Știri
Știri din categoria Piețe financiare
Aurul a devenit cel mai important activ de rezervă al băncilor centrale, depășind obligațiunile guvernamentale americane, pe fondul achizițiilor susținute și al scumpirii accelerate din ultimii ani, potrivit unei analize prezentate de Mediafax, care citează un raport al Băncii Centrale Europene (BCE).
La finalul lui 2025, lingourile reprezentau 27% din totalul activelor de rezervă ale băncilor centrale la nivel global, în creștere de la 20% cu un an înainte. În același interval, obligațiunile de trezorerie americane au coborât la 22%, de la 25%. Ponderea rezervelor denominate în euro a rămas neschimbată, la 15%.
Schimbarea de compoziție a rezervelor indică o căutare de alternative la dolarul american, în contextul în care multe state reevaluează riscurile asociate activelor financiare „clasice” și preferă active considerate mai greu de sancționat sau blocat. Potrivit raportului BCE, aceste tendințe s-au accelerat din 2022, după ce SUA au folosit sancțiuni pentru a îngheța rezervele în dolari ale Rusiei, în urma invaziei pe scară largă a Ucrainei.
În raport, președinta BCE, Christine Lagarde, leagă cererea de aur de contextul geopolitic:
„Tensiunile geopolitice continuă să stimuleze o cerere puternică de aur din partea băncilor centrale.”
Băncile centrale ale lumii dețin peste 36.000 de tone de aur, aproape de nivelul maxim din perioada Bretton Woods, când stocurile ajungeau la 38.000 de tone, potrivit BCE.
Achizițiile de aur au încetinit ușor în 2025, la 850 de tone, după trei ani în care cumpărările nete au depășit 1.000 de tone anual. Raportul BCE indică drept cei mai mari acumulatori de rezerve de aur din 2022:
În cazul Turciei, BCE notează o schimbare de direcție: după ce a cumpărat 220 de tone de la începutul invaziei Rusiei în Ucraina (2022), la începutul lui 2026 a redus puternic rezervele, vânzând sau împrumutând 130 de tone, după începerea războiului din Iran.
Deși aurul a depășit obligațiunile de trezorerie americane ca instrument individual în rezerve, activele denominate în dolari, per ansamblu, reprezintă în continuare cea mai mare parte a rezervelor globale: 42%, potrivit datelor BCE.
Raportul mai arată că rolul internațional al euro a crescut „treptat, dar constant” în ultimul deceniu. BCE menționează că emisiunile de datorie internațională în euro au urcat cu 30% până la un „nivel record” de aproape 1 trilion de euro anul trecut, iar investitorii internaționali au investit net 850 de miliarde de euro în active din zona euro, împingând intrările de portofoliu străin aproape de maximele de la crearea monedei unice.
