Știri
Știri din categoria Petrol și gaze
Rusia a obținut aproximativ 6 miliarde de euro din exporturile de combustibili fosili în doar două săptămâni, profitând de creșterea prețurilor la energie provocată de războiul dintre SUA și Israel împotriva Iranului. Conflictul din Orientul Mijlociu a determinat o creștere rapidă a prețurilor la energie, ceea ce a adus venituri suplimentare Moscovei.
Datele analizate arată că, în primele două săptămâni de la izbucnirea conflictului, Rusia a înregistrat o creștere a veniturilor din exporturile de petrol, gaze și cărbune. Numai în luna martie, veniturile suplimentare sunt estimate la aproximativ 672 de milioane de euro, în condițiile în care prețurile medii zilnice combinate au urcat cu circa 14% față de luna februarie.
Cea mai mare parte a acestor câștiguri provine din comerțul cu petrol. Conform estimărilor CREA, aproximativ 625 de milioane de euro din veniturile suplimentare sunt legate de exporturile de țiței și produse petroliere.
Creșterea prețurilor la energie a fost alimentată de tensiunile militare din regiunea Golfului Persic. Conflictul a început la 28 februarie 2026, când SUA și Israel au lansat atacuri aeriene împotriva Iranului, în urma cărora a fost ucis liderul suprem iranian, Ali Khamenei.
Potrivit Agenției Internaționale pentru Energie (IEA), războiul a dus la o reducere a producției de petrol și gaze din zona Golfului cu cel puțin 10 milioane de barili pe zi, ceea ce a generat o perturbare majoră a aprovizionării pe piața globală a petrolului.
Raportul apare într-un moment sensibil din punct de vedere geopolitic. Președintele american Donald Trump a sugerat recent că Statele Unite ar putea relaxa sancțiunile asupra petrolului rusesc, ca reacție la creșterea abruptă a prețurilor pe piețele internaționale.
Organizațiile care monitorizează comerțul energetic avertizează însă că o astfel de decizie ar putea aduce Moscovei venituri suplimentare semnificative. În prezent, sancțiunile occidentale obligă Rusia să vândă petrolul cu un discount considerabil față de prețul pieței.
Alexander Kirk, activist pentru sancțiuni din cadrul organizației Urgewald, susține că o relaxare a restricțiilor ar elimina rapid acest discount și ar permite Kremlinului să obțină miliarde de euro în plus din exporturile de energie, într-un moment în care veniturile din resurse naturale rămân esențiale pentru finanțarea bugetului rus și a operațiunilor militare.
Înainte de izbucnirea conflictului cu Iranul, datele arătau o tendință diferită. Potrivit IEA, veniturile Rusiei din exporturile de petrol și produse rafinate scăzuseră în ultimele luni, ajungând în februarie la cel mai redus nivel de la începutul războiului din Ucraina, în 2022.
Declinul a fost cauzat de mai mulți factori:
Totuși, izbucnirea conflictului din Orientul Mijlociu a schimbat rapid situația pieței, iar creșterea prețurilor la energie a readus exporturile rusești în centrul atenției.
Recomandate
Escaladarea conflictelor din Orientul Mijlociu repoziționează SUA ca furnizor-cheie de petrol , după ce americanii au depășit Rusia și au devenit cel mai mare exportator de petrol din lume, pe fondul perturbărilor de pe piață generate de războaie, potrivit Mediafax . Schimbarea de lider vine, conform publicației, pe fondul războiului din Ucraina și al tensiunilor din Orientul Mijlociu, care au afectat fluxurile tradiționale de țiței. Mediafax citează Nexta pentru informația privind poziția SUA în exporturile globale. Ce a împins Rusia în jos și a creat spațiu pentru SUA În material sunt indicate două canale principale prin care oferta globală a fost lovită: războiul din Golful Persic, care ar fi întrerupt exporturile de petrol din Arabia Saudită; exporturile rusești, afectate de sancțiuni și de atacurile dronelor ucrainene asupra rafinăriilor. În acest context, SUA ajung să câștige teren în exporturi, pe o piață în care disponibilitatea și rutele de aprovizionare contează la fel de mult ca prețul. Presiunea pe infrastructura petrolieră iraniană ridică miza Mediafax notează că, în paralel, președintele Donald Trump a transmis că armata americană va „lovi Iranul… foarte dur în această seară”, sugerând că negocierile dintre părți nu evoluează favorabil. Într-o postare pe Truth Social, Trump a mers mai departe, afirmând că SUA ar urma să preia Insula Kharg și alte puncte de infrastructură petrolieră pentru a controla piețele de petrol și gaze ale Iranului. „La un moment dat, în viitorul nu prea îndepărtat, vom lua Insula Kharg și alte puncte de infrastructură petrolieră și vom prelua controlul total asupra piețelor lor de petrol și gaze, la fel cum am făcut cu Venezuela, ceea ce funcționează excelent atât pentru Venezuela, cât și pentru Statele Unite ale Americii” Publicația precizează că astfel de amenințări au mai existat și în trecut, iar acum nu este clar dacă este vorba despre o tactică de negociere sau despre o intenție reală. [...]
