Știri
Știri din categoria Petrol și gaze

Donald Trump analizează relaxarea sancțiunilor petroliere împotriva Rusiei, ca parte a unor măsuri menite să stabilizeze prețurile globale ale petrolului pe fondul conflictului cu Iranul, relatează Reuters.
Potrivit informațiilor, administrația americană ia în calcul mai multe opțiuni pentru a crește oferta globală de petrol și pentru a tempera creșterea prețurilor la energie. Printre acestea se numără relaxarea sancțiunilor impuse Rusiei în sectorul petrolier și eliberarea unor rezerve strategice de țiței.
Discuțiile vin în contextul escaladării tensiunilor din Orientul Mijlociu, după mai mult de o săptămână de atacuri ale SUA și Israelului asupra Iranului. Conflictul a perturbat transporturile de petrol din regiune și a amplificat volatilitatea pe piețele energetice.
Trump a confirmat că administrația sa analizează ridicarea unor sancțiuni pentru a stabiliza piața. „Avem sancțiuni împotriva unor țări. Vom ridica aceste sancțiuni până când strâmtoarea va fi deschisă”, a declarat liderul american reporterilor.
O eventuală relaxare a sancțiunilor împotriva Rusiei ar putea crește oferta globală de petrol într-un moment în care transportul prin Strâmtoarea Hormuz – rută prin care trece aproximativ o cincime din aprovizionarea mondială cu petrol – este afectat de tensiunile militare dintre Iran și aliații occidentali.
Totuși, o astfel de decizie ar putea complica strategia Washingtonului de a limita veniturile Rusiei din exporturile energetice, pe fondul războiului din Ucraina.
Analiștii citați de Reuters spun că opțiunile Casei Albe pentru a reduce rapid prețurile petrolului sunt limitate. În lipsa reluării normale a traficului petrolierelor prin Strâmtoarea Hormuz, impactul măsurilor economice ar putea fi redus.
Creșterea prețurilor la energie reprezintă și o provocare politică pentru Trump, care a încercat să mențină costurile combustibililor la un nivel scăzut înaintea alegerilor intermediare din noiembrie, când republicanii speră să își păstreze controlul asupra Congresului.
Recomandate

Arabia Saudită repoziționează prețurile petrolului pe regiuni , reducând semnificativ tarifele pentru Asia și scumpind livrările către Europa de Nord, pe fondul costurilor de transport încă ridicate și al rutelor afectate de tensiunile din Golf, potrivit Focus . Documentul de preț publicat luni, 5 octombrie, arată că prețurile pentru livrările din noiembrie către Asia au coborât „surprinzător” la un minim al ultimilor șase ani, conform Reuters, în timp ce pentru nord-vestul Europei și zona Mediteranei au fost majorate. Mișcarea vine într-un context în care traficul prin Strâmtoarea Hormuz rămâne restricționat, dar statele din Golf și-au crescut exporturile, ajungând la aproximativ 80% din nivelul de dinaintea crizei. Ce s-a schimbat în prețurile Saudi Aramco Pentru piața asiatică, Arabia Saudită a redus prețurile oficiale de vânzare (OSP – „Official Selling Price”, adică prețul de referință stabilit de producător pentru clienți) la mai multe sortimente: „Arab Light” pentru Asia: minus 3 dolari/baril față de luna anterioară, ajungând cu 5 dolari/baril sub media cotațiilor pentru țițeiurile Oman și Dubai. Reuters notează că este cel mai mare discount lunar din iunie 2020. „Arab Medium” și „Arab Heavy” pentru Asia: minus 5 dolari/baril. Pentru nord-vestul Europei, OSP-urile cresc cu 3 dolari/baril la toate sortimentele. Pentru cumpărătorii din SUA, nu sunt așteptate modificări de preț. De ce contează: costurile de transport împing diferențierea regională Publicația indică drept factor