Știri
Știri din categoria Petrol și gaze
Conflictul dintre SUA și Iran a paralizat aproape complet traficul petrolier prin Strâmtoarea Hormuz, iar declarațiile președintelui american Donald Trump, care susține că războiul este „mult înaintea programului”, amplifică tensiunile într-o criză energetică globală ce împinge prețurile petrolului în sus. Potrivit Euronews, confruntarea militară și blocarea uneia dintre cele mai importante rute energetice ale lumii au redus drastic transportul maritim de petrol și au destabilizat piețele.
Escaladarea conflictului a început după atacurile militare lansate de Statele Unite și Israel asupra unor ținte din Iran, la 28 februarie 2026. Ca reacție, Iranul a declarat practic închisă Strâmtoarea Hormuz, un punct strategic prin care tranzitează aproximativ 20% din petrolul comercializat la nivel global.
Oficiali ai Gardienilor Revoluției au transmis avertismente dure. Potrivit Reuters, consilierul militar Ebrahim Jabbari a declarat că orice navă care va încerca să traverseze zona ar putea fi atacată, iar marina iraniană ar avea „control total” asupra strâmtorii.
Consecințele au fost rapide:
Președintele Donald Trump a reacționat printr-un mesaj publicat pe platforma Truth Social, afirmând că Statele Unite vor garanta „fluxul liber de energie către lume”. Liderul american a anunțat că marina SUA ar putea escorta petrolierele prin Strâmtoarea Hormuz, dacă situația o va impune.
De asemenea, Trump a cerut Corporației Internaționale de Finanțare pentru Dezvoltare din SUA să ofere asigurări de risc politic pentru navele comerciale care traversează Golful Persic, la costuri reduse.
Totuși, analiștii sunt sceptici. Helima Croft, strateg pentru materii prime la RBC Capital Markets, a declarat că ideea este probabil încă la nivel conceptual și ridică întrebări legate de capacitatea militară disponibilă, în contextul operațiunilor deja în desfășurare.
Criza din Golf a generat o reacție puternică pe piețele energetice. În numai o săptămână:
Casa Albă încearcă să minimizeze impactul pe termen lung. Purtătoarea de cuvânt Karoline Leavitt a declarat că scumpirile reprezintă doar „o perturbare temporară”, iar administrația consideră că eliminarea influenței Iranului în regiune ar aduce stabilitate pe termen lung.
Cu toate acestea, datele maritime arată că fluxul petrolier prin strâmtoare este aproape oprit, iar unele state producătoare, precum Irak, au fost deja nevoite să reducă producția din cauza lipsei capacităților de stocare.
Economiștii avertizează că, dacă blocajul persistă, piețele energetice globale ar putea intra într-o criză severă de aprovizionare, cu efecte directe asupra inflației și asupra creșterii economice la nivel mondial.
Recomandate
Prăbușire bruscă pe piața petrolului după declarațiile lui Donald Trump , care a sugerat că războiul cu Iranul este aproape încheiat, a provocat una dintre cele mai volatile sesiuni de tranzacționare din ultimii ani, cu prețuri care au urcat peste 119 dolari pe baril înainte de a coborî sub pragul de 90 de dolari. Potrivit Finance Yahoo , reacția piețelor a venit imediat după declarațiile făcute de liderul american într-un interviu pentru CBS News. Oscilații dramatice într-o singură zi În cursul ședinței de luni, cotațiile petrolului au trecut printr-o volatilitate rar întâlnită: Brent , referința internațională: maxim: 119,50 dolari/baril închidere aproximativă: 98,96 dolari ulterior, în tranzacțiile târzii: sub 90 dolari West Texas Intermediate (WTI) : maxim: 119,48 dolari/baril închidere: 94,77 dolari ulterior: aproape 85 dolari Creșterea inițială a fost alimentată de temerile privind conflictul dintre SUA și Iran și de blocarea Strâmtorii Hormuz, un punct strategic prin care trece aproximativ 20% din petrolul transportat la nivel mondial . Declarațiile lui Donald Trump au schimbat direcția pieței În interviul acordat din clubul său de golf din Doral, Florida, Donald Trump a afirmat că operațiunea militară lansată la finalul lunii februarie — denumită „Operation Epic Fury” — ar fi „foarte aproape de final”. Președintele a susținut că: Iranul ar fi pierdut mare parte din capacitățile navale și aeriene; infrastructura militară ar fi grav afectată; campania militară ar evolua mai rapid decât planul inițial de 4–5 săptămâni . Aceste afirmații au fost interpretate de investitori drept un semnal că tensiunile ar putea scădea, ceea ce ar permite reluarea