Știri
Știri din categoria Piețe financiare
Aurul a devenit cel mai important activ de rezervă al băncilor centrale, depășind obligațiunile guvernamentale americane, pe fondul achizițiilor susținute și al scumpirii accelerate din ultimii ani, potrivit unei analize prezentate de Mediafax, care citează un raport al Băncii Centrale Europene (BCE).
La finalul lui 2025, lingourile reprezentau 27% din totalul activelor de rezervă ale băncilor centrale la nivel global, în creștere de la 20% cu un an înainte. În același interval, obligațiunile de trezorerie americane au coborât la 22%, de la 25%. Ponderea rezervelor denominate în euro a rămas neschimbată, la 15%.
Schimbarea de compoziție a rezervelor indică o căutare de alternative la dolarul american, în contextul în care multe state reevaluează riscurile asociate activelor financiare „clasice” și preferă active considerate mai greu de sancționat sau blocat. Potrivit raportului BCE, aceste tendințe s-au accelerat din 2022, după ce SUA au folosit sancțiuni pentru a îngheța rezervele în dolari ale Rusiei, în urma invaziei pe scară largă a Ucrainei.
În raport, președinta BCE, Christine Lagarde, leagă cererea de aur de contextul geopolitic:
„Tensiunile geopolitice continuă să stimuleze o cerere puternică de aur din partea băncilor centrale.”
Băncile centrale ale lumii dețin peste 36.000 de tone de aur, aproape de nivelul maxim din perioada Bretton Woods, când stocurile ajungeau la 38.000 de tone, potrivit BCE.
Achizițiile de aur au încetinit ușor în 2025, la 850 de tone, după trei ani în care cumpărările nete au depășit 1.000 de tone anual. Raportul BCE indică drept cei mai mari acumulatori de rezerve de aur din 2022:
În cazul Turciei, BCE notează o schimbare de direcție: după ce a cumpărat 220 de tone de la începutul invaziei Rusiei în Ucraina (2022), la începutul lui 2026 a redus puternic rezervele, vânzând sau împrumutând 130 de tone, după începerea războiului din Iran.
Deși aurul a depășit obligațiunile de trezorerie americane ca instrument individual în rezerve, activele denominate în dolari, per ansamblu, reprezintă în continuare cea mai mare parte a rezervelor globale: 42%, potrivit datelor BCE.
Raportul mai arată că rolul internațional al euro a crescut „treptat, dar constant” în ultimul deceniu. BCE menționează că emisiunile de datorie internațională în euro au urcat cu 30% până la un „nivel record” de aproape 1 trilion de euro anul trecut, iar investitorii internaționali au investit net 850 de miliarde de euro în active din zona euro, împingând intrările de portofoliu străin aproape de maximele de la crearea monedei unice.
Recomandate
Șocul petrolului împinge randamentele obligațiunilor la maxime multianuale și rescrie așteptările de dobândă , într-o piață în care investitorii tratează din nou inflația energetică drept risc central, potrivit HotNews , care citează o analiză Naftemporiki . Petrolul reaprinde scenariul „dobânzi mai sus, mai mult timp” La trei luni de la începutul războiului din Iran, prețul petrolului este descris ca principalul canal prin care criza geopolitică se transmite în piețe. Cotația a urcat cu aproximativ 40% de la debutul conflictului, iar Brent s-a menținut în jurul a 100 de dolari pe baril (aprox. 460 lei), după ce la începutul lunii aprilie a atins niveluri aproape duble față de perioada de dinaintea războiului. Deși economiile majore au eliberat 400 de milioane de barili din rezervele strategice și au căutat surse alternative, presiunea asupra sistemului energetic global rămâne în creștere. Consecința directă: piețele își ajustează așteptările privind traiectoria ratelor dobânzilor, pe fondul temerilor că inflația ar putea reveni în prim-plan. Obligațiunile guvernamentale, „perdantul” cel mai vizibil Analiza indică obligațiunile guvernamentale drept cei mai clari perdanți ai crizei, pe măsură ce investitorii se tem că băncile centrale vor fi forțate să mențină dobânzile ridicate sau chiar să le majoreze pentru a contracara inflația alimentată de energie. Randamentul obligațiunii americane pe 30 de ani a depășit 5%, cel mai ridicat nivel din 2007, iar randamentele germane sunt la cele mai ridicate niveluri din ultimii peste 15 ani. În acest context, traderii nu mai iau în calcul două majorări ale ratelor dobânzii din partea Băncii Centrale Europene până la finalul anului, potrivit aceleiași surse. Piețe „în două viteze”: acțiuni la record, dolarul se întărește În paralel cu