Tag: rezerva federala
Știri despre „rezerva federala”
Bitcoin scade sub 82.000 de dolari - piețele reacționează la nominalizarea lui Kevin Warsh la conducerea Fed
Bitcoin a coborât sub 82.000 de dolari după nominalizarea lui Kevin Warsh la Fed , pe fondul unei reacții negative a piețelor la perspectiva unei politici monetare mai dure, potrivit Economic Times . Vineri, 30 ianuarie, prețul a atins temporar 81.000 de dolari, un minim al ultimelor două luni, iar mișcarea s-a propagat rapid în piața cripto prin lichidări de peste 1,68 miliarde de dolari, conform datelor CoinGlass citate de publicație. Declanșatorul a fost anunțul președintelui Donald Trump , făcut pe Truth Social, privind nominalizarea lui Kevin Warsh la conducerea Rezervei Federale. Investitorii au interpretat numirea ca un semnal de „înăsprire” a condițiilor financiare: Warsh este asociat cu disciplină monetară și cu reducerea bilanțului Fed (adică retragerea lichidității din sistem), un mix care tinde să apese pe activele considerate riscante, inclusiv criptomonedele. Reacția nu s-a limitat la Bitcoin. Ethereum a coborât până la 2.733 de dolari, iar presiunea de vânzare s-a văzut și în alte clase de active, cu scăderi puternice la metale prețioase, potrivit Incrypted . În cripto, mișcarea a fost amplificată de pozițiile cu levier: doar Bitcoin a cumulat lichidări de 780 de milioane de dolari, iar cele mai afectate platforme au fost Hyperliquid, Bybit și Binance, în ceea ce sursa descrie drept cel mai mare val de la boom-ul post-ETF din 2024. În planul percepției de piață, miza este mai puțin legată de atitudinea personală a lui Warsh față de Bitcoin și mai mult de consecințele unei politici monetare restrictive. Markus Thielen, fondator al 10x Research, a declarat pentru CoinDesk că, sub o conducere Warsh, criptomonedele sunt privite „nu ca o protecție împotriva inflației”, ci ca „exces speculativ”, într-un context în care expansiunea monetară ar fi limitată. Nu există însă un consens că Warsh ar fi ostil activelor digitale. Într-un interviu din mai 2025 acordat Hoover Institution, el a spus că Bitcoin „nu mă neliniștește” și l-a descris drept „noul aur” pentru investitorii tineri, dar piața pare să fi reacționat la riscul ca, în practică, o eventuală reducere a lichidității și menținerea unor rate reale mai ridicate să diminueze apetitul pentru risc. Următorul reper este procesul de confirmare în Senat, unde nominalizarea a fost deja criticată de senatoarea Elizabeth Warren, care a numit-o „un nou pas în tentativa lui Trump de a controla banca centrală”, conform Al Jazeera . Până la clarificarea rezultatului, incertitudinea privind direcția Fed rămâne un factor de volatilitate pentru cripto și, mai larg, pentru activele de risc. [...]
Prețurile aurului și argintului au scăzut după nominalizarea lui Kevin Warsh la șefia Fed - piețele văd un semnal de stabilitate și independență a băncii centrale
Aurul și argintul au scăzut abrupt vineri , după nominalizarea lui Kevin Warsh la conducerea Rezervei Federale, mișcare interpretată de piețe ca un semnal de stabilitate și de reafirmare a independenței băncii centrale, potrivit News.ro , care citează CNBC. La momentul transmiterii știrii, argintul spot era în scădere cu aproximativ 14%, în jur de 99 de dolari uncia, după ce coborâse anterior sub pragul psihologic de 100 de dolari. Aurul spot pierdea circa 6%, la aproximativ 5.060 de dolari uncia, după un declin inițial de aproape 7%. Și contractele futures au urmat aceeași direcție: aurul cu scadență apropiată era în scădere cu peste 3%, iar argintul pentru februarie cu aproximativ 10%. Vânzările au cuprins întregul complex al metalelor prețioase, cu platina în scădere cu peste 10% și paladiul cu aproape 8%. În interpretarea investitorilor, nominalizarea lui Warsh (fost membru al Fed în timpul crizei financiare din 2008) reduce probabilitatea unui scenariu de slăbire prelungită a dolarului, un factor care susținuse anterior aurul și argintul. Krishna Guha de la Evercore ISI a spus că piața vede în această alegere un semnal de politică fermă din partea