Știri
Știri din categoria Petrol și gaze

Ministrul ungar de Externe cere revenirea petrolului și gazelor rusești pe piața UE, potrivit G4Media, în reacție la recomandările comisarului european pentru energie, Dan Jorgensen, privind reducerea consumului.
Péter Szijjártó a contestat ideea ca europenii să lucreze de acasă, să conducă mai puțin, să folosească transportul în comun în regim de împărțire a mașinii (carpooling) și să reducă viteza pe autostrăzi, susținând că „singurul pas acceptabil” ar fi reintroducerea pe piața europeană a resurselor rusești „ieftine”.
În argumentația sa, șeful diplomației ungare leagă propunerile de economisire de efectele războiului din Iran asupra pieței energetice mondiale. El afirmă că blocarea a circa 20% din livrările globale de petrol, combinată cu interdicțiile UE privind țițeiul și gazele naturale din Rusia, ar putea duce la o penurie majoră de energie și la creșteri puternice ale prețurilor în Europa. În această logică, Szijjártó susține că revenirea petrolului și gazelor rusești ar reduce riscul unei scumpiri „dramatice” și ar limita presiunea asupra securității energetice.
În același context, G4Media arată că, marți, publicația Politico a consemnat îndemnul comisarului european pentru energie către europeni de a lucra de acasă și de a conduce mai puțin, pe fondul unor perturbări ale pieței petroliere despre care ar fi avertizat că vor dura.
Articolul mai amintește că presa internațională a publicat recent interceptări telefonice potrivit cărora Szijjártó i-ar fi raportat ministrului rus de Externe, Serghei Lavrov, discuții din Consiliile Europene și ar fi promis sprijin de lobby pentru oligarhi ruși sancționați de Uniunea Europeană.
„Singurul pas acceptabil” ar fi reintroducerea pe piața europeană a resurselor rusești „ieftine”.
Recomandate

Riscul ca SUA să reducă sau să oprească livrările de petrol și gaze către UE după 1 ianuarie 2027 pune presiune pe Bruxelles să recalibreze aplicarea noilor reguli privind metanul, într-un moment în care Europa rămâne puternic dependentă de importuri, potrivit Focus . Miza este una de reglementare cu efect direct în securitatea energetică: UE a înăsprit cerințele de raportare și reducere a emisiilor de metan asociate lanțului de aprovizionare cu petrol și gaze, iar SUA contestă fezabilitatea lor pentru exportatori. Ambasadorul SUA pe lângă UE, Andrew Puzder , a declarat pentru publicația olandeză Fd că regulile „nu sunt practicabile” și a avertizat că, dacă nu sunt relaxate pentru producătorii de combustibili fosili, Europa ar putea avea „o iarnă lungă, rece și grea”. Ce prevede, de fapt, cadrul UE și de ce devine critic în 2027 Articolul indică faptul că „regulile” sunt legate de aplicarea prevederilor din așa-numita „regulamentare privind metanul” (Methanverordnung). Deși cadrul este în vigoare din 2024, o clauză relevantă pentru importuri ar urma să se aplice din ianuarie 2027: țările din afara UE ar putea exporta petrol, gaze și cărbune în Uniune doar dacă respectă cerințe echivalente cu cele impuse producătorilor din UE privind monitorizarea, raportarea și verificarea. În plus, sunt menționate obligații pentru operatorii din energie de a verifica periodic emisiile de metan și de a raporta, precum și interdicția „ventilării” (eliberarea controlată a gazelor) și a arderii de rutină (flaring) în sectorul petrol și gaze. Nerespectarea ar atrage amenzi. De ce contează: dependența UE de SUA și opțiunea de redirecționare spre Asia Focus notează că SUA ar putea redirecționa relativ ușor volumele către Asia, ceea ce ar pune UE într-o poziție dificilă. Publicația o citează pe experta în energie Lucia van Geuns (Hague Centre for Strategic Studies), preluată de Nos , care spune că UE este dependentă atât la importurile de țiței, cât și la cele de gaze naturale lichefiate (LNG – gaz natural răcit până devine lichid pentru a fi transportat mai ușor), „în special de Statele Unite”. În același timp, articolul plasează discuția într-un context de piață tensionată: Jan-Willem van den Beukel, din cadrul asociației de interese a companiilor energetice Vemobin, afirmă că modul de implementare este problematic și că piața globală a petrolului este „deja în criză”, cu disponibilitate insuficientă; în acest cadru, reguli mai dure ar putea reduce interesul companiilor pentru exporturi către Europa. Cifrele invocate și avertismentul privind o posibilă „lacună” de aprovizionare Potrivit articolului, SUA sunt al doilea furnizor de gaze al UE după Norvegia, cu 75,6 miliarde metri cubi, iar la LNG ar acoperi circa 58% din importurile UE (date atribuite Consiliului European ). Pentru importurile de petrol, Comisia Europeană ar indica o pondere a SUA de aproximativ 15%. În plan politic, Focus relatează că la Bruxelles s-ar discuta deja despre o posibilă relaxare a regulilor. Este citat eurodeputatul Auke Zijlstra (PVV), care avertizează: „Fie cumpărăm gaz din SUA, fie din ianuarie ne confruntăm cu o lacună de aprovizionare de 25%.” Articolul nu precizează la ce „ianuarie” se referă această afirmație, însă în restul materialului termenul-cheie este ianuarie 2027, când ar urma să se aplice clauza pentru importuri. Ce urmează Din informațiile prezentate, următoarele luni ar putea aduce negocieri tehnice și politice pe două direcții: fie ajustarea/clarificarea cerințelor de conformare pentru exportatori înainte de 2027, fie pregătirea unor alternative de aprovizionare, în condițiile în care SUA semnalează că ar putea opri livrările către UE dacă regulile rămân neschimbate. [...]

