Știri
Știri din categoria Petrol și gaze
Ministrul ungar de Externe cere revenirea petrolului și gazelor rusești pe piața UE, potrivit G4Media, în reacție la recomandările comisarului european pentru energie, Dan Jorgensen, privind reducerea consumului.
Péter Szijjártó a contestat ideea ca europenii să lucreze de acasă, să conducă mai puțin, să folosească transportul în comun în regim de împărțire a mașinii (carpooling) și să reducă viteza pe autostrăzi, susținând că „singurul pas acceptabil” ar fi reintroducerea pe piața europeană a resurselor rusești „ieftine”.
În argumentația sa, șeful diplomației ungare leagă propunerile de economisire de efectele războiului din Iran asupra pieței energetice mondiale. El afirmă că blocarea a circa 20% din livrările globale de petrol, combinată cu interdicțiile UE privind țițeiul și gazele naturale din Rusia, ar putea duce la o penurie majoră de energie și la creșteri puternice ale prețurilor în Europa. În această logică, Szijjártó susține că revenirea petrolului și gazelor rusești ar reduce riscul unei scumpiri „dramatice” și ar limita presiunea asupra securității energetice.
În același context, G4Media arată că, marți, publicația Politico a consemnat îndemnul comisarului european pentru energie către europeni de a lucra de acasă și de a conduce mai puțin, pe fondul unor perturbări ale pieței petroliere despre care ar fi avertizat că vor dura.
Articolul mai amintește că presa internațională a publicat recent interceptări telefonice potrivit cărora Szijjártó i-ar fi raportat ministrului rus de Externe, Serghei Lavrov, discuții din Consiliile Europene și ar fi promis sprijin de lobby pentru oligarhi ruși sancționați de Uniunea Europeană.
„Singurul pas acceptabil” ar fi reintroducerea pe piața europeană a resurselor rusești „ieftine”.
Recomandate
Cuba a primit aproximativ 730.000 de barili de petrol rusesc , într-un transport prezentat la Moscova drept o reușită politică și economică, potrivit TVR Info . Sosirea petrolierului „Anatoli Kolodkin”, încărcat cu 100.000 de tone de țiței, a fost intens mediatizată de televiziunile și radiourile ruse, pe fondul tensiunilor din Orientul Mijlociu și al efectelor acestora asupra piețelor energetice. În relatarea TVR Info, episodul este legat de războiul din Iran și de perturbările din Strâmtoarea Ormuz, care au împins în sus cotațiile petrolului și au îmbunătățit perspectivele de venituri ale Rusiei din exporturi. În acest context, Kirill Dmitriev, șeful Fondului Rus de Investiții Directe, a susținut că prețul petrolului ar putea urca la 150-200 de dolari pe baril și a avertizat asupra unei crize energetice severe pentru Europa, consemna la acel moment Politico. Pentru Cuba, transportul rusesc vine într-un moment de vulnerabilitate: insula și-ar fi pierdut în ianuarie principalul aliat regional și furnizor de petrol, după capturarea liderului venezuelean Nicolas Maduro de către forțele americane, conform TVR Info. În paralel, Donald Trump a amenințat cu taxe vamale pentru țările care exportă petrol către Cuba și a făcut aluzii la „cucerirea” insulei, iar expertul Jorge Pinon (Universitatea din Texas, Austin) s-a declarat surprins că SUA nu au încercat să intercepteze petrolierul rus înainte de a ajunge atât de aproape de Cuba. Miza pentru Kremlin este în primul rând financiară. Creșterea prețului petrolului ar permite Rusiei să vândă mai aproape de prețurile pieței, după perioade în care, din cauza sancțiunilor SUA și UE, a fost nevoită să acorde reduceri. În plus, Washingtonul a suspendat temporar în martie sancțiunile împotriva petrolului rusesc pentru a permite alimentarea