nominalizarea lui Kevin Warsh la conducerea Rezervei Federale, mișcare interpretată de piețe ca un semnal de stabilitate și de reafirmare a independenței băncii centrale, potrivit News.ro , care citează CNBC. La momentul transmiterii știrii, argintul spot era în scădere cu aproximativ 14%, în jur de 99 de dolari uncia, după ce coborâse anterior sub pragul psihologic de 100 de dolari. Aurul spot pierdea circa 6%, la aproximativ 5.060 de dolari uncia, după un declin inițial de aproape 7%. Și contractele futures au urmat aceeași direcție: aurul cu scadență apropiată era în scădere cu peste 3%, iar argintul pentru februarie cu aproximativ 10%. Vânzările au cuprins întregul complex al metalelor prețioase, cu platina în scădere cu peste 10% și paladiul cu aproape 8%. În interpretarea investitorilor, nominalizarea lui Warsh (fost membru al Fed în timpul crizei financiare din 2008) reduce probabilitatea unui scenariu de slăbire prelungită a dolarului, un factor care susținuse anterior aurul și argintul. Krishna Guha de la Evercore ISI a spus că piața vede în această alegere un semnal de politică fermă din partea Fed, cu potențial de stabilizare a dolarului, ceea ce a alimentat corecția metalelor prețioase. Scăderea contează economic pentru că aurul și argintul funcționează frecvent ca „barometre” ale incertitudinii și ale percepției privind politica monetară: când investitorii anticipează un dolar mai slab sau o bancă centrală percepută ca vulnerabilă politic, cererea pentru metale prețioase tinde să crească. Analiștii citați notează că în 2025 metalele prețioase au fost susținute de un mix excepțional de tensiuni geopolitice, deprecierea dolarului, temeri privind independența Fed și poziționări masive ale investitorilor, însă o schimbare de sentiment poate declanșa corecții rapide, mai ales când „pozițiile devin aglomerate”. Impactul s-a văzut și pe piețele de acțiuni și pe instrumentele legate de argint: indicele european Stoxx 600 Basic Resources a coborât cu aproximativ 2%, iar acțiunile producătorului Fresnillo au scăzut în jurul nivelului de 39 de lire pe acțiune. Pe Wall Street, Endeavour Silver era în jur de 11,90 dolari înaintea deschiderii, iar ETF-urile pe argint au fost puternic afectate: iShares Silver Trust (SLV) în jur de 105 dolari și ProShares Ultra Silver (AGQ) în jur de 399–400 dolari. În acest context, analiștii avertizează că, după creșterile record din 2025 (+65% la aur și +150% la argint), piața rămâne sensibilă la schimbări de așteptări privind dolarul și politica Fed. Activ / indicator Evoluție menționată Nivel / reper menționat Argint spot ~-14% ~99 dolari/uncie (după ce a coborât sub 100) Aur spot ~-6% (declin inițial ~-7%) ~5.060 dolari/uncie Aur futures (scadență apropiată) peste -3% — Argint futures (februarie) ~-10% — Platină peste -10% — Paladiu ~-8% — Stoxx 600 Basic Resources ~-2% — Fresnillo (acțiune) în scădere ~39 lire/acțiune Endeavour Silver (acțiune) — ~11,90 dolari (înaintea deschiderii) iShares Silver Trust (SLV) — ~105 dolari ProShares Ultra Silver (AGQ) — ~399–400 dolari [...]
Acțiunile producătorilor de aluminiu urcă în Hong Kong - cotația LME atinge 3.314 $/tonă, maxim în circa patru ani
Acțiunile companiilor de aluminiu au crescut în Hong Kong , pe fondul atingerii unui maxim multianual al prețului metalului , informează MarketWatch . Acțiunile China Hongqiao Group au încheiat ziua de miercuri cu o creștere de 7,3%, după ce au atins un maxim de 7,7%. De asemenea, Aluminum Corp. of China a înregistrat o creștere de 13%, iar Nanshan Aluminium International a crescut cu 8,6%. Aceste creșteri au avut loc în contextul în care contractele futures pentru aluminiu de pe Bursa de Metale de la Londra au ajuns la 3.314 dolari pe tonă, cel mai ridicat nivel din ultimii patru ani , în cadrul unei tendințe generale de creștere a prețurilor metalelor de bază. Această evoluție a fost susținută și de deprecierea dolarului american , după ce fostul președinte Trump a declarat că nu este îngrijorat de scăderea recentă a monedei. Goldman Sachs a majorat prognoza pentru prețul aluminiului în prima jumătate a anului la 3.150 de dolari pe tonă, de la 2.575 de dolari, indicând încrederea crescândă a investitorilor că prețurile ridicate nu vor determina o creștere rapidă a producției. Totuși, banca americană nu se așteaptă ca prețurile aluminiului să rămână peste 3.000 de dolari, anticipând un surplus de piață. Goldman a ajustat prognoza pentru prețul aluminiului în al patrulea trimestru la 2.500 de dolari, dar și-a menținut previziunea de 2.400 de dolari pentru 2027. [...]
