Știri
Știri din categoria Piețe financiare
$62.04+1.51%C
$132.22-0.29%JPM
$353.16+2.73%MS
$214.44-0.51%SPY$738.86-1.16%EWC$59.07+0.20%EWQ$44.95-0.33%INDA$48.03-1.63%Bursele americane au urcat, iar petrolul a scăzut, pe fondul speranțelor de detensionare în Orientul Mijlociu, după semnale privind continuarea discuțiilor dintre SUA și Iran, în timp ce sezonul de raportări financiare a trecut în prim-plan, potrivit Reuters.
Mișcarea de pe piețe a fost una tipică de „relaxare a riscului geopolitic”: acțiunile au câștigat teren, randamentele titlurilor de stat americane au coborât, dolarul a continuat să slăbească, iar petrolul a corectat, pe măsură ce investitorii au pariat pe reducerea riscurilor de întrerupere a aprovizionării.
În SUA, Wall Street a închis pe creștere, iar în Europa bursele au urcat până la maxime ale ultimei luni, pe fondul perspectivelor de detensionare în Orientul Mijlociu. În cadrul indicelui S&P 500, opt din cele 11 sectoare majore au închis pe plus, cu serviciile de comunicații în frunte.
În același timp:
Sezonul de raportări a rămas un punct central. Dintre cele trei mari bănci care au publicat rezultate trimestriale în ziua respectivă, JPMorgan Chase și Wells Fargo au scăzut cu 0,8%, respectiv 5,7%, în timp ce Citigroup a urcat cu 2,6%, potrivit datelor citate de Reuters.
Secretarul Trezoreriei SUA, Scott Bessent, a spus că are încredere că inflația de bază va continua să scadă, în pofida războiului cu Iranul, și a reiterat apelul pentru reducerea dobânzii-cheie a Rezervei Federale. Reuters notează însă că două dintre cele trei indicatori majori de inflație publicați până atunci pentru martie arătau o ușoară creștere a inflației de bază, în timp ce creșterea salariului orar mediu a indicat o temperare față de luna anterioară.
În contrast, președintele Fed Chicago, Austan Goolsbee, a avertizat că banca centrală ar putea fi nevoită să amâne reducerile de dobândă până în 2027, dacă efectele războiului cu Iranul întârzie scăderea inflației către ținta medie anuală de 2%. La ultima ședință, Fed a menținut intervalul dobânzii de politică monetară la 3,50%–3,75%, iar majoritatea oficialilor au indicat că cel puțin o reducere ar putea fi potrivită în acest an.
Pentru următoarea sesiune, Reuters indică drept potențiali catalizatori:
În ansamblu, direcția imediată a piețelor rămâne legată de două variabile care se pot schimba rapid: semnalele privind detensionarea geopolitică (cu efect direct asupra petrolului și inflației) și tonul băncii centrale americane, într-un moment în care datele despre inflația de bază rămân mixte.