Uniunea Europeană ia în calcul înghețarea temporară a plafonului pentru petrolul rusesc , o mișcare care ar putea relaxa, în practică, presiunea sancțiunilor asupra exporturilor Moscovei într-un moment de volatilitate accentuată pe piața energiei, potrivit Mediafax . Discuțiile au loc pe fondul creșterii recente a prețurilor la petrol, asociată cu războiul în care este implicat Iranul și cu închiderea de facto a Strâmtorii Ormuz , un punct-cheie pentru transportul global de țiței. Potrivit materialului, Ukrinform citează Bloomberg în legătură cu aceste deliberări de la nivel european. Cum funcționează plafonul și de ce contează „înghețarea” Anul trecut, UE a introdus un sistem dinamic prin care plafonul este ajustat automat o dată la șase luni, la 15% sub media de piață a țițeiului rusesc Urals. În prezent, plafonul este de 44,10 dolari pe baril și urmează să fie revizuit la finalul verii. Miza este una operațională și de reglementare: conform regulilor actuale, companiile din Uniunea Europeană nu pot oferi servicii precum asigurări sau transport pentru petrolul vândut peste acest prag. O „înghețare” ar menține plafonul la nivelul actual, fără creșteri. Ce scenarii sunt discutate înaintea revizuirii din iulie Sursele citate de Bloomberg indică faptul că următoarea revizuire din iulie ar putea ridica plafonul la cel puțin 65 de dolari pe baril, peste limita de 60 de dolari stabilită anterior de G7. În acest context, UE ar analiza alternative care să evite o creștere automată în plină tensiune geopolitică. Între opțiunile menționate în material se află: suspendarea mecanismului automat de ajustare până la finalul anului, din cauza situației din Orientul Mijlociu; limitarea creșterii plafonului la 60 de dolari pe baril, nivelul agreat de G7; „înghețarea” plafonului la nivelul actual, fără creșteri. Context: riscuri de aprovizionare și tensiuni pe sancțiuni În paralel, Comisia Europeană discută cu statele membre riscurile pentru aprovizionarea cu gaze și petrol pe fondul conflictului din Orientul Mijlociu, potrivit articolului. Materialul mai amintește că, în luna mai, UE a criticat decizia Statelor Unite de a prelungi o derogare de la sancțiunile privind vânzările de petrol rusesc, avertizând că aceasta ar putea crește veniturile Moscovei, în contextul războiului în care este implicat Iranul. [...]

