Știri
Știri din categoria Petrol și gaze
Rusia a obținut aproximativ 6 miliarde de euro din exporturile de combustibili fosili în doar două săptămâni, profitând de creșterea prețurilor la energie provocată de războiul dintre SUA și Israel împotriva Iranului. Conflictul din Orientul Mijlociu a determinat o creștere rapidă a prețurilor la energie, ceea ce a adus venituri suplimentare Moscovei.
Datele analizate arată că, în primele două săptămâni de la izbucnirea conflictului, Rusia a înregistrat o creștere a veniturilor din exporturile de petrol, gaze și cărbune. Numai în luna martie, veniturile suplimentare sunt estimate la aproximativ 672 de milioane de euro, în condițiile în care prețurile medii zilnice combinate au urcat cu circa 14% față de luna februarie.
Cea mai mare parte a acestor câștiguri provine din comerțul cu petrol. Conform estimărilor CREA, aproximativ 625 de milioane de euro din veniturile suplimentare sunt legate de exporturile de țiței și produse petroliere.
Creșterea prețurilor la energie a fost alimentată de tensiunile militare din regiunea Golfului Persic. Conflictul a început la 28 februarie 2026, când SUA și Israel au lansat atacuri aeriene împotriva Iranului, în urma cărora a fost ucis liderul suprem iranian, Ali Khamenei.
Potrivit Agenției Internaționale pentru Energie (IEA), războiul a dus la o reducere a producției de petrol și gaze din zona Golfului cu cel puțin 10 milioane de barili pe zi, ceea ce a generat o perturbare majoră a aprovizionării pe piața globală a petrolului.
Raportul apare într-un moment sensibil din punct de vedere geopolitic. Președintele american Donald Trump a sugerat recent că Statele Unite ar putea relaxa sancțiunile asupra petrolului rusesc, ca reacție la creșterea abruptă a prețurilor pe piețele internaționale.
Organizațiile care monitorizează comerțul energetic avertizează însă că o astfel de decizie ar putea aduce Moscovei venituri suplimentare semnificative. În prezent, sancțiunile occidentale obligă Rusia să vândă petrolul cu un discount considerabil față de prețul pieței.
Alexander Kirk, activist pentru sancțiuni din cadrul organizației Urgewald, susține că o relaxare a restricțiilor ar elimina rapid acest discount și ar permite Kremlinului să obțină miliarde de euro în plus din exporturile de energie, într-un moment în care veniturile din resurse naturale rămân esențiale pentru finanțarea bugetului rus și a operațiunilor militare.
Înainte de izbucnirea conflictului cu Iranul, datele arătau o tendință diferită. Potrivit IEA, veniturile Rusiei din exporturile de petrol și produse rafinate scăzuseră în ultimele luni, ajungând în februarie la cel mai redus nivel de la începutul războiului din Ucraina, în 2022.
Declinul a fost cauzat de mai mulți factori:
Totuși, izbucnirea conflictului din Orientul Mijlociu a schimbat rapid situația pieței, iar creșterea prețurilor la energie a readus exporturile rusești în centrul atenției.