Recomandate
Piețele par să „prețuiască perfecțiunea” după redeschiderea Strâmtorii Hormuz , iar scăderea petrolului și avansul burselor ar putea fi prea optimiste în raport cu riscurile încă ridicate din regiune, potrivit unei analize CNN . În SUA, țițeiul WTI (referința americană) a închis joi la 76,60 dolari/baril (aprox. 350 lei), în scădere cu aproape 10% pe săptămână. În paralel, benzina a coborât sub 4 dolari/galon (aprox. 0,95 euro/litru, adică aproximativ 4,8 lei/litru) pentru prima dată din martie, iar acțiunile americane sunt aproape de maxime istorice. „Traderii cam prețuiesc perfecțiunea”, a spus David Oxley, economist-șef pentru mărfuri și climă la Capital Economics. „Este ușurarea că strâmtoarea e deschisă – o veste minunată față de scenariul de coșmar în care ar fi fost închisă.” De ce scăderea petrolului poate fi fragilă Potrivit analizei, optimismul vine după semnarea unui acord SUA–Iran care a permis redeschiderea Strâmtorii Hormuz, un punct-cheie pentru transporturile globale de petrol. Totuși, mai mulți analiști avertizează că piața ar putea ignora riscuri care pot perturba din nou fluxurile în lunile următoare. CNN notează câteva vulnerabilități care pot limita revenirea rapidă la normal: traficul prin strâmtoare rămâne „o picătură în ocean” față de nivelurile de dinaintea războiului; costurile de asigurare pentru nave în zonă sunt încă ridicate; persistă întrebări legate de posibile mine în strâmtoare; acordul prevede o perioadă de încetare a focului de 60 de zile, după care strâmtoarea s-ar putea închide din nou; pot apărea blocaje logistice dacă Teheranul cere taxe de tranzit; producătorii din Golf trebuie să își refacă producția și infrastructura afectată de război. „Văd un risc destul de substanțial ca lucrurile să nu se desfășoare atât de optimist pe cât poate că unii includ acum în prețuri”, a declarat Adam Turnquist, strateg tehnic-șef la LPL Financial. Bursele urcă, dar riscul geopolitic rămâne în preț S&P 500 este în creștere cu 9% de la începutul războiului cu Iranul, declanșat la final de februarie, iar piața americană continuă să fie susținută și de entuziasmul din jurul inteligenței artificiale, potrivit CNN. În același timp, acțiunile au scăzut miercuri după ce Rezerva Federală a menținut dobânzile neschimbate, iar traderii iau în calcul posibilitatea unei majorări chiar din septembrie. În acest context, ieftinirea petrolului funcționează ca un sprijin pentru bursă, însă până la o stabilizare durabilă a situației, tensiunile din Orientul Mijlociu rămân o sursă de volatilitate. „Pieței îi place mult vestea că s-a ajuns la un acord și apoi nu se gândește cu adevărat la riscurile din următoarele 60 de zile”, a spus Turnquist. Băncile își taie prognozele, dar „testul” e traficul real prin strâmtoare Pe măsură ce petrolul a coborât de la vârfurile de la final de aprilie, bănci de pe Wall Street și-au redus estimările pentru finalul anului. CNN arată că analiștii Citi au ajustat luni prognoza la 75 dolari/baril (aprox. 345 lei) pentru trimestrul al treilea, de la o estimare anterioară de 110 dolari/baril (aprox. 505 lei). Pentru ca prețurile să rămână jos, investitorii vor avea nevoie să vadă o creștere „semnificativă” a traficului prin Strâmtoarea Hormuz în săptămânile și lunile următoare, pe fondul unor dificultăți logistice de repornire a producției în regiunea Golfului. „Mergem pe o linie foarte fină”, a spus Turnquist. „Piața acum, și mai ales petrolul, presupune că multe lucruri vor merge bine.” [...]