Fed, cu potențial de stabilizare a dolarului, ceea ce a alimentat corecția metalelor prețioase. Scăderea contează economic pentru că aurul și argintul funcționează frecvent ca „barometre” ale incertitudinii și ale percepției privind politica monetară: când investitorii anticipează un dolar mai slab sau o bancă centrală percepută ca vulnerabilă politic, cererea pentru metale prețioase tinde să crească. Analiștii citați notează că în 2025 metalele prețioase au fost susținute de un mix excepțional de tensiuni geopolitice, deprecierea dolarului, temeri privind independența Fed și poziționări masive ale investitorilor, însă o schimbare de sentiment poate declanșa corecții rapide, mai ales când „pozițiile devin aglomerate”. Impactul s-a văzut și pe piețele de acțiuni și pe instrumentele legate de argint: indicele european Stoxx 600 Basic Resources a coborât cu aproximativ 2%, iar acțiunile producătorului Fresnillo au scăzut în jurul nivelului de 39 de lire pe acțiune. Pe Wall Street, Endeavour Silver era în jur de 11,90 dolari înaintea deschiderii, iar ETF-urile pe argint au fost puternic afectate: iShares Silver Trust (SLV) în jur de 105 dolari și ProShares Ultra Silver (AGQ) în jur de 399–400 dolari. În acest context, analiștii avertizează că, după creșterile record din 2025 (+65% la aur și +150% la argint), piața rămâne sensibilă la schimbări de așteptări privind dolarul și politica Fed. Activ / indicator Evoluție menționată Nivel / reper menționat Argint spot ~-14% ~99 dolari/uncie (după ce a coborât sub 100) Aur spot ~-6% (declin inițial ~-7%) ~5.060 dolari/uncie Aur futures (scadență apropiată) peste -3% — Argint futures (februarie) ~-10% — Platină peste -10% — Paladiu ~-8% — Stoxx 600 Basic Resources ~-2% — Fresnillo (acțiune) în scădere ~39 lire/acțiune Endeavour Silver (acțiune) — ~11,90 dolari (înaintea deschiderii) iShares Silver Trust (SLV) — ~105 dolari ProShares Ultra Silver (AGQ) — ~399–400 dolari [...]
Discuții privind siguranța aurului german păstrat în SUA - posibile riscuri legate de relațiile politice actuale
Tot mai multe voci din Germania cer repatrierea aurului ținut la New York , pe fondul tensiunilor transatlantice și al temerilor legate de imprevizibilitatea administrației Trump, potrivit Biziday , care citează The Telegraph . Discuția vizează în special cele 1.236 de tone păstrate la Rezerva Federală a SUA (Fed), adică aproximativ o treime din rezervele de aur ale Bundesbank. Emanuel Mönch , economist și fost șef al diviziei de cercetare a Bundesbank, este cel mai recent nume care susține public ideea „aducerii acasă” a aurului. El a argumentat, într-o declarație pentru Handelsblatt, că repatrierea ar trebui analizată în logica unei autonomii mai mari față de SUA. „În interesul unei mai mari independențe strategice față de SUA, Bundesbank ar trebui sfătuită să ia în considerare repatrierea aurului”. În aceeași direcție, Michael Jäger , șeful Asociației Contribuabililor Europeni (TAE) și al Asociației Contribuabililor Germani, a invocat riscuri de acces la aur în contextul unei posibile escaladări a disputei legate de Groenlanda, afirmând că „aurul nostru nu mai este în siguranță în seifurile Fed”. Pe de altă parte, Clemens Fuest , președintele Institutului Ifo, a avertizat că o astfel de mișcare „nu ar face decât să agraveze situația actuală”, iar președintele Bundesbank, Joachim Nagel, a transmis în octombrie 2025, la reuniunea FMI de la Washington, că „nu există motive de îngrijorare” privind aurul depozitat la Fed. Înainte de criza recentă legată de Groenlanda, purtătorul de cuvânt al guvernului Merz a spus că retragerea rezervelor nu este, în prezent, luată în calcul. Germania are a doua cea mai mare rezervă națională de aur din lume, după SUA, de circa 3.000 de tone. Din aceasta, peste 1.200 de tone, evaluate la 164 de miliarde de euro, sunt păstrate la New York; mai mult de jumătate din rezervă se află la Frankfurt, iar aproximativ 12% la Banca Angliei din Londra. În comparație, rezerva de aur a SUA depășește 8.000 de tone, iar cea a Chinei este estimată la aproximativ 2.300 de tone. [...]