Recomandate
Donald Trump spune că SUA vor primi motorină din Rusia, iar Trezoreria pregătește o licență temporară , o mișcare care ar putea schimba, fie și pe termen scurt, cadrul operațional al pieței de combustibili în plin context de sancțiuni și tensiuni geopolitice, potrivit G4Media . Președintele american a afirmat că omologul său rus, Vladimir Putin, ar fi fost de acord să livreze motorină pe piața americană și globală, în ideea reducerii costurilor energiei, pe fondul războiului cu Iranul. Informația este atribuită de G4Media postului Euronews. Trump a indicat volumele pe care le-ar viza livrările: „peste 300.000 de tone” de motorină „imediat” pe piața americană și globală; „alte 500.000 de tone” pe parcursul lunii noiembrie. Licență temporară și întrebări despre implementare Departamentul Trezoreriei SUA a anunțat că emite o licență temporară care permite intrarea motorinei rusești pe piețele globale. Casa Albă nu a clarificat imediat cine va plăti pentru motorina rusească și nici când ar deveni disponibile livrările în baza acestui acord. Totodată, nu a precizat dacă livrările suplimentare preconizate pentru luna viitoare ar putea ajunge înainte de alegerile parlamentare de la jumătatea mandatului (midterm elections) din 3 noiembrie. Context: interdicția din 2022 și tensiunea cu regimul de sancțiuni Statele Unite nu au mai importat petrol sau gaze rusești din 2022, când administrația Biden le-a interzis după invazia la scară largă a Rusiei în Ucraina. Anunțul vine la doar o lună după ce Trump a semnat sancțiuni ample împotriva Rusiei, menite să vizeze sectorul energetic și alte industrii care ar ajuta la finanțarea războiului din Ucraina. În acest context, măsura ridică semne de întrebare privind posibilitatea ca administrația americană să impună noi sancțiuni în această lună, așa cum prevede o legislație bipartizană care vizează marii importatori de petrol și gaze rusești. Trump nu a menționat sancțiunile sau războiul din Ucraina, dar a pus accentul pe efectul economic intern: „Prețurile mai mici pentru americani, în special pentru marii noștri fermieri, crescători de animale și camionagii, reprezintă cea mai mare prioritate a mea.” Separat, trimisul prezidențial rus Kirill Dmitriev a redistribuit pe rețeaua X anunțul Departamentului Trezoreriei și a susținut că „cooperarea ruso-americană în domeniul motorinei și al energiei va fi în beneficiul întregii lumi”. [...]
Guvernul prelungește până la 1 februarie 2027 reducerea temporară a accizei la motorină, evitând o scumpire estimată de Ministerul Finanțelor la circa 0,85 lei/litru , potrivit Adevărul . Decizia a fost anunțată de premierul Luca Niculescu la începutul ședinței de Guvern, pe fondul „persistenței crizei” de pe piața petrolului și al presiunilor asupra consumatorilor. Măsura este prezentată de Executiv ca un instrument de limitare a majorărilor la pompă și de protejare atât a populației, cât și a economiei, în condițiile în care autoritățile invocă volatilitatea pieței țițeiului și a produselor petroliere (benzină și motorină) și nevoia de menținere a funcționării pieței energiei. „Ne preocupă, de asemenea, creşterea preţului la carburant, suportată din ce în ce mai greu de români, şi ca măsură de sprijin vom prelungi astăzi cu încă trei luni perioada de aplicare a măsurilor pentru limitarea majorărilor la preţul motorinei”, a declarat premierul. Ce impact ar fi avut eliminarea reducerii accizei, potrivit calculelor Finanțelor Ministerul Finanțelor estimează că renunțarea la reducerea temporară a accizei ar fi putut împinge prețul motorinei în sus cu aproximativ 0,85 lei/litru, dacă restul factorilor de piață ar fi rămas neschimbați. Conform calculelor instituției, prețul mediu ar fi putut urca: de la aproximativ 10,90 lei/litru la circa 11,75 lei/litru Pentru un plin de 50 de litri , diferența ar fi însemnat un cost suplimentar de aproximativ 42 de lei la o singură alimentare. Estimarea este prezentată ca un scenariu, nu ca o prognoză certă: evoluția efectivă depinde de cotațiile internaționale, costurile de aprovizionare și celelalte condiții de piață. Context suplimentar despre această estimare apare într-un material anterior al publicației, care indică aceeași ordine de mărime a scumpirii: Adevărul . Context: presiuni pe energie înainte de sezonul rece În aceeași ședință, premierul a cerut autorităților să acorde atenție pregătirilor pentru sezonul rece, cu accent pe monitorizarea necesarului de energie, a stocurilor de gaze din depozite și a funcționării sistemului energetic. [...]