Recomandate
Economiile din zona euro ajung să susțină costurile boomului AI din SUA , inclusiv prin obligațiuni denominate în euro emise de giganți tehnologici americani, ceea ce poate împinge în sus randamentele și, implicit, costurile de finanțare și în Europa, potrivit Antena 3 , care citează o analiză și declarații ale președintei BCE, Christine Lagarde . Gospodăriile din zona euro dețin aproximativ 440 de miliarde de euro în companii tehnologice americane precum Nvidia și Alphabet, a spus Lagarde într-un discurs la Viena. Mesajul ei: Europa riscă să finanțeze expansiunea inteligenței artificiale din Statele Unite fără să obțină „o parte comparabilă” din beneficiile economice, în condițiile în care „companiile sunt construite în altă parte”. De ce contează pentru piețe: finanțarea în euro a „hyperscalerilor” poate influența dobânzile Lagarde a atras atenția că marile companii tehnologice americane (așa-numiții „hyperscaleri”, adică furnizori foarte mari de infrastructură digitală și cloud) au nevoie de sume uriașe pentru investiții – centre de date, cipuri avansate, energie și rețele. Potrivit unei analize a BCE citate în material, principalii hyperscaleri sunt așteptați să cheltuiască peste 1.000 de miliarde de dolari (870 de miliarde de euro) pentru investiții de capital până în 2028. În acest context: hyperscalerii americani au emis anul trecut obligațiuni de peste 100 de miliarde de dolari (87 de miliarde de euro) și reprezintă acum aproape o zecime din noile emisiuni de obligațiuni denominate în euro ale companiilor nefinanciare, potrivit Lagarde; cinci mari hyperscaleri americani au în circulație obligațiuni denominate în euro de circa 40 de miliarde de euro , conform BCE; fondurile, asigurătorii și schemele de pensii europene care cumpără aceste obligațiuni „împrumută, practic, bani direct” companiilor tehnologice americane. Miza, dincolo de randamentele investitorilor, este efectul de contagiune: emisiunile masive de obligațiuni pot contribui la creșterea randamentelor la nivel global, iar dobânzile pe termen lung din zona euro se mișcă adesea în tandem cu cele americane. În formularea lui Lagarde: „Europa va suporta o parte din prețul acestui boom prin propriile costuri de împrumut. Întrebarea este dacă va obține și creșterea economică ce vine la pachet cu el”. Europa are bani, dar îi ține în depozite și investește puțin pe piețe BCE indică o problemă structurală de canalizare a economisirii către investiții productive. În mai 2026, gospodăriile din zona euro aveau aproape 10.000 de miliarde de euro în depozite bancare, iar aproximativ o treime din activele lor financiare erau ținute în depozite (față de 11% în cazul gospodăriilor americane). În același timp, circa 80% dintre gospodăriile din zona euro nu dețin acțiuni, obligațiuni sau fonduri de investiții. BCE enumeră mai multe frâne: resurse limitate, lipsă de cunoștințe, încredere scăzută și temeri legate de risc. Peste 60% își țineau cea mai mare parte a averii în proprietăți imobiliare, aproximativ un sfert se bazau în principal pe depozite, iar doar 4% dețineau o parte însemnată a averii direct pe piețele financiare. De ce ajung banii europeni în AI-ul american Materialul explică mecanismul: cumpărarea unei acțiuni deja existente nu aduce bani noi companiei, dar cererea susține evaluarea și poate facilita atragerea de capital prin emisiuni noi. În plus, micii investitori pot participa la acțiuni nou-emise (este dat exemplul SpaceX, care i-a invitat să participe la listarea sa la bursă din iunie). Totuși, pentru ritmul investițiilor din AI, listările nu sunt suficiente, iar finanțarea prin obligațiuni a devenit o componentă majoră. Aici intră în joc investitorii instituționali europeni care cumpără datorie în euro. Riscuri și contraargumente: randamente mai bune, dar concentrare ridicată Jeremie Peloso (BCA Research) a spus pentru Euronews Business că investițiile europenilor în tehnologia americană nu sunt „neapărat o problemă”, invocând randamentele superioare ale tehnologiei americane față de indicii europeni în ultimii 10 ani și beneficiile diversificării. El a menționat și că un euro mai slab poate crește uneori randamentele investitorilor din zona euro pe active denominate în dolari. În același timp, Peloso avertizează că sectorul tehnologic american a devenit puternic concentrat, ceea ce îi expune pe investitori la un grup relativ mic de companii influențate de aceleași forțe de piață. Ce încearcă UE să schimbe: Uniunea Economiilor și Investițiilor și „Listing Act” Răspunsul politic indicat în material este Uniunea Economiilor și Investițiilor, care urmărește să facă mai ușoare investițiile pentru gospodării și finanțarea transfrontalieră pentru companii. Sunt menționate conturi de investiții mai simple (posibil cu avantaje fiscale), modificări ale pensiilor suplimentare și reducerea costurilor de operare pe piețele financiare europene. În paralel, UE a introdus „Legea listării” (Listing Act), menită să reducă costurile și să simplifice listarea la bursă, inclusiv prin documente mai simple și reguli care permit fondatorilor să păstreze un control mai mare după listare. Concluzia care reiese din avertismentul BCE: Europa nu duce lipsă de capital, dar dacă nu reușește să-l direcționeze către companii care pot scala și deveni accesibile investitorilor, o parte din economisirea europeană va continua să finanțeze creșterea AI în afara continentului, cu efecte potențiale inclusiv asupra costurilor de împrumut din zona euro. [...]