piețelor globale, cu o fereastră până la 11 aprilie pentru vânzarea și livrarea țițeiului încărcat înainte de 12 martie, notează TVR Info. Datele citate în material arată însă o imagine mixtă: vânzările de petrol rusesc și produse petroliere au coborât în februarie la 6,6 milioane de barili pe zi, cel mai redus nivel din 2022, potrivit Agenției Internaționale pentru Energie, iar veniturile au scăzut cu 30% față de anul anterior. Pe de altă parte, în martie livrările către India s-au dublat față de februarie, potrivit Kpler, iar calcule preluate din The Financial Times indică faptul că o creștere de 10 dolari a prețului mediu lunar al petrolului rusesc ar aduce 2,8 miliarde de dolari venituri suplimentare, din care 1,63 miliarde ar intra la buget ca impozite, ceea ce ar fi echivalat la jumătatea lui martie cu circa 150 de milioane de dolari pe zi în plus. În același timp, materialul subliniază riscurile unui scenariu prelungit: un război de durată în Iran ar putea împinge petrolul peste 120 de dolari, dar ar crește probabilitatea unei recesiuni globale, care ar reduce cererea și ar pune presiune în jos pe prețuri. Această prudență este reflectată și de declarații din Rusia, inclusiv ale deputatului Serghei Chizhov, citat de Gazeta.ru prin intermediul corespondentului La Vanguardia, care avertizează că o recesiune ar putea întoarce avantajul actual al Moscovei. [...]
Motorina standard s-a scumpit vineri cu până la 24 de bani/litru în benzinăriile din România, iar creșterile recente au ajuns să erodeze aproape complet efectul reducerii de acciză care ar urma să intre în vigoare săptămâna viitoare, potrivit Economica.net . În stațiile Petrom, liderul pieței, motorina standard a urcat cu 20 de bani pe litru și a ajuns la 10,29 lei/litru, conform datelor observate de publicație. În același timp, la OMV a fost consemnată o scumpire, iar prețul a ajuns la 10,38 lei/litru, în timp ce MOL afișa un nivel apropiat, de 10,39 lei/litru. La Lukoil, creșterea raportată a fost de 11 bani pe litru față de ziua anterioară, până la 10,38 lei/litru. La SOCAR, publicația a observat o majorare mai amplă, de 30 de bani, până la 10,49 lei/litru. Rompetrol a majorat prețul motorinei standard cu 24 de bani pe litru, până la 10,51 lei/litru. Totuși, acolo unde mai este disponibilă, cea mai ieftină motorină menționată în datele citate apare tot la Rompetrol, dar la sortimentul premium: compania a redus prețul cu 78 de bani cu o zi înainte, apoi l-a crescut cu 50 de bani, rezultând un preț de 9,84 lei/litru, cu mențiunea că stocul ar putea să se epuizeze rapid. Prețurile menționate sunt cele din vestul Capitalei și erau valabile la 4 aprilie, ora 10, notează sursa. Pe fondul acestor evoluții, scumpirile din ultimele zile tind să anuleze efectul reducerii temporare a accizei la motorina standard, decisă de Guvern. Actul normativ prevede o reducere a accizei cu 30 de bani pe litru, respectiv 36 de bani pe litru cu tot cu TVA, iar aplicarea ar urma să înceapă de marți, conform declarațiilor citate de Economica.net. „Acciza la motorina standard comercializată pe piaţa internă va fi redusă temporar, pe perioada declarată a crizei pe piaţa petrolului şi a carburanţilor, cu 30 de bani pe litru, 36 de bani în total, cu tot cu TVA (…)”, a spus purtătorul de cuvânt al Guvernului, Ioana Dogioiu, la Palatul Victoria. În același context, publicația leagă presiunea pe preț de creșterea cotațiilor internaționale la motorină, alimentată de războiul din Iran. Vineri, cotația Platt’s Med (referință folosită pentru piața regională) ar fi ajuns la 1.570 de dolari pe tonă, după un salt de 200 