Escaladarea din jurul Strâmtorii Ormuz împinge din nou petrolul în sus și apasă pe bursele asiatice , pe fondul temerilor că armistițiul fragil dintre Washington și Teheran ar putea ceda, cu efecte directe asupra costurilor energiei și inflației, potrivit Mediafax , care citează AP. Joi dimineață, petrolul Brent a urcat cu aproximativ 1,7 dolari pe baril, până aproape de 94 de dolari, după ce cu o zi înainte scăzuse cu peste 4%. Și petrolul american WTI a crescut cu aproape 1,7 dolari pe baril, revenind peste 90 de dolari. Mișcarea vine după informații că armata americană a doborât mai multe drone iraniene în apropierea Strâmtorii Ormuz și a lovit o stație de control din Bandar Abbas, iar Iranul a anunțat ulterior că a atacat o bază militară americană din regiune. Bursele din Asia reduc expunerea pe active riscante Piețele asiatice au închis în mare parte în scădere: indicele Hang Seng din Hong Kong a pierdut aproape 2%, iar bursa din Coreea de Sud a coborât cu peste 1%. Și piața australiană a înregistrat scăderi, în contextul în care investitorii au început să reducă expunerea pe active considerate riscante. Analiștii citați de AP leagă reacția de îngrijorarea tot mai mare că negocierile indirecte dintre SUA și Iran ar putea eșua. Tan Boon Heng, analist la Mizuho Bank, a spus: „Devine din ce în ce mai greu de imaginat un compromis pe problemele-cheie.” De ce contează Ormuz: risc de șoc energetic și presiune pe inflație Strâmtoarea Ormuz rămâne un punct critic pentru piața energetică: prin zonă trece aproximativ o cincime din comerțul mondial cu petrol și gaze în perioade normale. Orice amenințare la adresa traficului naval se reflectă rapid în prețurile energiei și, implicit, în presiuni inflaționiste la nivel global. În acest context, Comisia Europeană a redus recent prognozele economice pentru 2026, avertizând că tensiunile din jurul Strâmtorii Ormuz afectează direct economia europeană și costurile energiei. SUA: indici la record, dar piața urmărește pragul de 100 de dolari În pofida tensiunilor geopolitice, bursele americane au continuat să atingă maxime istorice: S&P 500 și Nasdaq au închis miercuri la noi recorduri, susținute de rezultate financiare solide și de speranțele că petrolul nu va reveni rapid peste 100 de dolari pe baril. În același timp, președintele SUA, Donald Trump, a declarat că Iranul „negociază pe fumuri” și a transmis că alegerile legislative din noiembrie nu îl vor grăbi să accepte un acord rapid cu Teheranul, alimentând incertitudinea privind următorii pași în regiune. [...]
Jamie Dimon spune că, la prețurile actuale, nu ar cumpăra nici acțiuni, nici obligațiuni americane pe termen lung , un semnal de prudență într-o piață care a continuat să urce în pofida riscurilor geopolitice și fiscale, potrivit HotNews . Directorul general al JPMorgan Chase susține că investitorii subestimează o „listă tot mai lungă” de amenințări, de la războaiele din Ucraina și Orientul Mijlociu, până la tensiunile dintre SUA și China și creșterea cheltuielilor militare într-un context de deficite bugetare în creștere. Într-un interviu pentru podcastul lui Wilfred Frost, Dimon a spus că riscurile „sunt probabil mai mari decât estimează majoritatea oamenilor” și că, dincolo de ce e deja inclus în prețuri, rămâne necunoscuta legată de „ceea ce se va întâmpla în realitate”. De ce contează: avertisment pe fondul unor evaluări ridicate Mesajul vine în contrast cu apetitul recent al piețelor pentru risc. În material este menționat că indicele S&P 500, reperul Bursei de la New York, a avut un randament de aproape 10% în acest an, în condițiile în care investitorii au trecut relativ ușor peste războaie, taxe vamale și alte șocuri. Dimon a admis că economia globală a devenit mai rezilientă, inclusiv printr-o dependență mai redusă de energie decât în deceniile anterioare, dar a avertizat că acest lucru nu exclude apariția unui „punct de inflexiune”, care poate fi declanșat de acumularea mai multor șocuri. Ținta de randament pentru titlurile SUA și rezervele față de bursă Întrebat direct dacă ar cumpăra obligațiuni americane pe termen lung, Dimon a răspuns: „Personal, nu”. El a indicat că randamentul obligațiunii americane pe 10 ani „ar trebui probabil să fie între 4% și 4,5%”, chiar și în scenariul în care inflația revine la ținta de 2% a Rezervei Federale. În iunie, randamentul a fost de 3,5%, după 4,2% în luna mai, potrivit datelor citate în articol. În privința acțiunilor, Dimon a spus că ar putea lua în calcul titluri individuale dacă ar fi „o investiție excelentă”, însă nu ar cumpăra piața americană „în ansamblu” la evaluările actuale. Separat, el a reiterat că deficitele bugetare persistente ale SUA vor forța, în timp, o confruntare cu „realitatea”. Context: investițiile în inteligență artificială, comparate cu începuturile internetului Dimon a adoptat un ton mai echilibrat despre inteligența artificială, comparând valul de investiții cu primele etape ale internetului: sumele sunt „uriașe”, iar beneficiile sunt probabile, însă nu e sigur că actualii lideri vor fi și câștigătorii finali, amintind că în „boom”-ul internetului companii precum Yahoo și Netscape au pierdut teren, în timp ce Google și Facebook au dominat mai târziu. Informațiile sunt relatate de CNBC, citată de HotNews, iar interviul integral este disponibil și pe YouTube. [...]