fluxurilor de petrol din Golful Persic. Reacții și discuții la nivel internațional Creșterea abruptă a prețurilor din timpul zilei a determinat discuții urgente între statele G7. Miniștrii de finanțe au discutat cu Agenția Internațională pentru Energie despre posibilitatea eliberării rezervelor strategice de petrol , însă, potrivit Reuters , nu s-a luat încă o decizie imediată. Oficialii au transmis doar că sunt pregătiți să intervină dacă piața va avea nevoie de stabilizare. Impactul asupra burselor Volatilitatea petrolului a influențat direct piețele financiare: Indice bursier Evoluție S&P 500 de la −1,5% la +0,8% Dow Jones recuperare după o scădere de aproape 900 puncte, închidere +239 Nasdaq +1,4% În Asia însă, piețele închiseseră deja înaintea declarațiilor lui Trump: Nikkei 225 (Japonia): −5,2% Kospi (Coreea de Sud): −6% CAC 40 (Franța): −1% Riscurile rămân ridicate Analiștii avertizează că stabilizarea ar putea fi temporară. Dacă Strâmtoarea Hormuz rămâne blocată pentru mai multe săptămâni, unele estimări indică posibilitatea ca petrolul să urce chiar la 150 de dolari pe baril . Economiștii Goldman Sachs avertizează că un preț stabil peste 100 de dolari ar putea: crește inflația globală cu 0,7 puncte procentuale reduce creșterea economică mondială cu 0,4 puncte procentuale Astfel, piețele energetice rămân extrem de sensibile la evoluțiile militare și geopolitice din Orientul Mijlociu. [...]
Prețul petrolului Brent se apropie de 93 de dolari pe baril , atingând cel mai ridicat nivel din ultimul an, pe fondul blocadei Strâmtorii Hormuz, care a intrat în a opta zi și perturbă aproximativ 20% din fluxurile globale de petrol. Potrivit Reuters , tensiunile din Orientul Mijlociu au redus drastic traficul petrolier prin una dintre cele mai importante rute energetice din lume. Criza a început la 28 februarie 2026 , după atacurile coordonate ale Statelor Unite și Israelului asupra Iranului. Ca reacție, Garda Revoluționară iraniană a anunțat închiderea Strâmtorii Hormuz pentru transportul comercial și a atacat mai multe nave care încercau să tranziteze zona. În urma acestor acțiuni, traficul de petroliere a scăzut aproape complet, potrivit analizei publicate de Markets Financial Content . Blocaj major pentru piața energetică Strâmtoarea Hormuz este considerată una dintre cele mai sensibile rute comerciale din lume, deoarece prin ea trece aproximativ o cincime din exporturile globale de petrol . Blocada a început deja să afecteze producția din statele din Golf. Printre efectele imediate ale crizei: Irakul a redus producția cu aproximativ 1,5 milioane de barili pe zi , din cauza lipsei spațiilor de depozitare Qatar a declarat „forță majoră” pentru livrările de gaz natural lichefiat după atacuri asupra unor instalații Arabia Saudită, Emiratele Arabe Unite și Kuweitul se confruntă cu depozite aproape pline, în special în terminalul petrolier Ras Tanura Scenariul petrolului la 120 de dolari Analiștii financiari avertizează că prețurile ar putea crește mult mai mult dacă blocada continuă. Potrivit unei analize citate de Morningstar , banca JPMorgan estimează că statele din Consiliul de Cooperare al Golfului au capacitate de stocare pentru aproximativ 25 de zile de producție blocată . Dacă transporturile nu se reiau în următoarele trei săptămâni, producătorii ar putea fi nevoiți să reducă extracția, ceea ce ar putea împinge prețul petrolului Brent la 100–120 de dolari pe baril . În scenarii mai severe, unele analize estimează chiar 120–150 de dolari pe baril în cazul unui conflict prelungit. Efecte directe asupra consumatorilor Creșterea prețurilor petrolului începe deja să se reflecte în costurile carburanților. În România, benzina s-a scumpit cu aproximativ 15 bani pe litru la începutul lunii martie, ajungând între 7,99 și 8,22 lei , potrivit datelor citate de Capital . Experți din sectorul energetic avertizează că, dacă petrolul se stabilizează la 90–100 de dolari pe baril , prețul carburanților din România ar putea depăși 9–10 lei pe litru . Creșteri similare se înregistrează și în alte economii majore: în Germania motorina a trecut de 2 euro pe litru , iar în Statele Unite prețul mediu al benzinei a urcat la 3,25 dolari pe galon . În paralel, Washingtonul a anunțat că ia în calcul escorte navale pentru petrolierele care ar încerca să traverseze strâmtoarea , însă până acum nu au fost organizate convoaie comerciale. [...]
