Știri
Știri din categoria Petrol și gaze
Guvernul SUA menține interdicția livrărilor de petrol rusesc către Cuba, deși a relaxat temporar o parte din sancțiunile legate de țițeiul din Rusia, potrivit G4Media, care citează un document menționat de AFP.
Măsura vine în contextul în care Departamentul Trezoreriei SUA a modificat pe 12 martie regimul de sancțiuni pentru petrolul originar din Rusia, cu scopul declarat de a contribui la stabilizarea pieței globale a energiei, afectată de războiul din Orientul Mijlociu, relatează Agerpres, conform textului citat de AFP.
Relaxarea este limitată în timp și permite, până la 11 aprilie, vânzarea petrolului deja încărcat pe nave. Totuși, Departamentul Trezoreriei a actualizat ulterior licența relevantă și a precizat că aceste vânzări nu pot aduce beneficii Cubei sau Coreei de Nord, potrivit unui document publicat de Biroul SUA pentru Controlul Activelor Străine (OFAC).
În paralel, Statele Unite blochează aprovizionarea cu energie a Cubei după înlăturarea principalului aliat al Havanei, liderul venezuelean Nicolás Maduro, în ianuarie, mai notează AFP. În acest context, Cuba nu ar mai fi importat petrol din 9 ianuarie, data ultimei livrări din Mexic, înainte ca transporturile de combustibil să fie oprite sub presiunea Casei Albe.
Sancțiunile occidentale asupra petrolului rusesc au fost introduse pentru a reduce resursele Rusiei în războiul cu Ucraina, iar decizia Washingtonului de a relaxa parțial aceste sancțiuni a fost criticată de Kiev și de europeni, mai scrie AFP.
Recomandate
Rusia a trimis două nave cu petrol și gaze către Cuba , pe fondul unei crize energetice în creștere pe insulă, potrivit The Moscow Times . Transporturile ar urma să reprezinte primele livrări de energie către Cuba din ultimele trei luni, într-un moment în care penuria de combustibil a alimentat întreruperi de curent pe scară largă și a afectat servicii de bază, pe fondul unei crize economice descrise drept una dintre cele mai grave din ultimele decenii. Conform articolului, livrările vin în contextul unei „blocade petroliere” impuse de Statele Unite, care a agravat dificultățile de aprovizionare ale Cubei. Prima navă menționată este Sea Horse , care arborează pavilionul Hong Kongului și despre care se crede că transportă aproximativ 27.000 de tone de gaz. Nava este așteptată să ajungă în Cuba în zilele următoare, după ce și-a schimbat cursul luna trecută. Informațiile despre Sea Horse au fost oferite Financial Times de Samir Madani, cofondator al companiei de informații maritime TankerTrackers. A doua navă este petrolierul rus Anatoli Kolodkin, care ar transporta între 725.000 și 728.000 de barili de petrol și ar urma să ajungă în Cuba la începutul lunii aprilie, potrivit aceleiași surse citate. Din perspectivă energetică, volumele indicate sugerează o intervenție punctuală pentru acoperirea deficitului imediat, nu o soluție structurală la problemele de aprovizionare ale Cubei, care depinde de importuri pentru alimentarea sistemului său energetic. Episodul are și o componentă politică. Președintele SUA, Donald Trump, a declarat luni că ar avea „onoarea de a cuceri Cuba”, în declarații făcute la Casa Albă. Trump a afirmat că ar putea „fie să o elibereze, fie să o cucerească” și a descris Cuba drept „o națiune foarte slăbită”, potrivit citatului redat în articol. A doua zi, Kremlinul a transmis că Moscova rămâne angajată să ajute autoritățile de la Havana. Purtătorul de cuvânt Dmitri Peskov a spus că Rusia este pregătită să ofere „toată asistența posibilă” și că subiectele sunt discutate cu partea cubaneză. Peskov a mai declarat că Moscova și Havana păstrează contacte la „nivel de experți și de lucru” în timpul crizei energetice, fără a oferi detalii despre un calendar mai amplu al livrărilor sau despre eventuale acorduri comerciale asociate. [...]