Donald Trump susține că armata SUA a facilitat în secret transportul a 100 de milioane de barili de petrol prin Strâmtoarea Ormuz , o afirmație care, dacă ar fi confirmată, ar indica o intervenție cu potențial impact direct asupra fluxurilor de țiței și a riscului geopolitic dintr-un punct-cheie pentru piața globală a energiei, potrivit Libertatea . Președintele american a declarat că a ordonat „luna trecută” o „misiune secretă” a forțelor americane „în sprijinul petrolierelor și al altor nave comerciale” din Strâmtoarea Ormuz, iar rezultatul ar fi fost trecerea a „100 de milioane” de barili de petrol prin strâmtoare. Trump a adăugat că „peste 200 de nave” ar fi reușit să tranziteze zona, conform postării sale pe rețeaua Truth Social. Ce știm și ce nu e confirmat Elementul central al anunțului rămâne nevalidat independent: Trump „nu a prezentat nicio dovadă” pentru a susține afirmațiile, notează publicația. În lipsa unor detalii operaționale, nu este clar ce tip de sprijin ar fi fost acordat navelor comerciale și în ce măsură ar fi schimbat efectiv condițiile de tranzit. Context: tensiuni regionale și presiune pe prețuri În același material este menționat că Trump a minimizat public creșterea prețurilor asociată conflictului din Iran , iar datele oficiale din SUA indică o accelerare a inflației: rata anuală ar fi ajuns la 4,2% în mai, cu o creștere lunară de 0,5%. Potrivit Biroului de Statistică a Muncii, creșterea costurilor energiei ar fi reprezentat 60% din avansul lunar, iar CNN este citat ca sursă pentru această pondere. Pentru piața petrolului, orice semnal privind securizarea tranzitului prin Strâmtoarea Ormuz contează deoarece reduce (sau, dacă e contestat, poate amplifica) percepția de risc asupra livrărilor. În acest caz, însă, afirmația rămâne la nivel declarativ, fără documente sau confirmări publice suplimentare în materialul citat. [...]
Deși Donald Trump mizează pe o scădere rapidă a prețului petrolului după redeschiderea Strâmtorii Ormuz , piața futures nu validează un scenariu de revenire la „normal” pe termen lung , potrivit Newsweek , care citează o analiză CNN semnată de jurnalistul David Goldman. În analiza publicată de CNN , Goldman arată că promisiunea lui Trump – că prețurile energiei vor „scădea ca o piatră” imediat ce se negociază pacea și se redeschide Strâmtoarea Ormuz – este greu de susținut dacă ne uităm la așteptările pieței. „Normalul”, definit ca un preț al țițeiului Brent sub 70 de dolari (nivelul de dinainte de război), ar fi „la doar aproximativ 15 dolari distanță”, însă contractele futures pe termen lung „nu s-au mișcat aproape deloc”. Ce arată prețurile: scădere pe termen scurt, scepticism pe termen lung După anunțarea acordului (menționat în analiză ca fiind anunțat duminică), petrolul a coborât sub 85 de dolari și a scăzut deja cu aproximativ 25 de dolari față de un vârf recent atins „acum o lună”. Totuși, mesajul principal al pieței este că ieftinirea nu este văzută ca structurală. Goldman notează că, deși contractul pentru luna cea mai apropiată (referința uzuală când se vorbește despre „prețul petrolului”) a scăzut brusc în ultimele săptămâni, curba futures nu indică o revenire sub 70 de dolari nici măcar până la sfârșitul anului 2031. De ce contează: „noua normalitate” poate rămâne peste nivelurile pre-război Analiza pune accent pe faptul că „revenirea la normal” depinde de definiție și de constrângeri practice din industrie. Dan Pickering, fondator și director de investiții la Pickering Energy Partners , este citat spunând: „Vom afla care este noua normalitate. Dar nu va fi benzină de 2,85 dolari galonul.” Cu alte cuvinte, chiar dacă tensiunile geopolitice se reduc și fluxurile se reiau, piața nu pare să parieze pe o întoarcere rapidă și durabilă la prețurile de dinaintea conflictului. Blocajul operațional: redeschiderea Ormuz nu înseamnă reluare instantanee a fluxurilor Un alt motiv pentru care piața rămâne prudentă ține de logistică și siguranță maritimă. În scenariul redeschiderii strâmtorii (menționată ca fiind „programată în prezent pentru vineri”), Goldman arată că petrolierele rămase blocate nu pot „fugi” imediat, iar traficul ar urma să fie îngreunat de condițiile de navigație. În analiză se menționează că Iranul a minat strâmtoarea, ceea ce ar limita tranzitul la două pasaje înguste. Jakob Larsen, responsabil cu siguranța și securitatea la BIMCO (cea mai mare asociație de armatori din lume), avertizează că navele vor trebui să navigheze cu prudență și să păstreze distanțe de siguranță pentru a evita coliziuni și eșuări, ceea ce poate crea un blocaj și întârzieri în normalizarea transporturilor. În acest context, mesajul economic pentru companii și consumatori este că scăderile de preț pot apărea pe termen scurt, dar piața nu indică, deocamdată, o ieftinire profundă și de durată până la nivelurile pre-război. [...]