major creșterea puternică a tarifelor de transport maritim, în condițiile în care rutele sunt mai complicate și mai scumpe. Analiștii Lloyd’s List au observat salturi abrupte ale unor indici de transport: indicele Suezmax pe ruta SUA–Europa a urcat cu 150% într-o săptămână, iar cel West Africa–Europa cu 145%. În paralel, Arabia Saudită a recurs în ultimele luni la transbordări „navă-la-navă” în afara Strâmtorii Hormuz și la transport printr-o conductă către portul Yanbu de la Marea Roșie, pentru a menține fluxurile de export. Măsurile funcționează, dar sunt descrise ca fiind costisitoare și, pe alocuri, complicate. Implicații pentru Europa: scumpire directă, dar și efecte indirecte Pentru Europa, scumpirea țițeiului saudit înseamnă presiune suplimentară pe costurile de aprovizionare pentru rafinării, chiar dacă Arabia Saudită rămâne un furnizor relativ mic pentru Uniunea Europeană (sub 7%), mult în urma SUA (14,6%) și Norvegiei (12,8%), conform datelor citate. În același timp, ieftinirea pentru Asia poate reduce competiția asiatică pentru alte surse de pe piața globală, ceea ce ar putea tempera presiunea asupra unor fluxuri alternative către Europa — însă efectul depinde de evoluția transportului și a tensiunilor din regiune. [...]

Creșterea bruscă a petrolului peste 107 dolari/baril readuce în prim-plan riscul Strâmtorii Hormuz după ce președintele SUA, Donald Trump, a respins propunerea Iranului de redeschidere a rutei în șapte zile, potrivit Al Jazeera . Brent, reperul internațional, a urcat cu peste 3% luni, apropiindu-se de 108 dolari/baril în tranzacționarea din Asia. Ulterior, după o temperare a avansului, contractele futures Brent pentru noiembrie erau la 107,35 dolari/baril cu puțin înainte de ora 08:00 GMT (11:00, ora României). De ce contează: risc de ofertă și volatilitate pe o rută critică Mișcarea de preț vine pe fondul tensiunilor legate de Strâmtoarea Hormuz , prin care, înainte ca SUA și Israel să lanseze lovituri asupra Iranului la final de februarie, trecea aproximativ o cincime din oferta globală de petrol. În contextul războiului, transportul comercial în zonă a scăzut puternic, pe fondul mai multor atacuri asupra navelor în Golf, puse în mare parte pe seama Iranului sau a grupurilor aliate. Ce prevedea propunerea Teheranului și ce a respins Washingtonul Trump a declarat sâmbătă că cea mai recentă propunere a Teheranului pentru încheierea războiului SUA–Israel cu Iranul „nu este acceptabilă”, notează publicația. Conform propunerii anunțate la Adunarea Generală a ONU vineri, SUA ar fi urmat să: elibereze fonduri iraniene înghețate, ridice sancțiunile, încheie blocada navală asupra porturilor iraniene, în schimbul redeschiderii strâmtorii și revenirii Iranului la negocieri privind programul nuclear în decurs de o săptămână. Semnale din trafic: tranzite în creștere, dar mult sub nivelul de dinainte de război Datele platformei de inteligență maritimă MarineTraffic arată că navele au făcut 132 de tranzite prin strâmtoare în perioada 21–27 septembrie, față de 116 în săptămâna anterioară. Totuși, înainte de începerea războiului, ruta înregistra aproximativ 130 de treceri pe zi. Context de piață: burse mixte în Asia-Pacific În paralel, piețele de acțiuni din Asia-Pacific au avut o sesiune mixtă, după ce Wall Street a încheiat săptămâna precedentă în creștere, cu un avans de 0,5% pentru indicele S&P 500. În Asia, Nikkei 225 (Japonia) și Kospi (Coreea de Sud) au scăzut cu 0,73%, respectiv 2,70%, în timp ce Hang Seng (Hong Kong) a urcat cu 0,54%, iar S&P/ASX 200 (Australia) a avansat cu 0,17%. [...]