Viktor Orbán susține că Ungaria a obținut o „victorie politică” în disputa privind conducta Druzhba , după ce o delegație maghiară trimisă neinvitat la Kiev pentru a inspecta infrastructura a părăsit Ucraina. Potrivit informațiilor relatate de mai multe publicații internaționale , conflictul diplomatic este legat de presiunile exercitate asupra Kievului pentru a reporni conducta prin care petrolul rusesc ajunge în Europa Centrală și care a blocat un împrumut european de aproximativ 90 de miliarde de euro destinat Ucrainei. Disputa a izbucnit după ce conducta Druzhba a fost avariată pe 27 ianuarie , în urma unor atacuri rusești asupra infrastructurii energetice din Ucraina. Conducta este ultima rută importantă prin care Ungaria și Slovacia mai primesc petrol rusesc , iar oprirea transportului a amplificat tensiunile dintre Kiev și unele state membre ale Uniunii Europene. Orbán blochează finanțarea pentru Ucraina Premierul Ungariei a blocat atât pachetul de sancțiuni al UE împotriva Rusiei , cât și împrumutul de 90 de miliarde de euro convenit de liderii europeni în decembrie 2025. Budapesta condiționează ridicarea veto-ului de reluarea transportului de petrol prin Druzhba . Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat că această poziție reprezintă „șantaj”, afirmând că Ungaria și Slovacia au avertizat că vor bloca finanțarea europeană dacă Ucraina nu repară conducta. Kievul nu vrea să repare conducta Zelenski a spus în mod repetat că preferă să nu repare infrastructura prin care Rusia își exportă petrolul în Europa în timp ce războiul continuă. Totuși, liderul ucrainean a recunoscut că reparațiile ar putea deveni inevitabile dacă aceasta este singura modalitate de a debloca fondurile de care Kievul are nevoie urgent. Compania energetică ucraineană Naftogaz a prezentat ambasadorilor din 31 de state dovezi privind pagubele produse de atacurile rusești și a precizat că lucrările de restaurare ar putea dura cel puțin una până la două luni . Delegatia maghiară respinsă la Kiev Pe 12 martie, Ungaria a trimis o delegație de inspectori la Kiev pentru a examina conducta, însă vizita nu a fost coordonată cu autoritățile ucrainene sau cu Bruxellesul. Ucraina a refuzat să recunoască misiunea ca fiind oficială. Cu toate acestea, Orbán a declarat ulterior că deplasarea a fost un succes și că presiunea Ungariei „i-a forțat pe ucraineni să acționeze”. Premierul maghiar a ordonat ulterior echipei să se întoarcă acasă. Presiunea timpului pentru Ucraina Comisia Europeană estimează că Ucraina dispune de suficiente fonduri externe pentru cheltuielile guvernamentale doar până la sfârșitul lunii aprilie 2026 . După această dată, accesul la împrumutul european devine esențial pentru stabilitatea financiară a statului. Comisarul european pentru economie, Valdis Dombrovskis , a declarat că finanțarea va ajunge la Kiev „într-un fel sau altul”, fără a preciza cum ar putea fi depășit veto-ul Ungariei. [...]