Banca Națională a schimbat structura rezervelor valutare, iar această repoziționare a contribuit la un profit de 2,3 miliarde de lei în 2025 , potrivit HotNews , care citează Raportul anual 2025 al BNR . Miza economică imediată este că 80% din câștigurile obținute sunt virate la bugetul de stat, adică circa 1,87 miliarde lei. La 31 decembrie 2025, rezervele internaționale ale României au ajuns la 77,017 miliarde euro, cel mai ridicat nivel consemnat până acum, conform raportului. Din această sumă, rezervele valutare au urcat la 64,8 miliarde euro, iar componenta de aur (evaluată valoric) a crescut puternic pe fondul scumpirii metalului prețios. Rezervele valutare: mai mult euro și dolar, mai puțin „cash” și depozite Cea mai importantă mutație structurală din 2025 a fost schimbarea ponderilor pe valute: euro și-a consolidat poziția, iar dolarul a crescut ușor ca pondere, în timp ce alte valute au pierdut teren. Datele din raport (calculate de HotNews pe baza Raportului anual 2025) indică: ponderea euro în rezervele valutare: 54,2% în 2025 , de la 50,8% în 2024 ; ponderea dolarului: 28,0% în 2025 , de la 26,3% în 2024 . În paralel, pe tipuri de plasamente (emitenți/instrumente), numerarul și depozitele au coborât la 32,2% din rezervele valutare, de la 36,3% în 2024, în timp ce titlurile de stat au rămas dominante și chiar au crescut ca pondere (la 58,3% , de la 56,6% ). De ce contează slăbirea dolarului pentru deciziile de portofoliu BNR arată că deprecierea dolarului american în 2025 a fost cea mai accentuată din ultimele decenii. În raport sunt menționați trei factori principali: semnale de relaxare a politicii monetare din partea Fed pe fondul decelerării economiei și slăbirii pieței muncii, reducerea diferențialului de randament odată cu dobânzi mai mici și amplificarea percepției de risc din cauza incertitudinii politice interne și deteriorării situației fiscale a SUA. În acest context, raportul leagă tendința de evitare a unei expuneri excesive pe dolar de preferința relativ mai mare pentru euro și aur — direcție care se vede și în structura rezervelor BNR. Aurul: stoc neschimbat, valoare mai mare România a păstrat același stoc fizic de aur, 103,6 tone , fără achiziții sau vânzări, însă valoarea rezervei de aur a crescut cu 3,861 miliarde euro într-un an, până la 12,217 miliarde euro , pe fondul creșterii prețului aurului pe piețele internaționale. BNR indică drept context favorabil aurului escaladarea tensiunilor geopolitice, fragmentarea relațiilor comerciale și temerile privind stabilitatea sistemului financiar global, care au crescut cererea pentru active de refugiu. În plus, raportul notează intensificarea achizițiilor de aur de către băncile centrale, mai ales din economiile emergente. Guvernatorul Mugur Isărescu a reiterat public și o explicație personală pentru lipsa apetitului de a crește stocul peste pragul de 100 de tone: „Eu nu vreau să mai crească rezerva de aur, personal, sunt aici peste 100 de tone, pentru că sunt superstițios. De câte ori am trecut peste 100 de tone, România a pățit ceva.” Unde este păstrat aurul și ce reguli își asumă BNR Din cele 103,6 tone , 61,2 tone sunt în custodie la Banca Angliei, iar restul se află în bolțile BNR din București, o dispersie pe care raportul o descrie ca practică standard pentru reducerea riscului de custodie. Raportul mai precizează și reperele interne urmărite în administrarea rezervelor, inclusiv intervale-țintă pentru compoziția valutară (euro între 40% și 75%, dolar între 10% și 35%), o durată medie de până la 1 an și 7 luni pentru întreaga rezervă valutară și limite de expunere față de entități private (câte 10% în anumite categorii). În ansamblu, repoziționarea către euro și dolar, reducerea ponderii numerarului și evoluția aurului au fost elemente care, potrivit raportului citat, au susținut rezultatul financiar al BNR în 2025 și, implicit, transferul unei părți consistente către bugetul de stat. [...]
