Știri
Știri din categoria Petrol și gaze
Serbia își extinde opțiunile de import de gaze din Azerbaidjan, mizând pe noi interconectări regionale și pe negocieri cu SOCAR pentru volume anuale mai mari, într-un demers care poate schimba echilibrul de aprovizionare în Balcani, potrivit Economica.
Ministrul sârb al energiei, Dubravka Đedović Handanović, a declarat într-un interviu pentru agenția azeră Report, citată de Interfax, că Belgradul discută cu SOCAR posibilitatea unei aprovizionări „flexibile” de până la 0,9 miliarde metri cubi pe an, cu perspectiva creșterii până la 1,4 miliarde metri cubi anual după finalizarea centralei electrice pe gaz din Niš, menționată pentru 2030.
În prezent, livrările de gaz din Azerbaidjan către Serbia „s-au dublat” de la începutul parteneriatului bilateral în domeniu, ajungând la aproximativ 2 milioane metri cubi pe zi, a mai spus ministrul.
Un element central al strategiei este interconexiunea de gaze cu Macedonia de Nord, care ar urma să ofere Serbiei acces la Coridorul Sudic de Gaze din două direcții: prin Macedonia de Nord și prin Bulgaria. Gazoductul planificat ar avea o capacitate de aproximativ 1,5 miliarde metri cubi pe an.
Proiectul este prezentat drept „de importanță strategică” și pentru conectarea la terminalul de gaze naturale lichefiate (LNG) din Grecia. Obiectivul autorităților sârbe este ca interconexiunea Serbia–Macedonia de Nord să fie finalizată până la sfârșitul lui 2027 și să devină operațională la începutul lui 2028.
În paralel, Serbia se bazează și pe interconexiunea deja finalizată cu Bulgaria, cu o capacitate anuală de 1,8 miliarde metri cubi. Ministrul a pus aceste capacități în contextul consumului anual al Serbiei, care variază între 2,8 și 3,1 miliarde metri cubi.
Pe lângă legăturile transfrontaliere, autoritățile sârbe spun că este necesară întărirea rețelei interne de transport, pentru a evita blocaje în preluarea gazelor atât din gazoductul Bulgaria–Serbia, cât și din viitorul interconector cu Macedonia de Nord.
În acest sens, Serbia negociază cu Banca Mondială un program multifazic evaluat la aproximativ un miliard de euro (aprox. 5 miliarde lei), destinat creșterii capacităților interne de transport.
În paralel cu discuțiile despre gaze, Serbia și Azerbaidjanul au semnat la 15 februarie 2026 un acord interguvernamental pentru construirea unei centrale electrice pe gaz în Serbia, cu o capacitate de 500 MW, la periferia orașului Niš. Proiectul ar urma să fie implementat „pe baze paritare” de SOCAR împreună cu Elektroprivreda Srbije (EPS) și Srbijagas, iar autoritățile sârbe estimează punerea în funcțiune în 2029.
Ministrul a precizat că, „în cursul lunii viitoare”, părțile intenționează să finalizeze și să oficializeze prevederile și termenii comerciali principali pentru construcția centralei, inclusiv termenele pentru proiectare și execuție. Valoarea investiției este „încă în curs de evaluare”, urmând să fie comunicată după finalizarea acordului.
Cooperarea pe livrări are deja o bază contractuală: SOCAR a semnat cu Srbijagas în noiembrie 2023 un contract pentru furnizarea a până la 400 milioane metri cubi de gaz în perioada 2024–2026, cu posibilitatea creșterii livrărilor în 2027.
Recomandate
Petrolul a corectat în jos marți, pe fondul așteptărilor că o eventuală detensionare SUA–Iran ar putea aduce mai mult țiței pe piață , ceea ce ar reduce presiunea pe prețuri, potrivit Mediafax . Brent a scăzut cu 0,6% (54 de cenți), la 94,94 dolari pe baril (aprox. 437 lei), iar West Texas Intermediate (WTI) a coborât cu 1,2% (1,11 dolari), la 88,50 dolari pe baril (aprox. 408 lei), conform Reuters, citată de publicație. De ce contează: piața încearcă să „prețuiască” o posibilă creștere a ofertei Scăderea vine după avansuri puternice în sesiunea precedentă: +5,6% pentru Brent și +6,9% pentru WTI, când cotațiile au urcat pe fondul închiderii Strâmtorii Ormuz și al confiscării unei nave iraniene de către SUA. În acest context, orice semnal privind discuții care ar putea duce la încheierea conflictului este interpretat de piață ca o posibilă relaxare a riscului geopolitic și, implicit, ca o șansă de creștere a ofertei globale de țiței. Context: negocieri încă incerte și tensiuni în jurul Strâmtorii Ormuz Iranul analizează participarea la discuții de pace de la Islamabad, dar nu a luat o decizie finală. Oficialii de la Teheran invocă încălcări ale armistițiului de către partea americană ca obstacol, iar lideri iranieni au transmis că nu vor negocia „sub presiune”, potrivit informațiilor preluate de Mediafax. Strâmtoarea Ormuz, pe unde trece circa 20% din fluxul internațional de petrol, a fost tranzitată de aproximativ 130 de nave în cursul zilei de luni, mai notează publicația. [...]