tensiunile din energie și obligațiuni, acțiunile – în special în SUA – continuă să atingă maxime istorice, susținute de frenezia investițională din jurul inteligenței artificiale. S&P 500 și Nasdaq sunt la niveluri record, iar și piețele europene sunt în creștere, deși regiunea este prezentată ca mai vulnerabilă la șocul energetic. Dolarul își consolidează rolul de activ de refugiu: s-a apreciat cu aproximativ 1,5% față de principalii rivali de la începutul războiului, depășind inclusiv francul elvețian și yenul, fiind susținut și de randamentele mai mari ale obligațiunilor americane. Cine resimte cel mai puternic presiunea: Asia și Europa Pe partea de pierzători, analiza plasează multe economii asiatice dependente de petrolul care tranzitează Strâmtoarea Hormuz: rupia indiană, rupia indoneziană și peso-ul filipinez au atins minime istorice față de dolar, iar mai multe bănci centrale sunt împinse spre majorări de dobândă sau intervenții valutare. Sri Lanka este menționată cu o creștere a dobânzii de 100 de puncte de bază. Excepția indicată este yuanul chinezesc, susținut de rezerve energetice interne mari. În Europa, vulnerabilitatea este legată de activitatea economică: în zona euro, aceasta s-a contractat în mai în cel mai rapid ritm din ultimii peste doi ani și jumătate, conform indicatorilor S&P Global PMI, iar BCE a avertizat că războiul accentuează vulnerabilitățile financiare. În Marea Britanie, companiile raportează costuri mai mari cu energia și o încetinire a activității. În SUA, economia este descrisă ca mai rezistentă, pe fondul autosuficienței energetice și al investițiilor în economia bazată pe inteligență artificială, însă efectele nu lipsesc: prețul mediu al benzinei a ajuns la cele mai ridicate niveluri din ultimii patru ani. În ansamblu, concluzia analizei este că, la trei luni de la izbucnirea conflictului, criza nu mai funcționează doar ca „zgomot de fundal”, ci rearanjează concret ierarhiile din piețe – cu impact imediat în costul finanțării prin obligațiuni și în așteptările privind dobânzile. [...]
BCE avertizează că turbulențele din creditul privat pot lovi indirect asigurătorii și pensiile din zona euro , deși riscul de contagiune sistemică rămâne redus, potrivit Agerpres , care citează un raport publicat marți de Banca Centrală Europeană (BCE) . Semnalele de tensiuni „ascunse” au apărut în ultimele săptămâni pe piețele de credit privat aflate în expansiune rapidă, în special în SUA, alimentând îngrijorări privind stabilitatea financiară. BCE notează că legăturile sectorului cu băncile tradiționale și administratorii de active sunt „destul de opace”, ceea ce complică evaluarea riscurilor. Expunere directă limitată, dar vulnerabilități prin canale indirecte În capitolul „Stabilitatea financiară” din raport, BCE arată că instituțiile financiare din zona euro au, în general, o expunere directă limitată la creditul privat, ceea ce face „puțin probabil” ca acest segment să fie, de unul singur, o sursă de instabilitate financiară sistemică în prezent. Totuși, banca centrală avertizează că unele sectoare pot fi expuse la tensiuni indirecte, iar lipsa de transparență din reglementare privind mărimea și concentrarea expunerilor poate afecta încrederea în piață. Cine ar putea resimți șocul: asigurări și fonduri de pensii BCE indică drept potențial vulnerabile companiile de asigurări și fondurile de pensii, care ar putea înregistra pierderi într-un scenariu advers, pe fondul reevaluărilor și al efectelor negative asociate: creditelor acordate firmelor deja puternic îndatorate; obligațiunilor cu randamente ridicate (titluri mai riscante, care plătesc dobânzi mai mari); acțiunilor. Deși expunerea totală a zonei euro este descrisă ca redusă, BCE subliniază că ea este concentrată în jurul unor jucători mari. În raport sunt menționate estimări de expunere de 211 miliarde de euro (aprox. 1.055 miliarde lei) pentru companiile de asigurări și 52 miliarde de euro (aprox. 260 miliarde lei) pentru fondurile de pensii. De ce contează pentru economie Instituția mai avertizează că unele firme din zona euro dependente de creditul privat arată o deteriorare a perspectivelor de afaceri, ceea ce le face mai vulnerabile la o eventuală scădere a activității economice. În acest context, chiar dacă nu se conturează un risc sistemic imediat, presiunea se poate transmite prin evaluări, încredere și expuneri concentrate în anumite segmente ale sistemului financiar. [...]