Rusia construiește un centru de procesare a pământurilor rare în Siberia - investiție de 9,2 miliarde dolari pentru creșterea exporturilor până în 2030
Rusia își propune să transforme dependența Europei de pământurile rare chineze într-un avantaj strategic , conform Adevărul . În centrul acestei strategii se află un proiect de 9,2 miliarde de dolari pentru un centru de procesare în Siberia, cunoscut sub numele de Angara–Ienisei. Acest proiect, coordonat de Serghei Șoigu , are ca scop creșterea cotei Rusiei pe piața globală a pământurilor rare de la 1,3% la 10% până în 2030. În contextul unei posibile reluări a dialogului dintre Europa și Rusia, Moscova vede o oportunitate de a-și extinde influența. Recent, lideri europeni precum premierul italian Giorgia Meloni și președintele francez Emmanuel Macron au sugerat redeschiderea canalelor diplomatice cu Rusia, ceea ce ar putea facilita accesul Europei la resursele rusești. Pământurile rare sunt esențiale pentru industriile de vârf, inclusiv pentru producția de mașini electrice, turbine eoliene și sisteme de apărare. În prezent, China controlează o mare parte din extracția și rafinarea acestor materiale, ceea ce face ca Europa să fie vulnerabilă la restricțiile impuse de Beijing. În 2025, China a suspendat temporar exportul a cinci elemente rare, afectând semnificativ importurile UE. „Dacă aprovizionarea Rusiei este întreruptă, Europa Occidentală nu va mai avea o industrie de apărare”, a declarat directorul unei uzine din Estonia, subliniind dependența Europei de resursele rusești. Proiectul Angara–Ienisei este susținut de facilități fiscale și sprijin pentru infrastructură, cu scopul de a atrage investiții străine. Totuși, succesul acestuia depinde de disponibilitatea investitorilor străini de a se implica, în contextul sancțiunilor occidentale și al reticenței Chinei de a transfera tehnologii avansate de extracție. În ciuda provocărilor, Moscova speră că dependența Europei de China și tensiunile cu administrația Trump vor determina capitalele europene să susțină proiectul. Totuși, liderii europeni trebuie să decidă dacă vor coopera economic cu Rusia fără a face concesii politice, în special în contextul războiului din Ucraina. Dimensiunea și importanța proiectului Angara–Ienisei sugerează că, chiar și cu rezultate sub așteptări, acesta va contribui la stabilitatea regimului rus, satisfăcând interesele ministerelor influente și ale elitelor industriale. [...]
Producătorii de băuturi ar putea fi obligați să folosească ambalaje din materiale reciclate; inițiativă legislativă vizează sticla și metalul, după modelul PET-ului
O inițiativă legislativă depusă la Senat propune obligativitatea utilizării de sticlă și metal reciclate în ambalajele pentru băuturi , în completarea reglementărilor deja în vigoare pentru plastic, informează Știrile Pro TV . Măsura are ca scop stimularea industriei de reciclare și aplicarea principiului economiei circulare și în cazul ambalajelor din materiale rigide, nu doar al celor din plastic. Conform propunerii legislative, ambalajele din sticlă sau metal, cu o capacitate de până la 3 litri, ar trebui să conțină minimum 25% material reciclat , procent care ar urma să crească la 30% începând cu anul 2030 . Proiectul prevede atât stimuli financiari , cât și sancțiuni pentru nerespectarea cerințelor: Măsuri propuse: Primă de 500 de lei/tonă pentru utilizarea a peste 25% material reciclat; 1.000 de lei/tonă pentru ambalaje cu peste 30% material reciclat; 1.500 de lei/tonă pentru depășirea pragului de 50%; Penalizare de 4 lei/kilogram pentru diferența dintre ținta impusă și cantitatea efectiv folosită de material reciclat. Deputatul PNL Mircea Fechet , unul dintre inițiatori, afirmă că România trebuie să dezvolte și pentru sticlă și metal o industrie similară celei existente deja pentru PET-uri, evitând exportul materiilor reciclabile și consolidând infrastructura de reciclare internă: „Ne dorim să respectăm principiul circularității: dintr-un ambalaj de sticlă să obținem alt ambalaj de sticlă” , a declarat acesta. În replică, Asociația Națională pentru Băuturi Răcoritoare și Coaliția pentru Economia Circulară atrag atenția asupra lipsei unui studiu de impact și a faptului că infrastructura actuală ar putea să nu fie pregătită pentru implementarea rapidă a acestor obligații. Constantin Damov, lider al coaliției, a avertizat că prețurile la ambalaje ar putea crește, deoarece materialele reciclate sunt în prezent mai costisitoare decât cele virgine. Deși proiectul nu a fost încă adoptat, el deschide o dezbatere importantă privind responsabilitatea producătorilor și capacitatea României de a gestiona sustenabil resursele. Dacă legea va fi adoptată, se va aplica tuturor operatorilor economici care produc sau importă băuturi ambalate în metal sau sticlă. [...]