ECOFIN a adoptat pachetul care schimbă supravegherea piețelor de capital, iar România mizează pe acces mai ușor la finanțare și pe un control mai bun asupra firmelor străine active local , potrivit Newsweek , care îl citează pe ministrul interimar al Finanțelor, Alexandru Nazare . Nazare spune că decizia Consiliului Afaceri Economice și Financiare (ECOFIN) vizează integrarea și supravegherea piețelor de capital la nivel european, cu obiectivul de a reduce fragmentarea și birocrația. Un element central este introducerea unui „pașaport pentru investiții”, care ar permite firmelor mari, printr-un cadru alternativ, să opereze în mai multe țări simultan. „Mai mult capital, mai puțină fragmentare, mai puțină birocrație. ECOFIN a adoptat pachetul de integrare și supraveghere a piețelor de capital, o piesă centrală în Europa.” Ce impact invocă Ministerul Finanțelor pentru România În mesajul public, ministrul leagă pachetul de o potențială creștere a finanțării pentru companiile românești și de acces mai bun la capital din UE. În același timp, accentul este pus pe componenta de supraveghere, cu efecte directe asupra protecției investitorilor. Concret, potrivit lui Nazare, pachetul ar însemna pentru România: oportunități noi pentru companiile românești de a atrage investitori și finanțare din alte state membre; condiții mai simple pentru activități transfrontaliere ale firmelor și instituțiilor financiare; consolidarea competențelor autorităților române pentru intervenții în caz de încălcări comise de firme de investiții străine active pe piața românească, „pentru o mai bună protecție a investitorilor”; acces îmbunătățit al autorităților române la date despre tranzacțiile investitorilor localizați în România, inclusiv când acestea sunt realizate pe piețe din alte state membre. Nazare afirmă că discuțiile pe acest dosar au durat peste zece ani, iar în ultimele zece luni s-a ajuns la un compromis, România fiind implicată în negocieri, inclusiv prin cooperare cu Banca Națională a României și Autoritatea de Supraveghere Financiară . Ce urmează la nivel european Următorul pas este deschiderea negocierilor cu Parlamentul European, după ce acesta își adoptă poziția, pentru definitivarea noilor reguli, potrivit informațiilor citate de Newsweek din Agerpres. [...]