Un petrolier operat de o companie grecească a reușit să traverseze Strâmtoarea Hormuz , transportând aproximativ un milion de barili de petrol saudit, într-un moment în care majoritatea navelor comerciale evită zona din cauza riscurilor militare generate de conflictul dintre Iran și Statele Unite. Potrivit Bloomberg , nava „Shenlong”, operată de compania Dynacom Tankers Management Ltd., este una dintre puținele nave mari care au reușit să iasă din Golful Persic după blocarea de facto a strâmtorii. Traversare discretă printr-o zonă de război Datele de monitorizare a traficului maritim arată că petrolierul și-a oprit transponderul pe 4 martie , în timp ce se afla în Golful Persic și se îndrepta spre Strâmtoarea Hormuz. Semnalul a reapărut abia luni dimineață, în apropierea coastelor Indiei, sugerând că nava a traversat zona fără a-și dezvălui poziția. Secretarul american al Energiei, Chris Wright, a confirmat tranzitul într-un interviu acordat presei americane și a declarat că reluarea traficului comercial prin strâmtoare ar putea avea loc „în câteva săptămâni, nu în luni”. Puține nave își asumă riscul De la începutul conflictului militar, doar aproximativ o duzină de nave comerciale au reușit să treacă prin acest punct strategic. Potrivit relatărilor citate în presă, unele dintre ele au folosit tactici speciale pentru a evita atacurile: unele nave și-au oprit sistemele de identificare automată (AIS) altele au transmis mesaje radio pentru a sublinia originea non-occidentală câteva au profitat de anunțul Iranului că blocada vizează în principal navele din SUA, Israel și statele aliate Printre navele care au reușit să tranziteze zona se numără: petrolierul Pola , care a trecut spre Emiratele Arabe Unite pentru încărcare tancul de produse petroliere Torm Hermia , operat de compania daneză Torm cargouri asociate companiilor chineze un transportator de gaz petrolier lichefiat operat de Turcia Blocaj major în transportul maritim În ciuda acestor tranzite izolate, situația generală rămâne critică. Conform estimărilor citate de Reuters , cel puțin 200 de nave , inclusiv petroliere și transportatoare de gaz natural lichefiat, sunt ancorate în apropierea coastelor Irakului, Arabiei Saudite și Qatarului, așteptând condiții mai sigure. Mai multe companii maritime globale, printre care: Maersk MSC CMA CGM Hapag-Lloyd au suspendat complet escalele în porturile din Golf. În același timp, marile companii de asigurări au retras acoperirea pentru riscuri de război , ceea ce face tranzitul aproape imposibil din punct de vedere financiar. Un punct strategic pentru energia globală Strâmtoarea Hormuz rămâne unul dintre cele mai importante puncte de tranzit energetic din lume, fiind ruta prin care trece aproximativ 20% din petrolul și gazele naturale lichefiate comercializate global . Deși Iranul ar fi continuat să transporte între 11 și 12 milioane de barili de petrol propriu , traficul comercial internațional s-a redus aproape complet. Statele Unite au anunțat un program de asigurări în valoare de 20 de miliarde de dolari pentru navele care operează în regiune și au sugerat posibilitatea unor escorte navale, însă până în prezent aceste operațiuni nu au început. Amenințările persistă Centrul Comun de Informații Maritime avertizează că amenințările la adresa navelor comerciale și a infrastructurii energetice din zonă rămân ridicate, chiar dacă în ultimele zile nu au mai fost raportate atacuri majore. Experți militari estimează că operațiunile de escortă navală ar putea deveni funcționale abia peste trei sau patru săptămâni , ceea ce înseamnă că blocajul logistic din Golf ar putea continua. [...]