Piețele globale reacționează la riscul de inflație mai mare și dobânzi mai ridicate , pe fondul scumpirii energiei după izbucnirea războiului din Iran, potrivit Mediafax , care citează Reuters. Investitorii se tem că prețurile ridicate la energie se vor transmite în restul economiei și vor forța băncile centrale să mențină sau să reia ciclul de înăsprire monetară. Obligațiunile, sub presiune: randamente în urcare în SUA Randamentele titlurilor de stat americane au urcat luni dimineață, într-o mișcare care semnalează scăderea prețurilor obligațiunilor (randamentele și prețurile se mișcă invers). Randamentul obligațiunilor SUA pe 10 ani a crescut cu până la 3,6 puncte de bază, până la 4,631%, cel mai ridicat nivel din februarie 2025, după ce săptămâna trecută avansase cu peste 20 de puncte de bază. Și scadențele considerate mai sensibile la așteptările privind inflația și dobânzile au urcat: randamentul pe doi ani a atins 4,105% (maxim al ultimelor 14 luni), iar randamentul pe 30 de ani a ajuns la 5,159% (maxim al ultimului an), mai notează Reuters, citată de Mediafax. Războiul din Iran și energia: canalul prin care revine riscul inflaționist Vânzarea de obligațiuni a fost alimentată de creșterea prețului petrolului, în condițiile în care eforturile de a opri războiul din Iran „par să fi stagnat”, după un atac cu dronă asupra unei centrale nucleare din Emiratele Arabe Unite, relatează Reuters. Pe acest fundal, investitorii încep să evalueze mai apăsat costurile economice ale conflictului, la peste două luni de la debut. Miza pentru piețe este dublă: o inflație mai persistentă, alimentată de energie, și o reacție mai dură a băncilor centrale. Consecințele economice ale conflictului urmau să fie discutate de miniștrii G7 reuniți luni la Paris, potrivit aceleiași surse. Așteptări schimbate pentru Fed și BCE Piețele indică acum o probabilitate de peste 50% ca Rezerva Federală a SUA să majoreze dobânda până în decembrie, potrivit instrumentului FedWatch al CME, menționează Reuters. Înainte de război, investitorii mizau pe reduceri de dobândă în 2026. În zona euro, presiunea s-a văzut și în randamente: titlurile germane pe 10 ani, reperul pentru blocul monetar, au urcat la 3,193%, un maxim pe 15 ani, prelungind creșterea de 14 puncte de bază din săptămâna precedentă. Totodată, piețele văd o probabilitate de 80% ca Banca Centrală Europeană să majoreze dobânzile luna viitoare și evaluează trei astfel de pași până la finalul anului, în condițiile în care, înainte de conflict, se aștepta ca BCE să rămână în așteptare în 2026. „Faptul că acum vedem date care susțin temerile inflaționiste, care au existat pe piață încă de la începutul conflictului din Orientul Mijlociu, este esențial”, a spus Nick Twidale, analist-șef pentru piețe la ATFX Global. Datele publicate săptămâna trecută au arătat creșteri bruște ale prețurilor de consum și de producție în SUA în aprilie, cu evoluții similare în China, Germania și Japonia, potrivit Reuters. În acest context, investitorii urmăresc dacă scumpirea energiei se va transforma într-un nou val inflaționist, suficient de puternic încât să schimbe traiectoria dobânzilor în principalele economii. [...]