Trump Media monetizează postările lui Trump pentru Wall Street, mizând pe reacțiile rapide ale piețelor , potrivit HotNews , care citează Reuters. Compania lansează un serviciu cu plată ce promite livrarea în „milisecunde” a postărilor de pe conturi-cheie către clienți instituționali, într-o încercare de a crea venituri recurente într-un context de pierderi. Serviciul, denumit Truth API, urmează să fie lansat pe 1 august și va funcționa 24/7. Ținta declarată sunt firmele de pe Wall Street și traderii care au nevoie de acces cât mai rapid la informații cu potențial de a mișca piețele. De ce contează pentru piețe: viteza devine produs vândut Miza comercială este legată de faptul că postările lui Donald Trump pe rețelele sociale pot declanșa mișcări bruște pe piețele globale, mai ales când se referă la comerț și taxe vamale. Pentru participanții la piață, câteva secunde de întârziere pot însemna costuri, iar până acum monitorizarea Truth Social era, în practică, un proces manual pentru bănci și traderi. Noul sistem ar urma să trimită automat postările direct către clienții plătitori, reducând timpul de reacție. Ce spune compania și ce ridică semne de întrebare Directorul interimar al Trump Media, Kevin McGurn, susține că piețele „reacționează deja” la postările de pe Truth Social și că serviciul ar urma să aducă un profit constant. „Piețele reacționează deja la postările de pe Truth Social” În același timp, materialul notează că Trump ar putea beneficia financiar, întrucât familia sa rămâne acționar majoritar al companiei, ceea ce creează o suprapunere neobișnuită între afacerea privată și rolul public de președinte. Fondul care administrează investițiile lui Trump este supravegheat de copiii săi, iar o purtătoare de cuvânt a negat în trecut existența unui conflict de interese. Context: postări care au mișcat indicii bursieri HotNews menționează că Trump a publicat anterior pe Truth Social anunțuri care au „zguduit” piețele, inclusiv pe tema taxelor vamale și a restricțiilor comerciale privind China. Un exemplu dat este 9 aprilie 2025, când principalii indici de pe Wall Street au crescut brusc după o postare în care Trump spunea că va suspenda multe dintre noile taxe pentru 90 de zile. Mark Spiegel, manager de portofoliu la Stanphyl Capital Partners, afirmă că, din câte știe, singurul utilizator de pe Truth Social care influențează piața este chiar Trump și avertizează că firmele care nu plătesc pentru acces rapid ar putea fi dezavantajate dacă ratează postări cu impact. „Din câte știu, singurul utilizator de pe Truth Social care influențează piața este chiar Trump, iar postările sale influențează cu siguranță piața” Tot el adaugă însă că postările lui Trump reprezintă doar o mică parte din totalul factorilor care mișcă piețele. [...]