Comisia Europeană exclude reluarea importurilor de gaz rusesc după războiul din Ucraina , invocând cadrul de reglementare deja adoptat pentru eliminarea treptată a acestor livrări, potrivit Euronews . Mesajul Bruxellesului taie din start scenariul repunerii în funcțiune a Nord Stream și mută discuția din zona „posibilei reconcilieri” în cea a obligațiilor legale și a calendarului de ieșire din dependența energetică de Rusia. Reacția vine pe fondul informațiilor că Statele Unite și Rusia ar discuta despre reluarea livrărilor de gaz către Europa după încheierea conflictului. Paula Pinho, purtătoarea de cuvânt-șefă a Comisiei Europene, a argumentat poziția prin costurile și riscurile de securitate asociate dependenței de combustibili fosili din Rusia. „Știm foarte bine care sunt costurile ascunse ale dependenței de Rusia pentru achiziția de combustibili fosili. Aceste resurse au fost folosite ca armă, iar noi am plătit prețul. Nu uităm acest lucru.” Calendarul UE: ieșire completă din gazul rusesc până la final de 2027 Bruxellesul susține că renunțarea la gazul rusesc nu depinde doar de sancțiuni, ci și de legislația europeană în vigoare, care prevede eliminarea treptată a importurilor indiferent de evoluțiile geopolitice. Anna-Kaisa Itkonen, purtătoarea de cuvânt a Comisiei pentru energie, a indicat că planul acoperă atât gazul livrat prin conducte, cât și gazul natural lichefiat (GNL – gaz răcit până devine lichid, pentru transport cu nave). Conform calendarului prezentat: GNL din Rusia : contractele pe termen scurt au fost eliminate; cele pe termen lung ar urma să înceteze până în ianuarie 2027 . Gaz prin conducte (inclusiv asociat anterior Nord Stream) : eliminare până în septembrie 2027 . Ultimele livrări : ar urma să se încheie până la sfârșitul lui 2027 . Pinho a mai spus că Rusia a fost cea care a întrerupt inițial livrările, într-un moment în care Europa era puternic dependentă de gazul rusesc. Nord Stream și miza economică: costuri mai mici vs. risc de securitate Nord Stream 1 și 2 leagă Rusia de Germania pe sub Marea Baltică, pe o distanță de peste 1.200 km. Nord Stream 1 nu mai funcționează după exploziile din 2022, iar Nord Stream 2 nu a primit certificarea necesară din partea autorităților germane. În paralel, au apărut informații că Washingtonul și Moscova ar analiza reluarea livrărilor către Europa, inclusiv prin Nord Stream, cu implicarea unui investitor american. Potrivit materialului, discuțiile ar viza și alte posibile acorduri economice, inclusiv activele Lukoil , tehnologie nucleară și proiecte de GNL în zona arctică. În Europa, revenirea la gazul rusesc rămâne un subiect disputat: susținătorii invocă posibile costuri mai mici pentru consumatori și companii, în timp ce criticii avertizează asupra riscurilor de securitate generate de o nouă dependență. Context de piață: dependența a scăzut, dar GNL-ul e, de regulă, mai scump Ponderea gazului rusesc transportat prin conducte în importurile europene a coborât de la aproximativ 40% în 2021 la circa 6% în 2025 , potrivit datelor citate. Reducerea dependenței a împins însă statele europene către un consum mai mare de GNL, inclusiv din SUA, care este „de regulă mai scump”, notează sursa. Pentru companii, mesajul Comisiei indică faptul că, chiar și într-un scenariu de încetare a războiului, revenirea la gazul rusesc nu este tratată ca opțiune de politică energetică , ci ca direcție închisă prin reguli și termene deja stabilite. [...]