Miniștrii de externe ai UE pun sub semnul întrebării eficiența acordului Trump–Putin pentru importuri limitate de motorină , considerând că acesta este puțin probabil să influențeze prețurile din SUA, potrivit Euronews . Mesajul transmis la nivel european este că impactul economic al unei astfel de înțelegeri ar fi marginal, în condițiile în care piața este deja tensionată de scumpirea globală a petrolului. În evaluările citate, analizele de piață indică faptul că importul unor cantități limitate de motorină „nu va schimba” prețurile din Statele Unite. Acordul vine pe fondul unei perioade de presiune asupra economiei americane și asupra consumatorilor, pe măsură ce prețurile la petrol cresc la nivel global. Contextul invocat de Euronews este războiul de opt luni dintre SUA și Iran, care a alimentat scumpirea petrolului. În acest cadru, prețul motorinei a atins repetat noi recorduri în ultimele săptămâni, cu efecte în lanț asupra inflației pentru o gamă largă de bunuri de consum. UE: acordul are mai degrabă miză internă în SUA decât efect de piață Margus Tsahkna , ministrul de externe al Estoniei, a sugerat că înțelegerea are o componentă politică internă în SUA, în apropierea alegerilor de la jumătatea mandatului, și nu una cu efect real asupra cotațiilor: „Nu cred că în realitate această afacere cu motorina va schimba cu adevărat prețul petrolului sau motorinei pe piață, deci este mult mai legat de situația internă din SUA, unde, știți, se apropie alegerile de la jumătatea mandatului .” În același timp, oficialul eston a legat discuția de presiunea exercitată anterior de Donald Trump asupra Ucrainei și a susținut că Europa ar trebui să se concentreze pe ceea ce poate face direct, respectiv pe sprijinirea Ucrainei. [...]

Congresul SUA pregătește un vot care ar putea bloca importurile de petrol rusesc , într-o mișcare cu miză de reglementare și impact direct asupra pieței de combustibili, potrivit Adevărul . Inițiativa vizează să împiedice administrația Trump să ridice sancțiunile asupra petrolului rusesc, într-un moment în care este invocat un deficit de combustibil. Proiectul este anunțat de congresmanul republican Brian Fitzpatrick (Pennsylvania) ca fiind bipartizan și ar urma să se numească „ Ronald Reagan Peace Through Strength Act ”. Fitzpatrick spune că va încerca să forțeze un vot printr-o „petiție de descărcare” (procedură prin care o majoritate poate aduce un proiect în plen, ocolind blocajele din comisii) și estimează că ar trece „cu o majoritate covârșitoare”. Nu este clar, deocamdată, cine sunt inițiatorii democrați. De ce contează: Congresul încearcă să limiteze marja de manevră a președintelui Miza este să fie restrânsă posibilitatea președintelui de a relaxa sancțiunile energetice împotriva Rusiei. În 2022, Congresul a adoptat o lege care interzicea importurile de petrol rusesc și autoriza noi sancțiuni, dar includea o excepție: președintele poate permite livrări de energie cumpărată înainte de adoptarea legii sau importuri considerate de interes național. În acest context, noul proiect ar urmări să „blocheze orice achiziție de petrol rusesc”, conform mesajului public al lui Fitzpatrick. Contextul imediat: acordul anunțat de Trump și reacțiile politice Inițiativa legislativă vine după ce Donald Trump a anunțat vineri o înțelegere care permite Rusiei să livreze 300.000 de tone de motorină pieței americane și celei globale. Vladimir Putin a confirmat, potrivit presei de stat de la Moscova, disponibilitatea Rusiei de a furniza petrol și produse petroliere pe piețele americană și globală. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a avertizat sâmbătă că acordul transmite Rusiei semnalul că „poate continua pur și simplu să atace” Ucraina. Trump a replicat, în fața jurnaliștilor, că Zelenski „ar fi putut pune capăt acestui război de multe ori”, dar „a ales să nu o facă”, adăugând că Ucraina ar trebui să-și „găsească un nou lider”. Acordul a fost criticat de ambele partide. Democrata Gabe Amo, membru al Comisiei pentru Afaceri Externe a Camerei, a susținut că decizia îl avantajează pe Putin, în timp ce administrația invocă presiunea prețurilor la benzină. Cine susține proiectul și ce argumente invocă Republicanul Don Bacon (Nebraska) a anunțat că va fi unul dintre inițiatorii inițiali și a spus că „Congresul trebuie să ia atitudine”. Într-un comentariu pentru Ukrainska Pravda, Bacon a numit decizia lui Trump o „greșeală gravă” și a argumentat că permiterea cumpărării de motorină rusească înseamnă bani pentru economia Rusiei și „mașina ei de război”. Bacon afirmă că motivul deciziei ar fi încercarea de a reduce prețul motorinei înainte de alegerile intermediare și indică un nivel de circa șase dolari pe galon pentru motorină, pe care îl descrie drept ridicat pentru consumatorii americani. El mai susține că sondajele ar arăta constant că aproximativ 70% dintre americani sprijină Ucraina, deși opiniile diferă privind forma sprijinului. La finalul materialului este menționat că guvernul rus a ridicat parțial interdicția de export de motorină către alte state, în baza înțelegerii dintre Putin și Trump. Ce urmează În acest stadiu, proiectul este anunțat public, iar detaliile despre susținerea democrată și calendarul legislativ nu sunt încă precizate. Următorul test va fi dacă Fitzpatrick reușește să declanșeze votul în Cameră prin procedura invocată și dacă inițiativa strânge o majoritate suficientă pentru a limita, prin lege, opțiunea Casei Albe de a permite importuri de produse petroliere rusești. [...]

Relaxarea temporară a sancțiunilor SUA pentru motorina rusească riscă să slăbească frontul occidental , chiar dacă poate tempera pe termen scurt presiunea prețurilor la carburanți, potrivit unei analize publicate de Adevărul . Înțelegerea anunțată de Donald Trump cu Vladimir Putin este prezentată ca o mișcare cu miză electorală internă în SUA, dar cu efecte potențial sensibile pentru Europa, Ucraina și România. Acordul vizează strict motorina, nu o ridicare generală a restricțiilor asupra petrolului rusesc, iar mecanismul invocat este o relaxare temporară a sancțiunilor pentru a permite livrările. Expertul în securitate Cătălin Buciumeanu susține că administrația americană încearcă să limiteze impactul scumpirii carburanților asupra economiei de zi cu zi – transport, agricultură și, indirect, prețurile alimentelor – într-un moment politic sensibil, cu mai puțin de o lună înaintea alegerilor de la jumătatea mandatului. Concret, înțelegerea ar include o primă livrare de peste 300.000 de tone, urmată de volume suplimentare. Totuși, efectele asupra prețurilor la pompă sunt descrise ca incerte: o reacție inițială favorabilă a piețelor nu garantează o ieftinire durabilă, iar dacă reducerea nu ajunge rapid la consumatori, acordul poate fi atacat politic în SUA ca o concesie făcută Moscovei pentru un beneficiu economic nesigur. Riscul pentru Europa: precedentul „excepțiilor” de la sancțiuni Pentru Uniunea Europeană, analiza indică o tensiune între un posibil avantaj economic imediat (o ofertă mai mare de motorină ar putea reduce presiunea pe piață) și consecințele de securitate pe termen lung. Buciumeanu avertizează că redistribuirea unor volume existente nu rezolvă problema de fond a deficitului de capacitate de rafinare. Punctul central este însă riscul de coordonare: dacă sancțiunile sunt relaxate din motive de presiune economică internă, Kremlinul ar putea interpreta că este suficient să „reziste” până când costurile politice îi împing pe adversari să facă excepții. În această logică, acordul ar transmite un semnal că unitatea occidentală devine vulnerabilă când interesele economice și electorale intră în conflict cu obiectivele strategice. Ucraina: presiune asupra atacurilor la rafinăriile