Piețele au rămas prudente după summitul Trump–Xi , iar riscul Iran apasă pe obligațiuni și yuan , pe fondul lipsei unor progrese concrete pe comerț și al incertitudinilor legate de războiul din Iran, potrivit Reuters . Reacția investitorilor a fost una temperată: acțiunile din China au fost în mare parte stabile luni, după o scădere de peste 1% vineri, în timp ce yuanul a coborât la un minim al ultimelor aproape două săptămâni față de dolar. Atenția s-a mutat rapid de la întâlnirea bilaterală la vânzările globale de obligațiuni, alimentate de temeri inflaționiste, și la semnale noi de tensiuni în Orientul Mijlociu. De ce contează: „stabilitate strategică” fără rezultate care să schimbe prețurile Summitul – prima vizită a lui Donald Trump la Beijing din 2017, încheiată vineri – a pus accent pe „stabilitate strategică”, ceea ce ar reduce riscul geopolitic sino-american pentru piețele chineze. Totuși, lipsa unor „breakthrough-uri” pe comerț și absența unui sprijin tangibil din partea Beijingului pentru oprirea războiului SUA–Israel cu Iranul (aflat de peste două luni în desfășurare) au limitat apetitul pentru risc. William Bratton, șeful cercetării pe acțiuni cash pentru Asia-Pacific la BNP Paribas, a indicat că efectul pozitiv ar putea fi mai degrabă pe termen lung, prin reducerea percepției de risc geopolitic și o posibilă reorientare a capitalului american către oportunități de investiții în China. Iran și Hormuz: riscul care poate menține inflația și randamentele sus Investitorii sperau ca discuțiile să deschidă o cale către o soluție pentru conflictul din Orientul Mijlociu, care a împins în sus prețurile energiei în contextul negocierilor dificile dintre Washington și Teheran. Însă China – cel mai mare cumpărător de petrol iranian – nu a dat indicii clare că ar interveni în conflict, ceea ce menține piețele în alertă. Reuters notează că diferențele geopolitice dintre Washington și Beijing sunt vizibile inclusiv în poziționările privind Strâmtoarea Hormuz , pe unde trece în mod normal circa o cincime din petrolul și gazul natural lichefiat la nivel global. Trump a spus că Xi ar fi fost de acord că Teheranul trebuie să redeschidă această rută, în timp ce Xi nu a comentat public discuțiile despre Iran; Ministerul chinez de Externe a numit conflictul „unul care nu ar fi trebuit să se întâmple, nu are niciun motiv să continue”. Charu Chanana, strateg-șef de investiții la Saxo, a avertizat că, fără pași concreți pe comerț, Taiwan sau Iran, întâlnirea riscă să fie percepută drept un eveniment util pentru sentiment, dar insuficient pentru a schimba fundalul de piață. În opinia sa, investitorii ar putea subevalua probabilitatea ca războiul să mențină petrolul scump, așteptările de inflație ridicate și randamentele obligațiunilor „mai sus pentru mai mult timp”. Datele slabe din China și „armistițiul” comercial: sprijin limitat pentru acțiuni Reacția modestă a pieței a venit și după date care arată că economia Chinei a încetinit în aprilie, cu producția industrială și vânzările cu amănuntul sub așteptări. Capital Economics a interpretat „partea plină a paharului” ca fiind consolidarea armistițiului comercial, reducând riscul unei escaladări pe termen scurt, chiar dacă nu au existat progrese majore. În plus, invitația lui Trump ca Xi să viziteze SUA în septembrie ar crește șansele ca cele două părți să evite tensiuni în lunile următoare. În același timp, armistițiul comercial dintre SUA și China urmează să expire mai târziu în acest an, iar lipsa de claritate privind tarifele a apăsat pe sentiment. Chiar și un rezultat prezentat drept principalul „livrabil” – afirmația lui Trump că China ar urma să cumpere 200 de avioane Boeing – a dezamăgit investitorii, iar acțiunile Boeing au scăzut, numărul fiind sub așteptările analiștilor, potrivit Reuters. Ce urmăresc investitorii în continuare Pe termen scurt, piețele par să trateze summitul drept un factor de reducere a riscului extrem, nu un catalizator de repricing. În perioada următoare, atenția se concentrează pe: evoluția conflictului cu Iran și riscul unor noi perturbări în zona Hormuz; traiectoria randamentelor obligațiunilor la nivel global, în context de temeri inflaționiste; deciziile SUA privind Taiwan, inclusiv posibilitatea unei vânzări de armament de 14 miliarde de dolari (aprox. 64 miliarde lei), pe care Trump a spus că încă nu a decis dacă o aprobă; prelungirea sau reescaladarea armistițiului comercial SUA–China, care expiră mai târziu în 2026. Ting Lu, economist-șef pe China la Nomura, a descris summitul ca un exercițiu de „limitare a riscului economic și politic”, cu o stabilizare pe termen scurt pentru ambii lideri, într-un cadru în care rivalitatea rămâne, dar ar deveni „predictibilă, tranzacțională și strict gestionată” pentru restul anului 2026. [...]