Wall Street urcă peste așteptări; piețele mizează pe stabilitate, în ciuda tensiunilor cu Fed
Indicii bursieri S&P 500 și Dow Jones au încheiat ziua de luni, 12 ianuarie 2026, la noi maxime istorice, investitorii ignorând îngrijorările legate de presiunile exercitate de fostul președinte Donald Trump asupra independenței Rezervei Federale , transmite CNBC . Deși investigațiile și atacurile retorice la adresa președintelui Fed, Jerome Powell , au stârnit temeri privind integritatea instituțională a celei mai importante bănci centrale din lume, piețele par să ignore momentan riscurile politice. S&P 500 a urcat cu 0,16%, atingând nivelul record de 6.977,27 de puncte , în timp ce Dow Jones a crescut cu 0,37% , ambele indicii fiind susținute de optimismul din sectorul tehnologic și de rezistența economiei americane. Creșterile au venit în contextul în care administrația Trump intensifică presiunile asupra Fed pentru a menține dobânzile scăzute, cu scopul de a sprijini consumul și investițiile înaintea alegerilor de la jumătatea mandatului. Totuși, criticii avertizează că aceste acțiuni amenință credibilitatea politicii monetare a SUA. Powell a declarat recent că se află sub o investigație penală , dar că nu se va lăsa intimidat politic . În ciuda acestui climat, Wall Street mizează pe continuarea politicilor de stimulare economică , iar investitorii par să creadă că riscurile legate de independența Fed nu se vor materializa imediat. Această atitudine a fost alimentată și de datele economice recente, care indică o relativă stabilitate în consum și ocuparea forței de muncă. În plus, creșterea bursei a fost alimentată de performanța solidă a companiilor din tehnologie, inclusiv Alphabet și Apple, care au atras atenția investitorilor prin inovații recente în domeniul inteligenței artificiale. De asemenea, scăderea dolarului american și creșterea aurului la un nou record de 4.600 dolari uncia reflectă o reorientare parțială a investitorilor spre active considerate sigure, semn că în spatele entuziasmului bursier persistă incertitudini. În plan politic, investigația asupra lui Powell continuă să fie un subiect fierbinte pe Capitol Hill, în timp ce figuri marcante precum Janet Yellen, Alan Greenspan și Ben Bernanke și-au exprimat public îngrijorarea că Trump încearcă să submineze independența Fed prin „atacuri cu tentă judiciară”. Piața reacționează optimist pe termen scurt, dar fundamentele democrației economice americane sunt supuse unei presiuni politice fără precedent , avertizează mai mulți analiști citați de CNBC. [...]
Ancheta penală a șefului Fed provoacă turbulențe globale; dolarul scade, aurul atinge un nivel record
Ancheta penală asupra președintelui Rezervei Federale din SUA, Jerome Powell, a avut efecte imediate pe piețele financiare globale , informează Antena 3 CNN . Investitorii au reacționat rapid, iar semnele de instabilitate s-au propagat prin deprecierea dolarului, scăderea indicilor bursieri și creșterea prețului aurului la un nou nivel record. Aurul a atins luni dimineață cotația istorică de 4.600,33 dolari uncia , iar argintul a crescut cu aproximativ 4,5%, continuând astfel trendul ascendent început în 2025. Metalul galben s-a apreciat cu 6% de la începutul acestui an, fiind perceput ca activ-refugiu într-un climat politic tensionat. Prețurile cresc și pe fondul temerilor legate de pierderea independenței Fed, în contextul în care președintele Powell ar fi fost amenințat cu inculpare de către administrația Trump, potrivit declarațiilor sale. Bursele europene și americane au reacționat negativ: La Londra, indicele FTSE 100 a scăzut cu aproape 0,2%; La Paris, CAC 40 a coborât cu 0,2%, iar DAX din Frankfurt a stagnat; Pe Wall Street, contractele futures au arătat o scădere de 0,75% pentru S&P 500, 0,65% pentru Dow Jones și peste 1% pentru Nasdaq 100. Russ Mould, director de investiții la AJ Bell, afirmă că ancheta a „tulburat piețele” și ridică semne de întrebare cu privire la viitorul Rezervei Federale după retragerea lui Powell, programată pentru luna mai. Intervențiile politice sugerate de această situație sporesc temerile privind influențarea deciziilor monetare într-un moment în care inflația trebuie ținută sub control. Profesorul Costas Milas de la Universitatea din Liverpool a catalogat știrea drept „șocantă”, explicând că presiunile asupra independenței Fed reprezintă o amenințare majoră pentru stabilitatea financiară. La rândul său, economistul-șef al Goldman Sachs, Jan Hatzius , a avertizat că amenințarea la adresa președintelui Fed amplifică temerile privind autonomia băncii centrale americane , deși crede că Powell va rămâne fidel deciziilor bazate pe date economice. Această evoluție neașteptată complică începutul anului 2026 pentru piețele globale, iar analiștii se așteaptă la o perioadă de volatilitate crescută, influențată de potențiale schimbări în politica monetară americană și de contextul geopolitic tensionat. [...]