de dolari într-o singură zi, nivel descris ca fiind de peste două ori mai mare față de începutul anului. În plan european, riscul unei penurii și discuțiile despre măsuri de urgență rămân pe agendă. Comisarul european pentru energie, Dan Jorgensen, a avertizat într-un interviu pentru Financial Times că UE ia în calcul inclusiv raționalizarea combustibilului și eliberarea unor cantități suplimentare din rezervele strategice, în condițiile unui posibil șoc energetic prelungit. Principalele repere de preț și variații menționate pentru 4 aprilie (vestul Bucureștiului) sunt: Petrom: 10,29 lei/litru (motorină standard), +20 bani/litru OMV: 10,38 lei/litru (motorină standard), scumpire raportată în aceeași zi MOL: 10,39 lei/litru (motorină standard), nivel apropiat de OMV Lukoil: 10,38 lei/litru (motorină standard), +11 bani/litru SOCAR: 10,49 lei/litru (motorină standard), +30 bani/litru Rompetrol: 10,51 lei/litru (motorină standard), +24 bani/litru Rompetrol: 9,84 lei/litru (motorină premium, unde mai este disponibilă), după o reducere și apoi o creștere puternică în două zile consecutive [...]
În Hong Kong, benzina a urcat la un nivel echivalent cu aproape 20 de lei pe litru , potrivit Mediafax , pe fondul scumpirii petrolului și al tensiunilor geopolitice care au perturbat rute-cheie de transport. Conform CNN , prețul a ajuns la aproximativ 15,6 dolari americani pe galon (3,7 litri), adică 4,12 dolari pe litru, nivel prezentat drept cel mai ridicat din lume. Raportat la România, Mediafax notează că rezultă un cost apropiat de 20 de lei/litru, de peste două ori față de prețurile curente de pe piața locală. Mediafax arată că Hong Kong a avut constant unele dintre cele mai mari prețuri la benzină, iar datele citate de la GlobalPetrolPrices.com indică faptul că această situație era valabilă și înainte de recentele evoluții geopolitice. Închiderea de facto a Strâmtorii Ormuz, rută esențială pentru transportul de energie, a accelerat scumpirile, cu efecte directe asupra economiilor asiatice dependente de livrările din Orientul Mijlociu. Deși doar 8,4% din populația de circa 7,5 milioane de locuitori deține mașini, potrivit Departamentului de Transport din Hong Kong citat de Mediafax, efectele se extind dincolo de șoferi. Economiștii avertizează că majorările se transmit în economie, alimentează inflația și cresc costurile logistice. În acest context, autoritățile locale spun că aprovizionarea rămâne stabilă, în condițiile în care Hong Kong importă aproximativ 80% din produsele petroliere din China continentală. Liderul orașului, John Lee, și-a exprimat îngrijorarea și a promis monitorizarea atentă a pieței, mai notează Mediafax. Articolul descrie și consecințe vizibile în comportamentul de consum, inclusiv „turismul pentru benzină”: șoferii aleg să alimenteze în orașe din China continentală, precum Shenzhen, unde benzina poate costa chiar și o treime din prețul din Hong Kong. În paralel, scumpirile apasă pe bugetele personale și pe activitățile de livrare, iar un curier pe motocicletă rezumă situația astfel: prețul combustibilului a crescut, dar plata a rămas aceeași. Prețul benzinei în Hong Kong: ~15,6 dolari/galon (3,7 litri), adică ~4,12 dolari/litru Factor agravant menționat: închiderea de facto a Strâmtorii Ormuz și scumpirea petrolului Structură a pieței locale: ~80% din produsele petroliere sunt importate din China continentală Impact social și economic: presiune pe inflație, costuri logistice mai mari, „turism pentru benzină” către Shenzhen Context local: deținerea de mașini este redusă (8,4% din populație), dar efectele se propagă în economie [...]