Sprijinul exprimat de Sofia pentru importurile de motorină din Rusia riscă să fisureze poziția UE pe sancțiuni , într-un moment în care majoritatea capitalelor europene critică acordul SUA–Rusia ca fiind periculos și contraproductiv pentru presiunea economică asupra Moscovei, potrivit HotNews . Premierul Bulgariei, Rumen Radev, a sugerat că susține înțelegerea care permite motorinei rusești să ajungă pe piețele americane și globale, invocând în primul rând problema prețurilor la combustibil din Europa. La sosirea la un summit de două zile al liderilor UE, el a spus că miza pentru Europa este reducerea costurilor și păstrarea competitivității, conform Euronews . Ce prevede acordul SUA–Rusia și de ce contează economic Statele Unite și Rusia au convenit, săptămâna trecută, ca Moscova să furnizeze inițial peste 300.000 de tone metrice de motorină pe piețele americane și globale. Președintele SUA, Donald Trump, a susținut că măsura ar reduce prețurile la energie în SUA, un subiect cu miză politică internă înaintea alegerilor din noiembrie care vor decide controlul asupra Congresului. Trump a indicat și tranșe ulterioare de livrări: 500.000 de tone în noiembrie; încă un milion după aceea. În același timp, experți din domeniul energetic au estimat că acordul ar putea aduce economiei rusești aproximativ 4 miliarde de dolari (aprox. 18 miliarde lei) din fonduri americane. Reacția UE și Ucraina: risc de slăbire a sancțiunilor Acordul a fost criticat de președintele ucrainean Volodimir Zelenski , care l-a numit „o investiție într-un război care trebuie să ia sfârșit”, apoi „un cadou” pentru Vladimir Putin și a spus că s-a simțit trădat de SUA. În UE, mai mulți lideri au avertizat că înțelegerea subminează strategia de presiune asupra Moscovei. Un purtător de cuvânt al cancelarului german Friedrich Merz a transmis că guvernul „susține deciziile privind sancțiunile împotriva Rusiei” și lucrează cu partenerii europeni pentru sancțiuni suplimentare. Kaja Kallas , șefa diplomației UE, a insistat că, pentru a opri războiul, este nevoie de „o presiune mai mare asupra Rusiei”. Margus Tsahkna, ministrul de externe al Estoniei, a spus că UE trebuie să se concentreze pe ceea ce poate face, amintind de episoade anterioare de presiune din partea lui Trump asupra Ucrainei. Cea mai tranșantă critică din material este atribuită premierului Italiei, Giorgia Meloni, care a numit acordul o „alegere foarte riscantă” și a avertizat că: „Acest acord conferă Moscovei legitimitate în timp ce bombele sale continuă să cadă asupra orașelor ucrainene, generează noi venituri pentru finanțarea războiului și slăbește implicit eficacitatea sancțiunilor”. Miza pentru UE: unitatea pe sancțiuni, pusă sub presiune de prețurile la combustibil Poziționarea Bulgariei iese din linia dominantă a UE, care vede acordul ca pe un risc strategic: venituri suplimentare pentru Rusia și un semnal politic ce poate eroda eficiența sancțiunilor. În contrapondere, argumentul invocat de la Sofia este unul economic imediat – prețurile ridicate la combustibil și competitivitatea. În lipsa altor detalii în material despre pași concreți la nivel european, rămâne de urmărit dacă această divergență se va traduce în tensiuni la summitul UE și în negocierile privind eventuale sancțiuni suplimentare. [...]
Rusia prelungește importurile de benzină până la finalul lui 2026 pentru a acoperi deficitul intern provocat de atacurile ucrainene asupra rafinăriilor, chiar dacă a convenit recent reluarea exporturilor de motorină în baza unui acord cu Statele Unite , potrivit Agerpres . Vicepremierul rus Aleksandr Novak a spus că importurile de benzină vor continua „cel puțin până la sfârșitul anului”, pentru alimentarea pieței interne și refacerea rezervelor reduse în sezonul estival. Oficialul a indicat că volumul benzinei importate rămâne la 10%, măsură menită să limiteze deficitul și presiunea pe prețurile la carburanți, în special la benzină. De ce contează: piața internă rămâne sub presiune, în pofida relaxării la export Mesajul transmis de Moscova este că prioritatea rămâne stabilizarea aprovizionării interne, după luni în care atacurile asupra rafinăriilor au afectat producția de benzină și motorină, alimentând penuria, creșterile de preț și cozile la benzinării. În acest context, Novak a amintit că, în urmă cu o lună, a cerut guvernului să crească producția și să ajusteze nivelurile de import pentru a stabiliza piața. Printre măsurile aplicate s-a numărat și interdicția la export pentru benzină și motorină, ridicată parțial sâmbăta trecută. Exporturile de motorină: calendarul livrărilor și pașii operaționali În paralel, Rusia susține că firmele sale sunt pregătite să exporte motorină „imediat”, însă Novak a punctat că livrările depind de pași comerciali și logistici care durează, în mod tipic, două-trei săptămâni: semnarea contractelor, încărcarea și închirierea navelor, apoi expedierea către cumpărător. Conform planului prezentat, Rusia ar urma să exporte: peste 300.000 de tone de motorină „imediat” către piețele americane și globale; alte 500.000 de tone în noiembrie; 1.000.000 de tone ulterior. Cu o zi înainte, Novak a indicat și posibilitatea ca Rusia să depășească aceste planuri și să exporte până la 3,5 milioane de tone de motorină până la sfârșitul anului, în baza acordului cu Statele Unite. Posibilă restricție suplimentară: exporturile de GNL pentru neproducători Novak a mai spus că nu exclude o interdicție a exporturilor de gaze naturale lichefiate (GNL) pentru companiile neproducătoare până la sfârșitul lui 2026, dar a precizat că nu există încă o decizie, iar Ministerul Energiei analizează opțiunea în funcție de situația de pe piața GNL. [...]