România cere reguli UE care să nu dezavantajeze piețele mici de capital și să crească accesul companiilor locale la finanțare, în negocierile privind pachetul european pentru integrarea și supravegherea piețelor de capital (MISP), potrivit Agerpres . Mesajul a fost transmis de ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare , după reuniunea ECOFIN , într-o postare pe Facebook. Miza dosarului, descris de ministru drept unul dintre cele mai tehnice de pe agenda europeană, este una practică pentru România: cât de ușor pot companiile românești să atragă finanțare din Europa și cât de bine sunt protejați investitorii și piața locală. Nazare a susținut că succesul integrării nu ar trebui măsurat doar prin centralizarea regulilor, ci prin „oportunitățile reale de finanțare” create în toate statele membre, inclusiv în cele cu piețe de capital mai mici. Ce urmărește România în pachetul MISP În negocieri, România a susținut atât integrarea piețelor, cât și întărirea rolului supraveghetorilor naționali, astfel încât aplicarea regulilor să fie mai eficientă pe piețele mai mici. Potrivit ministrului, România a obținut „elemente importante”, între care: o capacitate mai mare a autorităților române de a interveni când firme de investiții care operează în România încalcă regulile, fără ca reacția să depindă exclusiv de autoritatea din statul de origine; reguli care să permită o activitate transfrontalieră mai simplă pentru actorii din piețele mai mici și un acces mai bun la piața unică. Supraveghere și acces la date despre tranzacții Un alt punct prezentat de Nazare vizează accesul autorităților române la informații despre tranzacțiile transfrontaliere ale investitorilor din România, inclusiv când acestea se desfășoară pe piețe din alte state membre. În contextul unei piețe tot mai integrate, ministrul a argumentat că supravegherea trebuie să țină pasul cu circulația capitalului, pentru a ajuta la identificarea riscurilor și a eventualelor abuzuri de piață. Contribuția la ESMA și nevoia de capital privat România a susținut și modificarea modului de calcul al contribuțiilor autorităților naționale la finanțarea Autorității Europene pentru Valori Mobiliare și Piețe (ESMA), astfel încât formula să fie „mai echitabilă și mai proporțională” cu dimensiunea și activitatea reală a pieței din fiecare stat. În același mesaj, ministrul a insistat asupra nevoii de a atrage mai mult capital privat în economie, pentru ca firmele românești să poată finanța mai ușor investiții și extinderea regională și pentru ca piața locală de capital să crească în paralel cu marile centre financiare europene. [...]
Achizițiile accelerate de aur ale băncii centrale chineze arată o repoziționare defensivă a rezervelor, chiar dacă valoarea totală a stocului a scăzut pe fondul corecției de preț , potrivit Economica . Banca Populară a Chinei (PBOC) și-a majorat rezervele de aur cu 740.000 de uncii în septembrie, până la 77,47 milioane de uncii, marcând a 23-a lună consecutivă de cumpărări. O uncie înseamnă 28,35 grame, ceea ce plasează creșterea lunară la aproximativ 21 de tone de aur. Ritmul cumpărărilor s-a intensificat pe scăderea prețurilor PBOC, unul dintre cei mai mari cumpărători de aur la nivel global, și-a accelerat achizițiile în ultimele luni, pe fondul ieftinirii metalului prețios, notează Agerpres (citat de Economica). Înainte de septembrie, rezervele crescuseră cu 650.000 de uncii în august și cu 640.000 de uncii în iulie. Economica mai arată că ultima creștere este cea mai mare după septembrie 2023, când rezervele de aur ale PBOC urcaseră cu 840.000 de uncii. De ce scade valoarea rezervelor, deși cantitatea crește Deși cantitatea de aur din rezerve a urcat, valoarea acestora a coborât la 323,52 miliarde de dolari (aprox. 1.456 miliarde lei) la final de septembrie, de la 350,08 miliarde de dolari (aprox. 1.575 miliarde lei) la final de august. Explicația ține de evoluția cotației: aurul a scăzut cu peste 6% în septembrie. În material se menționează că declinul cotației a venit în contextul în care scumpirea energiei, alimentată de conflictul din Orientul Mijlociu, a împins inflația în sus, ceea ce a determinat Rezerva Federală a SUA să majoreze dobânzile. Presiune și pe rezervele valutare ale Chinei Separat, Administrația de Stat pentru Schimb Valutar (SAFE) a raportat că rezervele valutare ale Chinei au ajuns la 3.400 miliarde de dolari (aprox. 15.300 miliarde lei) la final de septembrie, în scădere cu 38,1 miliarde de dolari (aprox. 171 miliarde lei), adică 1,11% față de luna precedentă. SAFE a pus scăderea pe seama efectelor combinate ale cursului de schimb și ale variațiilor prețurilor activelor, într-un context în care dolarul american s-a întărit, iar prețurile principalelor active financiare globale au scăzut, în general, în septembrie. [...]