Ritmul accelerat al estimărilor de profit pe Wall Street, alimentat de entuziasmul pentru AI, începe să fie văzut ca un risc de corecție. Potrivit Antena 3 , o parte dintre analiști și investitori se tem că „bula câștigurilor” – adică așteptările tot mai mari privind profiturile viitoare – ar putea fi urmată de o ajustare severă a piețelor, pe măsură ce sezonul raportărilor pentru trimestrul al doilea se apropie. În centrul îngrijorărilor sunt revizuirile rapide în sus ale prognozelor: datele Bloomberg citate în material arată că analiștii estimează acum o creștere de 25% a profiturilor companiilor din S&P 500 în următoarele 12 luni, pe fondul rezilienței economiei americane și al expansiunii tehnologiilor de inteligență artificială. De ce contează: așteptările ridicate lasă puțin spațiu pentru dezamăgiri Publicația notează că unii investitori se tem că realitatea ar putea rămâne sub nivelul așteptărilor, din mai multe motive invocate în articol: creșterea costurilor pentru companiile implicate în dezvoltarea AI; o posibilă temperare a cererii pentru această tehnologie; dificultăți în transformarea investițiilor în profituri. Ben Inker, co-director al diviziei de alocare a activelor din cadrul companiei de investiții GMO, spune că previziunile de profit pentru următorii doi ani cresc într-un ritm „excepțional”, rar întâlnit în afara perioadelor de redresare după crize. În exemplul citat, estimările agregate pentru următoarele 12 luni au urcat cu aproape 20% în doar șase luni, cea mai amplă revizuire ascendentă de acest tip din 2021. „Ceea ce urmează pentru piață este momentul în care investitorii vor realiza că aceste estimări nu se vor materializa.” AI împinge în sus evaluările, mai ales în zona de cipuri și cloud Materialul arată că estimările privind profiturile producătorilor de cipuri și ale marilor companii de tehnologie care operează infrastructuri cloud la scară globală („hyperscalers”) au fost trase în sus de explozia cererii pentru puterea de procesare. Capital Economics avertizează că piețele bursiere, susținute de entuziasmul pentru AI, s-ar putea apropia de un punct în care estimările de profit și ipotezele legate de cheltuielile de capital devin greu de susținut, iar o corecție ar putea declanșa o retragere amplă din acțiuni. Michel Lerner, care conduce platforma de analiză investițională HOLT din cadrul UBS, afirmă că acțiunile din întreg lanțul valoric al AI sunt evaluate ca și cum ar urma să mențină profituri excepțional de ridicate, dar consideră că șansele ca asemenea niveluri să fie păstrate pe termen lung sunt „extrem de reduse”. Context de piață: maxime istorice și multipli ridicați În ultimele 12 luni, S&P 500 a avansat cu 20%, iar Nasdaq Composite cu peste 25%, ambele având în trimestrul încheiat în iunie cea mai bună evoluție trimestrială din ultimii șase ani, pe fondul rezultatelor solide raportate de companii. Potrivit Bloomberg, acțiunile companiilor americane se tranzacționează la aproximativ de 20 de ori profiturile estimate pentru următoarele 12 luni. Articolul precizează că acest nivel este sub cel din perioada revenirii de după prăbușirea din 2020 și mult sub evaluările din bula dot-com, dar rămâne suficient de ridicat încât să amplifice sensibilitatea pieței la eventuale surprize negative. Un risc suplimentar: costul finanțării ar putea urca O altă vulnerabilitate menționată este schimbarea așteptărilor privind dobânzile din SUA. Traderii anticipează acum că până la finalul anului dobânzile de referință vor fi majorate cu cel puțin 0,25 puncte procentuale, față de începutul anului, când piețele mizau pe două sau trei reduceri de dobândă. În acest context, Kasper Elmgreen, director de investiții pentru instrumente cu venit fix și acțiuni la Nordea Asset Management, spune că „marja de siguranță” pentru profiturile companiilor este redusă, iar întrebarea devine cât timp vor mai continua surprizele pozitive, în condițiile în care așteptările sunt deja foarte ridicate. [...]