rusești, fără garanții de pace Pentru Ucraina, consecințele ar putea fi mai directe, în condițiile în care atacurile asupra rafinăriilor rusești sunt un instrument de afectare a resurselor economice și a logisticii agresorului. Textul citează o relatare Axios, care menționează, pe baza unui oficial american, că înțelegerea ar fi venit după solicitări repetate ale Washingtonului ca Kievul să oprească aceste atacuri. Aceeași relatare indică faptul că Putin nu s-ar fi angajat, în convorbirea cu Trump, să reia negocierile de pace. În interpretarea expertului, se conturează un dezechilibru: Rusia ar beneficia de o deschidere economică, în timp ce Ucraina ar putea fi împinsă să renunțe la un instrument militar fără concesii verificabile din partea Moscovei. România: câștig economic posibil, dar miza rămâne de securitate Pentru România, o eventuală temperare a prețurilor la motorină ar putea ajuta transportatorii, agricultorii și consumatorii, însă analiza subliniază că ieftinirea nu se transferă automat și imediat la pompă. Dincolo de preț, miza pentru București este legată de securitatea regională: capacitatea Ucrainei de a rezista și credibilitatea coordonării transatlantice au implicații directe la Marea Neagră. Buciumeanu susține că România ar avea motive să sprijine condiționarea oricărei relaxări a sancțiunilor de concesii rusești verificabile, avertizând că o ieftinire a motorinei nu este, în sine, dovada unei reciprocități din partea Rusiei. [...]

Donald Trump spune că SUA vor primi motorină din Rusia, iar Trezoreria pregătește o licență temporară , o mișcare care ar putea schimba, fie și pe termen scurt, cadrul operațional al pieței de combustibili în plin context de sancțiuni și tensiuni geopolitice, potrivit G4Media . Președintele american a afirmat că omologul său rus, Vladimir Putin, ar fi fost de acord să livreze motorină pe piața americană și globală, în ideea reducerii costurilor energiei, pe fondul războiului cu Iranul. Informația este atribuită de G4Media postului Euronews. Trump a indicat volumele pe care le-ar viza livrările: „peste 300.000 de tone” de motorină „imediat” pe piața americană și globală; „alte 500.000 de tone” pe parcursul lunii noiembrie. Licență temporară și întrebări despre implementare Departamentul Trezoreriei SUA a anunțat că emite o licență temporară care permite intrarea motorinei rusești pe piețele globale. Casa Albă nu a clarificat imediat cine va plăti pentru motorina rusească și nici când ar deveni disponibile livrările în baza acestui acord. Totodată, nu a precizat dacă livrările suplimentare preconizate pentru luna viitoare ar putea ajunge înainte de alegerile parlamentare de la jumătatea mandatului (midterm elections) din 3 noiembrie. Context: interdicția din 2022 și tensiunea cu regimul de sancțiuni Statele Unite nu au mai importat petrol sau gaze rusești din 2022, când administrația Biden le-a interzis după invazia la scară largă a Rusiei în Ucraina. Anunțul vine la doar o lună după ce Trump a semnat sancțiuni ample împotriva Rusiei, menite să vizeze sectorul energetic și alte industrii care ar ajuta la finanțarea războiului din Ucraina. În acest context, măsura ridică semne de întrebare privind posibilitatea ca administrația americană să impună noi sancțiuni în această lună, așa cum prevede o legislație bipartizană care vizează marii importatori de petrol și gaze rusești. Trump nu a menționat sancțiunile sau războiul din Ucraina, dar a pus accentul pe efectul economic intern: „Prețurile mai mici pentru americani, în special pentru marii noștri fermieri, crescători de animale și camionagii, reprezintă cea mai mare prioritate a mea.” Separat, trimisul prezidențial rus Kirill Dmitriev a redistribuit pe rețeaua X anunțul Departamentului Trezoreriei și a susținut că „cooperarea ruso-americană în domeniul motorinei și al energiei va fi în beneficiul întregii lumi”. [...]