Știri
OpenAI discută acordarea către guvernul SUA a unei participații de 5% , într-un demers care ar putea fixa din timp un rol direct al Washingtonului în acționariatul marilor laboratoare de inteligență artificială, înaintea unor listări la bursă, potrivit Tom's Hardware . Informația este relatată de Financial Times , care citează două persoane familiarizate cu discuțiile. Propunerea ar fi fost avansată de CEO-ul OpenAI, Sam Altman, și ar include un mecanism mai amplu: fiecare dezvoltator american important de inteligență artificială ar contribui cu aceeași cotă de 5% din capital la un vehicul inspirat de Alaska Permanent Fund, fond care plătește anual dividende rezidenților statului Alaska din veniturile petroliere. La evaluarea de 852 miliarde dolari (aprox. 3.920 miliarde lei) stabilită de OpenAI în runda de finanțare din martie, o participație de 5% ar valora circa 42,6 miliarde dolari (aprox. 196 miliarde lei). Financial Times descrie discuțiile drept conceptuale și într-un stadiu incipient și notează că implementarea ar putea necesita o lege adoptată de Congres. Ce ar însemna, practic, o „cotă publică” în AI Altman ar fi discutat ideea cu președintele Donald Trump, cu secretarul Comerțului Howard Lutnick și cu secretarul Trezoreriei Scott Bessent și ar fi vorbit, în ultimele săptămâni, și cu senatorul Bernie Sanders (independent, Vermont). Structura „toate laboratoarele” ar presupune atragerea de participații și de la companii precum Google, Meta și Anthropic, însă, potrivit materialului, niciuna dintre acestea nu a indicat că ar participa. OpenAI a refuzat să comenteze pentru Financial Times, iar Casa Albă nu a răspuns imediat solicitărilor, conform aceleiași relatări. Context: presiune politică și precedentul din industria de cipuri Propunerea de 5% este prezentată ca fiind cea mai mică cifră vehiculată până acum în discuțiile despre proprietate publică în sectorul AI. În iunie, Bernie Sanders a depus proiectul „ American AI Sovereign Wealth Fund Act ”, care ar urmări 50% din acțiunile cu drept de vot ale companiilor americane de AI printr-un fond evaluat de biroul său la 7.000 miliarde dolari (aprox. 32.200 miliarde lei), suficient – în viziunea inițiatorului – pentru un dividend anual de 1.000 dolari (aprox. 4.600 lei) pentru fiecare american. Administrația ar fi aplicat deja o logică similară în zona semiconductorilor: guvernul federal a preluat o participație de 9,9% în Intel în august anul trecut, prin conversia granturilor din CHIPS Act în acțiuni la 20,47 dolari pe acțiune (aprox. 94 lei). Totodată, AMD și Nvidia ar fi acceptat să cedeze 15% din veniturile din cipuri obținute în China în schimbul licențelor de export, potrivit articolului. De ce contează momentul: înainte de IPO și după amânarea GPT-5.6 Discuțiile apar la șase zile după ce OpenAI a amânat lansarea publică completă a GPT-5.6 la cererea guvernului, iar Lutnick ar fi avertizat împotriva lansării fără aprobare prealabilă. În paralel, Anthropic a avut o parte din iunie modelele Claude Fable 5 și Mythos 5 dezactivate la nivel global, în urma primelor controale de export americane aplicate unui model de AI (nu hardware-ului), accesul fiind restabilit „ieri”, conform materialului. În acest context, o participație guvernamentală negociată înainte de o listare ar putea „bloca” poziția Washingtonului înainte ca o ofertă publică inițială să dilueze acționariatul. Articolul mai notează că atât OpenAI, cât și Anthropic au depus confidențial documentație pentru IPO și că OpenAI se confruntă cu o investigație a unei coaliții de 42 de procurori generali ai statelor americane. [...]