Donald Trump a îndemnat echipajele navelor petroliere să traverseze Strâmtoarea Ormuz în pofida tensiunilor din regiune. Declarația a fost făcută într-un interviu televizat, în contextul temerilor tot mai mari privind securitatea transportului de petrol prin una dintre cele mai importante rute energetice ale lumii Președintele Statelor Unite a transmis un mesaj direct echipajelor navelor petroliere, afirmând că acestea ar trebui să „arate mai mult curaj” și să continue traversarea strâmtorii, în ciuda escaladării conflictului din regiune. Potrivit lui Donald Trump, nu există motive reale de teamă, deoarece Iranul nu ar avea capacitatea navală necesară pentru a bloca sau controla zona. „Aceste nave trebuie să treacă prin Strâmtoarea Ormuz și să arate un pic de curaj, nu e nimic de temut”, a spus liderul american, susținând că forțele iraniene nu mai reprezintă o amenințare majoră în zonă. Declarațiile vin pe fondul tensiunilor crescute generate de conflictul militar dintre Statele Unite și Iran, situație care a ridicat temeri privind o eventuală blocare a Strâmtorii Ormuz. Ruta maritimă este esențială pentru transportul global de petrol, o parte semnificativă din exporturile mondiale trecând prin acest punct strategic dintre Golful Persic și Oceanul Indian. Donald Trump a mai sugerat că administrația sa analizează măsuri pentru a menține prețul petrolului sub pragul de 100 de dolari pe baril , într-un moment în care volatilitatea piețelor energetice crește pe fondul conflictului din Orientul Mijlociu. Potrivit informațiilor apărute în presa americană, războiul cu Iranul a generat deja costuri de miliarde de dolari pentru Statele Unite și a dus la pierderi umane în rândul militarilor americani. În același timp, liderul american a declarat că este prea devreme pentru a discuta despre o eventuală preluare a zăcămintelor petroliere iraniene, deși a admis că ideea a fost analizată în anumite cercuri politice. Trump a criticat și alegerea lui Mojtaba Khamenei ca lider suprem al Iranului, afirmând că acesta ar putea avea dificultăți în a-și menține poziția. Președintele SUA urmează să susțină în cursul serii o conferință de presă, programată pentru ora 23:30, ora României, în care sunt așteptate noi declarații privind situația din Orientul Mijlociu și evoluția conflictului. [...]