Uniunea Europeană ia în calcul înghețarea plafonului de preț la petrolul rusesc , pentru a evita ca mecanismul automat de ajustare să ducă la o creștere a plafonului pe fondul scumpirii energiei după escaladarea războiului din Orientul Mijlociu, potrivit Meduza , care citează Bloomberg . Plafonul de preț la țițeiul rusesc a fost introdus de UE și țările G7 ca răspuns la războiul Rusiei împotriva Ucrainei, cu obiectivul de a reduce veniturile bugetare ale Rusiei din exporturi fără a provoca o criză pe piața energetică. Inițial, plafonul a fost stabilit la 60 de dolari pe baril, iar ajustarea ar urma să se facă automat astfel încât plafonul să fie cu 15% sub prețul mediu de piață al țițeiului rusesc Urals. De la 1 februarie 2026, UE l-a redus la 44,1 dolari pe baril. De ce se discută „înghețarea” plafonului Creșterea cotațiilor petrolului, asociată în material cu războiul din Orientul Mijlociu și închiderea Strâmtorii Ormuz , ar putea face ca următoarea revizuire automată să ridice plafonul „cel puțin” la 65 de dolari pe baril. În acest context, UE analizează opțiuni care ar bloca sau limita această creștere, pentru a nu slăbi efectul de sancțiune al mecanismului. Variantele aflate pe masă Potrivit informațiilor citate de Bloomberg, UE ar lua în calcul mai multe scenarii: menținerea plafonului la nivelul actual, de 44,1 dolari pe baril; suspendarea creșterii automate până la finalul anului; limitarea creșterii plafonului la maximum 60 de dolari pe baril. Context de piață: unde este Urals acum În perioada recentă, țițeiul Urals s-a tranzacționat la 85–86 dolari pe baril. La începutul lunii aprilie, pe fondul războiului din Orientul Mijlociu, prețul a depășit 110 dolari pe baril, mai notează materialul. Ce alte măsuri au mai fost discutate Separat, în decembrie 2025 s-a relatat că G7 și UE au discutat o propunere de a înlocui plafonul de preț cu o interdicție totală privind furnizarea de servicii pentru transportul maritim al petrolului rusesc, pentru a opri participarea companiilor occidentale de shipping — inclusiv din Grecia, Cipru și Malta — la exporturile de țiței ale Rusiei. Informația a fost prezentată anterior de Meduza în materialul Reuters: Occidentul vrea să interzică tancurilor europene să exporte petrol din Rusia și să renunțe la plafonul de preț . [...]

Interdicțiile maritime ale SUA în Oceanul Indian încep să lovească direct fluxurile de țiței iranian , după ce forțele americane au abordat petrolierul MT DAVINA , o navă fără pavilion aflată pe lista de sancțiuni, potrivit Economica . Pentagonul a anunțat operațiunea într-un mesaj pe X, însoțit de imagini cu militari urcând la bord. Nava a fost localizată în Oceanul Indian, în zona de responsabilitate a INDOPACOM (Comandamentul SUA pentru Indo-Pacific). Conform informațiilor transmise, pescajul indica faptul că MT DAVINA era aproape complet încărcată; capacitatea de transport este de aproximativ două milioane de barili de petrol. De ce contează: presiune operațională asupra transportului maritim Interdicția asupra MT DAVINA se înscrie într-o serie de interceptări realizate „în ultimele luni” asupra petrolierelelor și altor nave comerciale din Oceanul Indian, justificarea fiind aceea că navele vizate se află pe lista de sancțiuni impuse de SUA împotriva Iranului. Din perspectivă operațională, astfel de acțiuni cresc riscul de întârziere sau blocare a transporturilor și pot complica rutele comerciale pentru navele asociate cu țițeiul iranian. Context: blocada asupra porturilor iraniene și efectele raportate Potrivit informațiilor citate, după ce Iranul a blocat de facto Strâmtoarea Ormuz ca represalii față de războiul pornit împotriva sa de SUA și Israel, președintele american Donald Trump a ordonat din 13 aprilie o blocadă asupra porturilor iraniene. De la începutul blocadei navale, forțele americane ar fi împiedicat cel puțin 127 de nave comerciale să-și continue deplasarea, iar șase ar fi fost imobilizate prin atacuri țintite asupra unor componente cheie, precum motoarele, conform datelor publicate joi de Comandamentul Central al SUA (CENTCOM). Semnal mixt în Strâmtoarea Ormuz În același timp, date publicate tot joi de compania de monitorizare a traficului maritim Kpler arată că patru petroliere sub pavilion iranian și încărcate cu țiței au tranzitat luni Strâmtoarea Ormuz, un eveniment descris ca inedit de la jumătatea lunii aprilie. Informația sugerează că, deși presiunea militară și de sancțiuni rămâne ridicată, tranzitul nu este complet oprit în toate cazurile. [...]