Atacurile ucrainene asupra rafinăriilor, depozitelor și conductelor din Rusia încep să aibă efecte economice vizibile , iar Vladimir Putin a admis că valul recent de lovituri „provoacă daune” economiei și societății ruse, potrivit Al Jazeera . Miza pentru sectorul petrol și gaze este directă: infrastructura vizată susține exporturile energetice, una dintre principalele surse de venit ale Moscovei. În ultimele săptămâni, Ucraina a intensificat atacurile asupra infrastructurii energetice ruse, inclusiv asupra rafinăriilor, depozitelor și conductelor, precum și asupra lanțurilor de aprovizionare cu combustibil din Crimeea. Al Jazeera notează un atac revendicat de Kiev asupra unei rafinării-cheie din Nijnekamsk, în noaptea precedentă declarațiilor lui Putin. În declarații preluate de agenția de stat TASS, Putin a susținut că economia „își revine rapid” și că scopul atacurilor ar fi să „semene confuzie” în societate, dar că acestea nu vor reuși să divizeze populația și nici să producă „răul economic” urmărit de Ucraina. „În ceea ce privește economia: cu siguranță ne provoacă daune, dar ne revenim rapid”, a spus Putin, potrivit TASS. Presiune pe capacitatea de producție și pe transportul carburanților Pe lângă loviturile la distanță asupra infrastructurii din interiorul Rusiei, Ucraina a vizat și aprovizionarea către Crimeea ocupată, inclusiv camioane cu combustibil. Potrivit aceleiași surse, aceste atacuri au declanșat „cea mai gravă criză de combustibil” din peninsula de la Marea Neagră de la anexarea ilegală din 2014, cu cozi la benzinării (inclusiv la Simferopol). Institutul pentru Studiul Războiului (Institute for the Study of War) , un think-tank cu sediul la Washington, a evaluat că există o „sinergie” între campania de lovituri la distanță și atacurile care întrerup aprovizionarea Crimeei și a altor teritorii ocupate: primele reduc capacitatea de producție, iar cele din a doua categorie afectează transportul benzinei care încă poate fi produsă. Răspunsul Kremlinului: apărare antiaeriană și amenințarea cu escaladarea Putin a anunțat că Rusia va intensifica atacurile asupra „infrastructurii inamicului”, cu scopul declarat de a descuraja loviturile asupra obiectivelor civile ruse. Totodată, a cerut îmbunătățirea apărării antiaeriene, a doua solicitare de acest tip în cursul lunii, conform Al Jazeera. Separat, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov , a recunoscut în această săptămână penuria de combustibil din Crimeea și a spus că sunt luate „măsuri” pentru a gestiona situația, fără detalii despre amploarea sau calendarul intervențiilor. În plan politic, Putin a reiterat recent că nu vede un rost în discuții față în față cu președintele ucrainean Volodîmîr Zelenski pentru încheierea războiului, în timp ce, pe front, comandantul-șef ucrainean Oleksandr Sîrski a afirmat că Ucraina ar fi recuperat în mai mult teritoriu decât a pierdut, inversând tendința de câștiguri nete lunare ale Rusiei. [...]