China încearcă să convingă Iranul să permită tranzitul petrolului și gazelor prin Strâmtoarea Hormuz , după ce conflictul militar dintre Statele Unite, Israel și Iran a blocat aproape complet una dintre cele mai importante rute energetice ale lumii. Informația provine din surse diplomatice citate de Reuters . Potrivit acestora, Beijingul poartă discuții cu Teheranul pentru a permite trecerea în siguranță a petrolierelor și a navelor care transportă gaz natural lichefiat din Qatar prin Strâmtoarea Hormuz. Coridorul maritim este esențial pentru piața energetică globală, deoarece prin el circulă aproximativ 20% din aprovizionarea mondială cu petrol și LNG . Conflictul militar, care a ajuns la a șasea zi la momentul publicării informațiilor, a redus drastic traficul maritim în zonă. Datele companiei de analiză Vortexa arată că la 1 martie au traversat strâmtoarea doar patru petroliere , față de o medie de aproximativ 24 pe zi înregistrată de la începutul anului 2026. În același timp, aproximativ 300 de nave petroliere au rămas blocate în interiorul strâmtorii , potrivit datelor colectate de Vortexa și Kpler. De ce este implicată China China depinde puternic de importurile de energie din Orientul Mijlociu . Aproximativ 45% din petrolul consumat de a doua economie a lumii trece prin Strâmtoarea Hormuz, motiv pentru care Beijingul este interesat să evite blocarea completă a rutei maritime. Sursele diplomatice afirmă că autoritățile chineze sunt nemulțumite de paralizarea traficului și încearcă să obțină un acord cu Iranul pentru trecerea în siguranță a navelor energetice. Există deja semne limitate de reluare a tranzitului. Datele de monitorizare a navelor arată că un petrolier numit Iron Maiden a traversat strâmtoarea după ce și-a schimbat semnalul de identificare în „proprietate chineză” . Totuși, analiștii spun că ar fi nevoie de mult mai multe astfel de traversări pentru a calma piețele energetice. Impact asupra pieței globale Blocajul din Hormuz a avut efecte imediate asupra pieței energetice mondiale: prețul petrolului a crescut cu peste 15% de la începutul conflictului; atacurile iraniene asupra instalațiilor energetice din Golful Persic au oprit unele producții; rachete iraniene au lovit sau au ajuns în apropierea unor zone din Cipru, Azerbaidjan și Turcia , amplificând tensiunile regionale. Economiile majore avertizează deja că prelungirea crizei ar putea alimenta un nou val de inflație globală , în contextul creșterii prețurilor la energie. Acces selectiv prin strâmtoare Iranul a anunțat la începutul săptămânii că nu va permite trecerea navelor aparținând Statelor Unite, Israelului, statelor europene sau aliaților acestora . Declarația oficială nu a menționat însă China. Potrivit unor surse din industria transporturilor maritime și energetice, în prezent pot traversa strâmtoarea doar unele nave chineze sau iraniene , iar traficul rămâne extrem de limitat. Situația din Hormuz este urmărită atent de piețele financiare și de marile economii ale lumii, deoarece o blocare prelungită a acestei rute ar putea declanșa una dintre cele mai severe crize energetice globale din ultimii ani. [...]
Cotația Brent a urcat vineri seara peste 90 de dolari/baril , pe fondul escaladării conflictului din Orientul Mijlociu, potrivit Biziday . Mișcarea duce prețul la cel mai ridicat nivel din aprilie 2024, după o creștere de peste 5% într-o singură zi. Impulsul imediat a venit după ce o rachetă lansată de Iran a lovit cea mai mare rafinărie de petrol din Bahrain, declanșând un incendiu de amploare. Autoritățile au transmis că nu au fost înregistrate victime, însă cotațiile au accelerat încă de la apariția informațiilor despre incident. Piața era deja tensionată de aproape blocarea transportului maritim prin Strâmtoarea Hormuz, rută esențială pentru țiței, prin care trec aproximativ 20 de milioane de barili pe zi. În acest context, prețurile petrolului au crescut cu peste 20% în această săptămână, în pofida semnalelor lui Donald Trump că SUA ar putea lua măsuri pentru a reduce prețurile și a unei derogări temporare care permite Indiei să cumpere țiței rusesc. Între timp, guvernele Japoniei și ale altor țări iau în calcul eliberarea rezervelor de urgență. Pe partea de ofertă, Irakul a oprit deja cea mai mare parte din producția sa, iar Kuweitul ar putea proceda similar în zilele următoare, pe fondul depozitelor aproape pline. Analiștii avertizează că inclusiv Arabia Saudită, cel mai mare producător din Golf, ar putea fi nevoită să reducă producția în următoarele săptămâni. Arne Rasmussen, analist-șef la Global Risk Management, a spus că piața a subestimat durata războiului și că s-a produs un „efect de bulgăre de zăpadă” pe măsură ce traderii au reevaluat riscurile, conform Trading Economics și Financial Times . [...]