Vladimir Putin afirmă că Rusia poate relua imediat livrările de gaz către Germania , printr-o conductă Nord Stream 2 rămasă intactă, însă pune decizia în sarcina Berlinului și o leagă de sancțiunile americane, potrivit Mediafax . Declarațiile au fost făcute joi, la Sankt Petersburg, în fața jurnaliștilor, iar Mediafax notează că informațiile sunt atribuite Reuters. Putin a susținut că una dintre cele două conducte ale Nord Stream 2 ar putea începe să pompeze gaz „mâine”. „Nu glumesc, trebuie doar apăsat un buton și gazul începe să curgă. Dar, pentru asta, este nevoie de o decizie a guvernului Germaniei.” Miza: sancțiuni și o decizie politică la Berlin Putin a spus că Nord Stream se află sub sancțiuni americane și că Germania ar trebui să ajungă la un acord pentru ridicarea acestora. În același timp, a indicat un potențial volum de livrare de până la 28 de miliarde de metri cubi pe an, condiționat de un răspuns „clar” din partea partenerilor germani către Gazprom privind preluarea gazului. În lipsa unui astfel de răspuns, liderul rus a afirmat că Rusia ar direcționa gazul către alte piețe și alți parteneri. Context: relația energetică Germania–Rusia, ruptă după 2022 Înainte de războiul din Ucraina, Germania și Rusia aveau o relație energetică strânsă, însă invazia rusă din februarie 2022 a întrerupt această legătură, iar Berlinul a fost nevoit să caute surse alternative de aprovizionare. Potrivit aceleiași surse, declarațiile lui Putin au venit în contextul Forumului Economic de la Sankt Petersburg , unde un membru important al partidului german de extremă dreapta AfD s-a întâlnit miercuri cu oficiali ruși și a cerut redeschiderea Nord Stream. [...]

Creșterea de peste 32% a veniturilor din petrol și gaze în mai oferă Kremlinului un respiro de numerar pe termen scurt, într-un moment în care cheltuielile pentru apărare și securitate rămân ridicate, potrivit Economica . Saltul a venit pe fondul scumpirii țițeiului, influențată de războiul din Orientul Mijlociu , într-un context în care Rusia este al treilea mare producător și exportator de petrol din lume, după SUA și Arabia Saudită. Pentru bugetul federal, veniturile din petrol și gaze rămân principala sursă de lichiditate. De ce creșterea din mai nu schimbă tendința din 2026 În pofida avansului din mai, în primele cinci luni ale acestui an veniturile din petrol și gaze au scăzut în ritm anual cu aproximativ 30%, până la aproape 3.000 miliarde de ruble. Asta indică o volatilitate ridicată și o dependență puternică de prețurile internaționale ale țițeiului. Publicația notează, citând Agerpres , că față de aprilie veniturile au scăzut cu 20,7%, pe fondul plății impozitului pe profit de către companii, care se achită periodic. Ținta de buget și comparația cu anul trecut Bugetul Rusiei pe 2026 estimează venituri din petrol și gaze de 8.920 miliarde de ruble. Ca reper, anul trecut veniturile din petrol și gaze au scăzut cu 24%, la 8.480 miliarde de ruble, cel mai redus nivel începând din 2020. Pentru investitori și companii, mesajul principal este că o lună bună, alimentată de scumpirea țițeiului, poate îmbunătăți temporar fluxul de numerar al statului, dar nu anulează presiunea mai largă din 2026, reflectată de scăderea cumulată de la începutul anului. [...]