Administrația Trump analizează relaxarea sancțiunilor pentru o parte din „flota fantomă” de petroliere, cu scopul de a reduce costurile de transport și de a crește disponibilitatea navelor pe rute scurte , pe fondul perturbărilor din aprovizionarea globală cu energie, potrivit Kyiv Post , care citează Reuters. Măsura discutată ar permite unor nave sancționate – asociate în mod obișnuit cu transporturi ocolitoare de țiței – să transporte combustibil considerat „legitim”, cu excluderea petrolului rusesc și iranian aflat sub sancțiuni. Companiile care ar vrea să folosească aceste nave ar trebui să obțină o autorizare de la Departamentul Trezoreriei SUA . Efectul economic: mai multe nave disponibile, dar ieftiniri limitate Conform sursei citate, schimbarea ar putea adăuga un număr mic de petroliere disponibile pentru curse pe distanțe scurte prin Strâmtoarea Hormuz . Totuși, surse din industria maritimă au avertizat că este puțin probabil să apară o scădere amplă a tarifelor de transport (freight rates), chiar dacă o parte din capacitate ar reintra în piață. Un factor major care ar limita efectul este zona de asigurări: asigurătorii ar trebui în continuare să respecte reglementările Uniunii Europene și ale Regatului Unit, ceea ce poate menține restricții practice asupra utilizării acestor nave. Departamentul Energiei din SUA a transmis că o eventuală relaxare a restricțiilor privind „flota fantomă” nu ar ajuta Rusia să transporte petrol sau produse petroliere. Context: relaxarea pentru motorina rusească și presiunea prețurilor interne Discuțiile vin la câteva zile după ce Donald Trump a ridicat sancțiunile asupra exporturilor de motorină rusească, în urma unei înțelegeri cu președintele rus Vladimir Putin pentru livrarea a peste 300.000 de tone metrice de motorină către piața americană și piețele globale. Departamentul Trezoreriei SUA a autorizat vânzarea și importul de motorină rusească până la 7 aprilie 2027. Trump a justificat decizia prin prioritatea de a reduce prețurile la combustibili pentru americani înaintea alegerilor de la 3 noiembrie, când republicanii urmăresc să păstreze controlul asupra ambelor camere ale Congresului. Reacții și riscuri: criticile Ucrainei și ale unor congresmeni americani Președintele Ucrainei, Volodîmîr Zelenski, a criticat acordul privind motorina, argumentând că relaxarea sancțiunilor ar aduce Moscovei venituri suplimentare pentru finanțarea războiului. Într-o postare pe X, el a scris: „Cadourile pentru Putin nu vor aduce pace sau vreun beneficiu lumii civilizate. A permite Rusiei să vândă produse petroliere este o investiție într-un război care trebuie încheiat, nu prelungit.” Într-un interviu pentru Axios, Zelenski a descris decizia ca fiind „nedreaptă și neonestă”, comparând-o cu un „cadou de ziua de naștere” pentru Putin. Acordul privind motorina a atras și critici din partea unor parlamentari americani, inclusiv republicani, care au susținut că permiterea vânzărilor de combustibil rusesc ar submina regimul de sancțiuni menit să limiteze capacitatea Rusiei de a-și finanța războiul. Ce urmează Potrivit informațiilor citate, discuțiile sunt încă în desfășurare și, chiar dacă ar fi adoptată o relaxare țintită, impactul asupra costurilor de transport ar putea rămâne modest din cauza constrângerilor de asigurare și a aplicării continue a sancțiunilor europene și britanice. [...]