SUA iau în calcul suspendarea temporară a unor sancțiuni asupra petrolului iranian , potrivit AGERPRES , care citează AFP, pe fondul tensiunilor din piața petrolului generate de războiul declanșat de Washington împreună cu Israelul împotriva Iranului. Măsura ar viza relaxarea unor sancțiuni impuse unilateral asupra petrolului iranian, în contextul în care conflictul a împins în sus prețul barilului după ce Iranul a restricționat traficul maritim prin Strâmtoarea Ormuz, una dintre cele mai importante rute pentru exporturile de petrol la nivel global. „În zilele următoare, am putea ridica sancțiunile asupra petrolului iranian care se află în prezent pe mare”, a declarat secretarul Trezoreriei SUA, Scott Bessent. Oficialul american a susținut că o astfel de decizie ar urmări să folosească „barilii iranieni împotriva iranienilor înșiși” pentru a ține prețurile mai jos, în timp ce SUA își continuă campania militară. Scott Bessent nu a indicat însă durata posibilă a relaxării. Conform AGERPRES, modelul invocat este o relaxare temporară anunțată săptămâna trecută de Washington pentru petrolul rusesc deja încărcat pe nave, care a permis comercializarea acestuia până la începutul lunii aprilie. În articol este descris și mecanismul sancțiunilor unilaterale americane, care urmăresc nu doar limitarea comerțului direct al SUA cu statele vizate, ci și descurajarea tranzacțiilor acestora cu țări terțe, prin amenințarea cu „sancțiuni secundare” (de exemplu taxe vamale sau restricționarea accesului la sistemele financiare și de asigurări americane). Elementele-cheie ale abordării prezentate de AGERPRES includ: posibila ridicare a sancțiunilor pentru petrolul iranian aflat deja pe mare, „în zilele următoare”; utilizarea sancțiunilor secundare pentru a influența comerțul dintre țările sancționate și state terțe; exemplul Indiei, căreia SUA i-au cerut să reducă achizițiile de petrol rusesc după amenințări cu taxe vamale secundare; faptul că și Uniunea Europeană a adoptat sancțiuni unilaterale împotriva Rusiei după invazia în Ucraina. Deocamdată, rămâne neprecizat cât ar dura o eventuală suspendare a sancțiunilor pentru petrolul iranian și în ce condiții ar fi aplicată, dincolo de referirea la încărcăturile aflate deja pe mare. [...]
Motorina ar putea depăși 10 lei/litru în aprilie 2026 , iar prețul ar rămâne ridicat pe tot parcursul anului, chiar și într-un scenariu în care războiul din Iran s-ar opri imediat, potrivit Știrile ProTV , care citează o analiză semnată de președintele Asociației Energia Inteligentă (AEI), Dumitru Chisăliță . În analiza publicată joi, Chisăliță pornește de la cotații de aproximativ 110-112 dolari/baril pentru petrol și 1.150-1.180 dolari/tonă pentru motorină pe piețele internaționale. El susține că, inclusiv în varianta „super optimistă” în care prețurile ar reveni la niveluri estimate pentru 2026 înainte de conflict (87 dolari/baril pentru petrol și 850 dolari/tonă pentru motorină), scumpirea la pompă nu s-ar opri imediat: motorina ar continua să crească cel puțin încă trei săptămâni, trecând de pragul psihologic de 10 lei/litru, iar până la finalul lui 2026 ar putea coborî treptat, fără să scadă sub 9 lei/litru. Un element central al explicației ține de structura prețului la pompă. Dumitru Chisăliță afirmă că doar 32-38% din prețul unui litru de motorină ar reprezenta costul petrolului și al rafinării, în timp ce aproximativ 30% este acciza, TVA-ul încă 19%, iar restul revine distribuției, logisticii și marjelor comerciale. În această configurație, susține el, fiscalitatea ajunge să determine direct mai mult de jumătate din prețul final, ceea ce limitează viteza și amplitudinea ieftinirilor chiar dacă scad cotațiile internaționale. Pe partea de cerere, șeful AEI anticipează o presiune suplimentară în aprilie, când consumul de motorină în agricultură ar crește cu 20% până la 40% față de media anuală, pe fondul lucrărilor sezoniere (semănat, pregătirea solului, aplicarea fertilizanților). În paralel, ar urma să se intensifice activitatea în transporturi și construcții, ceea ce ar tensiona piața exact când fermierii au nevoie de combustibil, iar capacitatea lor de a amâna consumul este redusă. Chisăliță avertizează că scumpirea motorinei ar avea efecte în lanț în economie, de la costuri logistice mai mari și prețuri mai ridicate la alimente, până la proiecte de construcții mai scumpe, cu un potențial impact de 5% până la 10% asupra prețurilor finale ale unor bunuri și servicii, într-un context deja sensibil la inflație. În același timp, el susține că statul ar încasa mai mult TVA pe fondul scumpirii, estimând un plus de circa 500 milioane de euro la buget în 2026, dar că pierderile economice ar putea depăși acest câștig, inclusiv prin reducerea producției agricole, pe care o evaluează la 1-1,5 miliarde de euro în scenariul unor costuri ridicate persistente. [...]