Banca Națională a schimbat structura rezervelor valutare, iar această repoziționare a contribuit la un profit de 2,3 miliarde de lei în 2025 , potrivit HotNews , care citează Raportul anual 2025 al BNR . Miza economică imediată este că 80% din câștigurile obținute sunt virate la bugetul de stat, adică circa 1,87 miliarde lei. La 31 decembrie 2025, rezervele internaționale ale României au ajuns la 77,017 miliarde euro, cel mai ridicat nivel consemnat până acum, conform raportului. Din această sumă, rezervele valutare au urcat la 64,8 miliarde euro, iar componenta de aur (evaluată valoric) a crescut puternic pe fondul scumpirii metalului prețios. Rezervele valutare: mai mult euro și dolar, mai puțin „cash” și depozite Cea mai importantă mutație structurală din 2025 a fost schimbarea ponderilor pe valute: euro și-a consolidat poziția, iar dolarul a crescut ușor ca pondere, în timp ce alte valute au pierdut teren. Datele din raport (calculate de HotNews pe baza Raportului anual 2025) indică: ponderea euro în rezervele valutare: 54,2% în 2025 , de la 50,8% în 2024 ; ponderea dolarului: 28,0% în 2025 , de la 26,3% în 2024 . În paralel, pe tipuri de plasamente (emitenți/instrumente), numerarul și depozitele au coborât la 32,2% din rezervele valutare, de la 36,3% în 2024, în timp ce titlurile de stat au rămas dominante și chiar au crescut ca pondere (la 58,3% , de la 56,6% ). De ce contează slăbirea dolarului pentru deciziile de portofoliu BNR arată că deprecierea dolarului american în 2025 a fost cea mai accentuată din ultimele decenii. În raport sunt menționați trei factori principali: semnale de relaxare a politicii monetare din partea Fed pe fondul decelerării economiei și slăbirii pieței muncii, reducerea diferențialului de randament odată cu dobânzi mai mici și amplificarea percepției de risc din cauza incertitudinii politice interne și deteriorării situației fiscale a SUA. În acest context, raportul leagă tendința de evitare a unei expuneri excesive pe dolar de preferința relativ mai mare pentru euro și aur — direcție care se vede și în structura rezervelor BNR. Aurul: stoc neschimbat, valoare mai mare România a păstrat același stoc fizic de aur, 103,6 tone , fără achiziții sau vânzări, însă valoarea rezervei de aur a crescut cu 3,861 miliarde euro într-un an, până la 12,217 miliarde euro , pe fondul creșterii prețului aurului pe piețele internaționale. BNR indică drept context favorabil aurului escaladarea tensiunilor geopolitice, fragmentarea relațiilor comerciale și temerile privind stabilitatea sistemului financiar global, care au crescut cererea pentru active de refugiu. În plus, raportul notează intensificarea achizițiilor de aur de către băncile centrale, mai ales din economiile emergente. Guvernatorul Mugur Isărescu a reiterat public și o explicație personală pentru lipsa apetitului de a crește stocul peste pragul de 100 de tone: „Eu nu vreau să mai crească rezerva de aur, personal, sunt aici peste 100 de tone, pentru că sunt superstițios. De câte ori am trecut peste 100 de tone, România a pățit ceva.” Unde este păstrat aurul și ce reguli își asumă BNR Din cele 103,6 tone , 61,2 tone sunt în custodie la Banca Angliei, iar restul se află în bolțile BNR din București, o dispersie pe care raportul o descrie ca practică standard pentru reducerea riscului de custodie. Raportul mai precizează și reperele interne urmărite în administrarea rezervelor, inclusiv intervale-țintă pentru compoziția valutară (euro între 40% și 75%, dolar între 10% și 35%), o durată medie de până la 1 an și 7 luni pentru întreaga rezervă valutară și limite de expunere față de entități private (câte 10% în anumite categorii). În ansamblu, repoziționarea către euro și dolar, reducerea ponderii numerarului și evoluția aurului au fost elemente care, potrivit raportului citat, au susținut rezultatul financiar al BNR în 2025 și, implicit, transferul unei părți consistente către bugetul de stat. [...]