Autoritățile suedeze au urcat la bordul petrolierului Flora 1 după un posibil deversări de petrol , potrivit POLITICO . Nava, aflată pe lista de sancțiuni a Uniunii Europene și sub pavilion camerunez, a fost interceptată în largul coastei sudice a Suediei, în contextul unei anchete preliminare privind presupuse infracțiuni de mediu. Autoritățile au început să urmărească Flora 1 după ce, joi dimineață, au detectat o pată de petrol de aproximativ 12 kilometri est de insula Gotland, în Marea Baltică centrală. După escortarea navei în portul suedez Ystad, polițiști și ofițeri ai pazei de coastă au urcat la bord vineri pentru inspecție, în cadrul investigației. Conform Vesselfinder, petrolierul a plecat din portul rusesc Ust-Luga pe 27 martie și a declarat ca destinație portul Santos din Brazilia. Totuși, un purtător de cuvânt al pazei de coastă a spus pentru POLITICO că autoritățile au primit informații contradictorii privind destinația navei. Autoritățile suedeze suspectează că vasul ar face parte din așa-numita „flotă din umbră” a Rusiei, o rețea de petroliere, în general vechi, folosite pentru a ocoli sancțiunile impuse după invazia Ucrainei. Într-o postare pe X , ministrul apărării civile, Carl-Oskar Bohlin, a afirmat că „petrolierele mai vechi, asigurate insuficient, care ocolesc sancțiunile reprezintă o amenințare semnificativă de securitate și de mediu” pentru Suedia, adăugând că guvernul tratează incidentul „cu mare îngrijorare”, chiar dacă „de data aceasta nu este vorba despre o deversare de petrol de amploare”. Paza de coastă a precizat că este pentru prima dată când o deversare de petrol a fost atribuită unei nave sancționate și că, în absența acestui indiciu, vasul nu ar fi fost interceptat. Flora 1 va rămâne andocată până când procurorii suedezi finalizează investigația. Acesta este al treilea caz din 2026 în care autoritățile suedeze au urcat la bordul unei nave suspectate că operează sub pavilion fals. [...]
Președintele IMM România spune că reducerea accizei la motorină cu 0,3 lei/litru e insuficientă , potrivit G4Media . Florin Jianu susține că este nevoie de o intervenție mai amplă, inclusiv asupra TVA și a altor taxe, pentru ca scăderile de preț „la pompă” să fie relevante. Jianu a făcut declarațiile vineri, 3 aprilie 2026, la lansarea „Indexul Antreprenoriatului Românesc 2026”, într-un mesaj adresat în special transportatorilor și sectorului agricol. El a indicat că, din calculele organizației, doar din „câștigurile excepționale” din TVA și din impozitul minim pe cifra de afaceri ar exista spațiu pentru o reducere de circa 50 de bani pe litru. În argumentația sa, președintele IMM România a comparat nivelul prețurilor din România cu cele din statele vecine, unde ar fi o medie de 8,5, față de „aproape 10” în România, invocând impactul asupra competitivității. Totodată, a reamintit că România are unele dintre cele mai mari accize la petrol din Uniunea Europeană și a afirmat că aproximativ 60% din prețul combustibililor este format din taxe. Pe partea guvernamentală, Ministerul Finanțelor a publicat joi seara proiectul de ordonanță de urgență care prevede reducerea temporară a accizei la motorina standard cu 0,3 lei/litru și instituirea unei contribuții de solidaritate pentru operatorii care exploatează și/sau prelucrează țiței extras din România, atunci când prețul mediu lunar al țițeiului Brent depășește 70 de dolari/baril. Conform unui comunicat al Ministerului Finanțelor transmis Agerpres, impactul bugetar estimat al reducerii accizei este de aproximativ 610 miliarde de lei, iar veniturile din contribuția de solidaritate sunt evaluate între 70 și 650 de miliarde lei, în funcție de evoluția prețului petrolului. Măsura este justificată de autorități ca răspuns la scumpiri asociate instabilității internaționale din Orientul Mijlociu și perturbărilor fluxurilor globale de petrol. [...]