Prețul țițeiului Brent a urcat la 112 dolari pe baril pe fondul escaladării conflictului din Orientul Mijlociu și al extinderii atacurilor Iranului asupra infrastructurii energetice din Golf, potrivit Mediafax . Mișcarea a fost vizibilă joi, la deschiderea piețelor asiatice. În același timp, țițeiul american West Texas Intermediate (WTI) a urcat la 98,95 dolari pe baril, pe fondul temerilor legate de întreruperi de producție și de transport în regiunea Golfului. Conform OilPrice , Brent a crescut cu 4,27% până la 112,00 dolari, iar WTI a avansat cu 2,73% până la 98,95 dolari. Creșterea vine după ce Iranul a atacat infrastructura energetică din Orientul Mijlociu, ca represalii pentru atacuri anterioare asupra câmpului său de gaze South Pars. Qatarul a confirmat că atacurile cu rachete iraniene au provocat „daune extinse” în jurul complexului industrial Ras Laffan, descris drept cea mai mare instalație de gaze naturale lichefiate (GNL, adică gaz răcit până devine lichid pentru a fi transportat) din lume și un punct important pentru aprovizionarea globală cu gaze. În paralel, Emiratele Arabe Unite au suspendat operațiunile la instalația de gaze Habshan după incidente legate de rachete, iar resturile proiectilelor interceptate ar fi afectat și alte infrastructuri energetice, inclusiv câmpul petrolier Bab. Mediafax mai notează că Arabia Saudită, Kuweit, Irak și Bahrain continuă să fie ținte, iar Arabia Saudită a raportat interceptarea a 19 drone în Provincia de Est și a patru rachete lansate spre Riad. Indicator / element Detaliu din relatare Brent 112,00 dolari/baril (+4,27%) WTI 98,95 dolari/baril (+2,73%) Momentul reacției pieței Joi, la deschiderea piețelor asiatice Țintă menționată în Qatar Zona complexului Ras Laffan, cu „daune extinse” Măsură în EAU Suspendarea operațiunilor la instalația de gaze Habshan Risc pe transport maritim Navă la est de Strâmtoarea Ormuz, incendiu după un „proiectil necunoscut” (raport al agenției de securitate maritimă a Regatului Unit) Pe lângă impactul asupra producției, presiunea se vede și în zona transportului maritim: agenția de securitate maritimă a Regatului Unit a raportat că o navă aflată la est de Strâmtoarea Ormuz a luat foc după ce a fost lovită de un „proiectil necunoscut”. În ansamblu, atacurile și avertismentele de evacuare pentru instalații energetice sunt prezentate ca parte a unei strategii de a lovi infrastructura energetică a Golfului, cu efect direct asupra prețurilor petrolului și gazelor. [...]
Conform Al Jazeera , Qatar și Arabia Saudită au fost ținta unor atacuri asupra facilităților lor energetice, provocate de Iran. Aceste evenimente au loc în contextul unui conflict mai amplu între Iran și Israel, după ce Israelul a atacat câmpul de gaze South Pars din Iran. Președintele iranian Pezeshkian a avertizat asupra unor consecințe incontrolabile care ar putea afecta întreaga lume. În urma atacurilor, Qatar a decis să expulzeze atașații de securitate și militari iranieni, după ce rachetele iraniene au cauzat „pagube extinse” la principala sa facilitate de gaze de la Ras Laffan. De asemenea, Emiratele Arabe Unite au închis facilitățile de gaze Habshan din Abu Dhabi, ca măsură de precauție în urma unui atac similar. Arabia Saudită a raportat că două dintre rafinăriile sale au fost atacate, iar oficialii de la Riyadh au declarat că „puțina încredere care mai exista în Iran a fost complet distrusă”. Aceste atacuri subliniază tensiunile crescânde din regiune și riscurile asociate pentru infrastructura energetică vitală. Situația rămâne tensionată, iar comunitatea internațională urmărește cu atenție evoluțiile, având în vedere potențialul de escaladare a conflictului și impactul asupra piețelor energetice globale. [...]