Rusia admite că atacurile cu drone au perturbat aprovizionarea cu carburanți în sud , iar reacția autorităților – inclusiv limitări locale și oprirea exporturilor de kerosen – arată o presiune operațională directă asupra lanțului intern de distribuție, potrivit Libertatea . Ministerul Energiei de la Moscova a transmis, într-un mesaj pe Telegram, că o „creștere a atacurilor aeriene inamice” asupra companiilor din energie și combustibili a dus la „dificultăți temporare” în alimentarea cu combustibil în mai multe regiuni din sudul Rusiei. Informația este relatată de publicație cu trimitere la Spiegel . „În ultima perioadă, companiile din sectorul combustibililor și energiei s-au confruntat cu o creștere a atacurilor aeriene inamice, ceea ce a dus la dificultăți temporare în aprovizionarea cu combustibil într-o serie de regiuni din sudul țării.” Pentru a menține fluxurile, ministerul anunță constituirea unui grup de lucru împreună cu reprezentanți ai companiilor din sector, cu obiectivul de a asigura „continuitatea aprovizionării” și o distribuție „stabilă și eficientă” la nivel național. Restricții locale și interdicția exporturilor de kerosen Pe fondul acestor perturbări, autoritățile instalate de Moscova în Crimeea și în regiunea Lugansk au introdus deja restricții privind distribuția benzinei. În paralel, guvernul rus a decis „pentru prima dată” să interzică exporturile de kerosen, măsură care ar urma să rămână în vigoare până la sfârșitul lunii noiembrie, conform aceleiași surse. Context: reparații neplanificate și atacuri intensificate asupra rafinăriilor În același registru, vicepremierul rus Alexander Novak a spus, la Forumul Economic Internațional de la Sankt Petersburg , că Rusia produce în prezent mai puțin petrol decât estimase inițial, invocând „reparații neplanificate”, fără alte detalii. Libertatea notează că, în ultimele luni, Ucraina a intensificat atacurile cu drone asupra rafinăriilor și altor obiective din industria petrolieră rusă. Kievul susține că miza este dublă: perturbarea alimentării armatei ruse cu combustibil și reducerea veniturilor Moscovei din exporturile de energie. [...]
Rusia admite că atacurile cu drone asupra infrastructurii petroliere au perturbat aprovizionarea cu carburanți , iar autoritățile au început să intervină prin măsuri de control al fluxurilor și prin limitarea exporturilor, potrivit Libertatea . Ministerul Energiei de la Moscova recunoaște dificultăți „temporare” în alimentarea cu combustibil în mai multe regiuni din sudul țării, pe fondul intensificării atacurilor aeriene. Într-un mesaj publicat pe Telegram, ministerul afirmă că valul recent de lovituri a afectat companiile din energie și carburanți și a dus la sincope în distribuție. Instituția susține că situația este gestionată printr-un grup de lucru format împreună cu reprezentanți ai companiilor din sector, cu obiectivul de a menține „continuitatea aprovizionării” și o distribuție „stabilă și eficientă” la nivel național. Măsuri cu impact direct în piață: restricții locale și interdicție la export Problemele de distribuție au început deja să se traducă în decizii administrative. Conform articolului, autoritățile instalate de Moscova în Crimeea și în regiunea Lugansk au introdus restricții la distribuția benzinei. În paralel, guvernul rus a decis „pentru prima dată” să interzică exporturile de kerosen, o măsură care ar urma să rămână în vigoare până la sfârșitul lunii noiembrie. Decizia indică o prioritizare a pieței interne în fața livrărilor externe, într-un moment în care lanțul de aprovizionare este sub presiune. Context operațional: producție sub estimări și reparații neplanificate În același tablou, vicepremierul rus Alexander Novak a declarat, la Forumul Economic Internațional de la Sankt Petersburg , că Rusia produce în prezent mai puțin petrol decât estimase inițial. El a pus situația pe seama unor „reparații neplanificate”, fără să ofere detalii despre cauze. Articolul notează că Ministerul Energiei a recunoscut dificultățile „conform Spiegel”, pe fondul atacurilor ucrainene asupra infrastructurii petroliere din sudul Rusiei. De ce contează Recunoașterea oficială a problemelor și trecerea la restricții și interdicții de export arată că atacurile asupra rafinăriilor și logisticii petroliere nu mai sunt doar un risc punctual, ci un factor care poate influența funcționarea pieței interne de carburanți și deciziile de politică energetică ale Moscovei. Ucraina susține că intensificarea atacurilor vizează perturbarea aprovizionării armatei ruse și reducerea veniturilor din exporturile de energie, mai arată sursa. [...]