Potrivit The Jerusalem Post , pe 28 martie, organizația Houthi din Yemen, cunoscută și sub numele de Ansar Allah, a lansat două rachete balistice către sudul Israelului, ambele fiind interceptate. Această acțiune marchează intrarea Houthi în războiul Iranului împotriva SUA și Israelului. Această mișcare aduce întreaga alianță regională condusă de Iran, cu excepția componentelor palestiniene afectate, în conflictul împotriva Israelului. Într-o declarație emisă după atacuri, purtătorul de cuvânt al organizației, Yahya Saree, a afirmat că forțele armate yemenite au efectuat prima operațiune militară cu rachete balistice, vizând site-uri militare sensibile din sudul Palestinei ocupate. El a subliniat că această operațiune a coincis cu acțiunile eroice ale mujahedinilor din Iran și Hezbollah din Liban, și că a fost un succes. Impactul asupra rutei maritime Bab el-Mandeb Un aspect deosebit de important al activității Houthi este capacitatea lor de a ataca transporturile comerciale care trec prin strâmtoarea Bab el-Mandeb, o rută prin care trece între 10% și 12% din comerțul maritim global. În timpul războiului din Gaza, atacurile Houthi asupra transporturilor comerciale au dus la o scădere de 90% a traficului pe această rută, forțând companiile de transport să redirecționeze navele în jurul Capului Bunei Speranțe. Deși Houthi nu controlează vârful sudic al Yemenului adiacent strâmtorii Bab el-Mandeb, zona lor de control se extinde până la portul strategic Hodeidah. Această poziționare le permite să amenințe transporturile care trec prin strâmtoare cu rachete și drone. Posibile consecințe economice În contextul actual, în care Iranul a blocat strâmtoarea Hormuz, ruta Bab el-Mandeb devine din ce în ce mai relevantă ca alternativă pentru navele care tranzitează între apele asiatice și cele europene. Arabia Saudită folosește deja această rută pentru a transporta până la 7 milioane de barili de petrol pe zi prin conducta sa est-vest și portul Yanbu de la Marea Roșie. Intrarea Houthi în conflict ridică riscul ca atacurile asupra transporturilor maritime pe Marea Roșie să reînceapă, ceea ce ar putea avea consecințe grave asupra exporturilor de petrol saudite. Piețele au reacționat la această posibilitate, prețurile petrolului crescând cu 3% după atacul Houthi asupra Israelului. „Capacitățile militare ale Houthi sunt rezultatul direct al relației lor cu iranienii. Personalul IRGC este prezent pe teritoriul yemenit și este profund implicat în supravegherea capacităților de informații, drone și rachete ale Houthi”, conform documentelor obținute de The Jerusalem Post. Rolul Iranului și al Houthi în conflict Deși Houthi au capacitatea de a lua decizii independent, relația lor cu Iranul le oferă capacități militare semnificative. Ofițerii Corpului Gărzilor Revoluționare Islamice (IRGC) sunt implicați direct în supravegherea și instruirea personalului Houthi în Yemen, Iran și Liban. Deși Houthi nu au început încă atacuri asupra tancurilor petroliere care trec prin Bab el-Mandeb, o astfel de intervenție ar fi un pas extrem de semnificativ și ar atrage cu siguranță represalii severe din partea SUA și Israelului. Totuși, este posibil ca Iranul să păstreze această capacitate ca un instrument de rezervă, în cazul în care SUA și Israelul escaladează conflictul. Deschiderea acestui al patrulea front de către Houthi în războiul dintre Israel, SUA și Iran are potențialul de a provoca daune suplimentare lanțurilor de aprovizionare globale și, implicit, economiei globale. Iranul a ridicat miza în acest conflict. [...]