Virajul agresiv al băncilor centrale împinge randamentele în sus și taie din speranțele de relaxare monetară , pe fondul scumpirii petrolului după escaladarea conflictului cu Iranul, în timp ce acțiunile din tehnologie rămân susținute de rezultatele financiare și de entuziasmul din jurul inteligenței artificiale, potrivit Reuters . Mesajul mai dur al Rezervei Federale (Fed) a venit după ce banca centrală americană a menținut dobânzile, dar cu cel mai divizat vot din 1992 încoace: trei președinți regionali au contestat formularea care sugera o „înclinație spre relaxare”, argumentând că nu mai este potrivită în contextul inflației ridicate și al incertitudinii legate de prețul petrolului. Reuters notează că Jerome Powell a confirmat că va rămâne guvernator al Fed până când perspectivele devin mai clare. Obligațiunile reacționează la șocul petrolului și la tonul „hawkish” Creșterea petrolului Brent la un maxim al ultimilor patru ani, de 125 de dolari/baril (aprox. 575 lei), și menținerea închiderii Strâmtorii Hormuz au amplificat temerile privind inflația. În acest context, randamentele titlurilor de stat americane au urcat, iar piețele au eliminat practic scenariul unor tăieri de dobândă în acest an, traderii ajungând să vadă o probabilitate aproximativ egală pentru o majorare de dobândă până în aprilie 2027. Reuters menționează și că, pe fondul tensiunilor geopolitice, există așteptări ca președintele SUA, Donald Trump, să fie informat în cursul zilei despre noi opțiuni militare împotriva Iranului, după ce discuțiile de pace par să fi intrat în impas. Tehnologia rămâne „în altă lume”, susținută de rezultate În contrast cu reacția din obligațiuni, acțiunile au fost sprijinite de sezonul de raportări, în special în sectorul tehnologic. Contractele futures pe Nasdaq au urcat cu aproximativ 0,4%, după rezultate în general pozitive ale unor giganți din tehnologie. Alphabet a crescut puternic în tranzacțiile extinse după ce a depășit estimările, iar Microsoft și Amazon au livrat rezultate în linie cu așteptările menționate de Reuters. În schimb, Meta a dezamăgit pe fondul îngrijorărilor legate de cheltuielile pentru inteligență artificială. Următorul test pentru sentimentul din sector este raportarea Apple, programată mai târziu în aceeași zi. Europa: deschidere slabă, cu BCE și BoE în prim-plan Diferența dintre „frica macro” (inflație, petrol, război) și „euforia micro” (profituri, AI) pregătește o deschidere mai slabă în Europa: futures pe acțiunile pan-europene indicau un minus de circa 0,4%. Investitorii urmăresc deciziile Băncii Centrale Europene și ale Băncii Angliei, ambele așteptate în aceeași zi, cu temerea că mesajele ar putea deveni și mai restrictive. Pe agenda zilei mai intră și datele de inflație din Europa și SUA pentru martie, care ar urma să arate primele efecte ale războiului cu Iranul. Reuters anticipează o creștere a inflației totale, alimentată de scumpirea carburanților, pe fondul așteptărilor că presiunile ar putea continua. [...]
Leul s-a depreciat pe interbancar, iar bursa a scăzut după anunțul moțiunii PSD-AUR , într-un nou episod de volatilitate alimentat de tensiunea politică, potrivit Libertatea . În tranzacțiile interbancare de luni, moneda națională a coborât de la un nivel de deschidere de 5,0760 lei pentru un euro la 5,0915 lei, conform datelor platformei Conso.ro , analizate de publicație. Bursa de Valori București , din nou pe minus Pe piața de capital, Bursa de Valori București a scăzut, după ce „a mai fost pe roșu și săptămâna trecută”, în contextul oficializării ieșirii PSD de la guvernare. Principalii indici menționați au avut următoarele variații: BET: -1,02% BET-FI (companii financiare): -1,14% BET-NG (energie): -0,97% La nivel de emitent, scăderile indicate în articol au inclus companii de stat: Electrica (-2,67%), Nuclearelectrica (-1,75%), Transgaz (-1,43%) și Romgaz (-0,94%). Miza economică: listările companiilor de stat și jalonul din PNRR În fundalul reacției piețelor, Libertatea amintește conflictul legat de listarea pe bursă a unor pachete suplimentare din companii de stat, plan criticat anterior de PSD. Vicepremierul Oana Gheorghiu a anunțat recent intenția de a lista banca de stat CEC, precum și pachete minoritare la Hidroelectrica și Romgaz. Potrivit articolului, listarea unor pachete de acțiuni este o condiție în Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), iar jaloanele stabilite cu Comisia Europeană trebuie îndeplinite până pe 31 august, pentru ca România să primească restul fondurilor europene, „adică o sumă de 10 miliarde de euro (aprox. 50 miliarde lei)”. Publicația mai notează, trimițând la o analiză anterioară, că statul român ar putea obține 11 miliarde de lei din listarea acestor pachete, bani considerați necesari pentru reducerea deficitului bugetar. Context politic: conflict și pe reforma administrației Pe lângă reforma companiilor de stat, articolul menționează că premierul Ilie Bolojan și PSD sunt în conflict și pe tema reformei administrației, care „nu a avansat”, deși ar fi fost propusă încă din toamna anului trecut, fiind blocată de PSD. [...]