Moneda irlandeză de 2 euro dedicată trupei U2 a ajuns să se revândă cu 300–400 euro (aprox. 1.500–2.000 lei), după ce ediția limitată s-a epuizat în câteva minute , alimentând o goană după colecționare și un salt abrupt de preț pe piața secundară, potrivit Focus . Irlanda a emis o monedă de 2 euro cu portretele membrilor U2 (Bono, The Edge, Adam Clayton și Larry Mullen Jr.), un motiv neobișnuit pentru moneda unică europeană, unde apar de regulă teme „instituționale” (șefi de stat, clădiri, aniversări). Contextul este aniversarea a 50 de ani de la formarea trupei: pe 25 septembrie 1976, Larry Mullen Jr. a căutat colegi de trupă printr-un anunț la școală, la Dublin. Ediție limitată, preț de lansare mic, revânzare la multiplu Banca Centrală a Irlandei a pus în vânzare două versiuni, ambele în regim de produs pentru colecționari, nu pentru circulația de zi cu zi: 150.000 de monede în „Coincard” (monedă prinsă într-o cartolină de colecție), la 14,95 euro (aprox. 75 lei) bucata; 5.000 de exemplare în calitate „Proof” („Polierte Platte”, finisaj de tip oglindă), la 39,95 euro (aprox. 200 lei) bucata. Vânzarea a început pe 25 septembrie 2026, iar varianta „Proof” s-a epuizat aproape imediat. Primele revânzări au apărut rapid pe eBay , unde unele exemplare au fost tranzacționate la 300–400 euro , adică aproape de zece ori prețul de emisiune, notează publicația. De ce contează: oferta nu intră în circulația normală, ceea ce ține sus raritatea Un element care susține presiunea pe preț este că banca centrală nu a anunțat role destinate circulației obișnuite . Conform informațiilor prezentate, întreaga emisiune cunoscută, de 155.000 de bucăți , a fost oferită doar ca produs de colecție (Coincard sau Proof). Asta înseamnă că fanii și colecționarii care vor moneda sunt împinși către piața de colecționabile, nu către „norocul” de a o primi ca rest. Prin contrast, o altă monedă irlandeză de 2 euro din același an, dedicată președinției irlandeze a Consiliului UE, a avut 500.000 de bucăți lansate explicit în circulație generală, pentru a ajunge în utilizarea curentă. Monedă valabilă în tot euro, dar puțin probabil să ajungă la casele de marcat Deși este mijloc legal de plată în întregul spațiu euro , Focus subliniază că este improbabil ca cineva să cheltuiască o monedă cumpărată cu 14,95 sau 39,95 euro pentru valoarea ei nominală de 2 euro. Teoretic, unele exemplare ar putea ajunge accidental în circulație dacă sunt scoase din ambalaj, însă „o descoperire la cumpărături” nu ar trebui considerată realistă. Este permis ca persoane în viață să apară pe monede euro? Materialul arată că nu există o interdicție privind reprezentarea persoanelor în viață pe monedele euro; în mai multe țări apar frecvent monarhi aflați pe tron. Totuși, portretizarea unei trupe rock în activitate rămâne o decizie rară, cu atât mai mult cu cât monedele unui stat din zona euro pot circula în toate celelalte state, iar regulile europene prevăd informarea celorlalte țări asupra designului (care pot ridica obiecții dacă anticipează reacții negative). Pentru piața de colecționari, combinația dintre tirajul limitat, distribuția exclusiv ca produs de colecție și interesul fanilor U2 explică de ce moneda a devenit rapid un activ „de nișă” cu prețuri mult peste valoarea nominală. [...]