Reluarea tranzitului de țiței pe Drujba ar putea debloca negocieri-cheie în UE , după ce Ucraina se așteaptă ca livrările prin conductă să fie reluate pe 21 aprilie, odată cu finalizarea testelor tehnice, potrivit G4Media , care citează Bloomberg. Testele tehnice ale conductei sunt programate pe 21 aprilie și sunt prezentate ca etapă necesară pentru repornirea tranzitului de țiței rusesc către Ungaria și Slovacia. Fluxurile au fost suspendate de la sfârșitul lunii ianuarie, după ce Ucraina a susținut că infrastructura a fost avariată în urma unui atac cu drone. Miza: condiționări politice legate de sancțiuni și finanțarea Ucrainei În paralel cu componenta tehnică, reluarea livrărilor a devenit un subiect de negociere în interiorul UE. Autoritățile din Ungaria și Slovacia au acuzat Ucraina de „șantaj politic” pentru întârzierea reluării aprovizionării. Ministrul de externe al Slovaciei, Juraj Blanar, a declarat că țara va bloca al 20-lea pachet de sancțiuni al Uniunii Europene împotriva Rusiei până când va primi garanții că conducta își reia operațiunile. Totodată, premierul ungar Viktor Orbán a promis că Ungaria nu va împiedica acordarea unui împrumut de 90 de miliarde de euro (aprox. 450 miliarde lei) Ucrainei după restabilirea aprovizionării prin Drujba. Ambasadorii UE urmează să discute alocarea fondurilor către Ucraina pe 22 aprilie, potrivit Bloomberg. Ce urmează Peter Magyar, indicat în material drept viitor premier al Ungariei (după victoria partidului său Tisza), a spus că fluxul de petrol ar putea fi reluat în săptămâna care începe pe 20 aprilie, invocând importanța respectării contractelor de aprovizionare. În același context, directorul executiv al companiei ungare MOL este așteptat în Rusia pentru discuții privind detaliile tehnice și volumele necesare pentru repornirea sistemului. [...]
Peter Magyar pune pe agenda noului guvern ungar reluarea fluxurilor de petrol prin Drujba , cerând Ucrainei să redeschidă conducta imediat ce devine funcțională și Rusiei să reia livrările „în conformitate cu contractele”, potrivit HotNews . Miza este una operațională și de securitate energetică: Ungaria și Slovacia sunt de luni bune în conflict cu Kievul după suspendarea tranzitului de petrol rusesc pe teritoriul ucrainean. Magyar, descris drept câștigătorul alegerilor din Ungaria și viitor premier, a făcut solicitarea într-o conferință de presă, după prima ședință a grupului său parlamentar. El a condiționat redeschiderea de faptul ca, „din partea ucraineană”, conducta să fie „pregătită pentru transportul de petrol”. Disputa Drujba: cine ce spune despre oprirea livrărilor În timp ce Budapesta (prin guvernul Orban) și Bratislava contestă suspendarea livrărilor, Kievul susține că oleoductul Drujba a fost închis după un atac al forțelor ruse de la sfârșitul lunii ianuarie, notează materialul, care citează Reuters. Magyar a indicat că reluarea transportului depinde de ambele părți: Ucraina: să redeschidă conducta când este gata de transport; Rusia: să reînceapă alimentarea cu petrol „în conformitate cu contractele”. Paks-2: revizuirea finanțării, nu abandonarea proiectului În același context, Peter Magyar a spus că extinderea centralei nucleare de la Paks este „un proiect important și necesar”, dar a anunțat că noul guvern va analiza condițiile de finanțare ale împrumutului pentru construcție, inclusiv dacă sunt posibile restructurarea sau refinanțarea. Proiectul Paks-2 este evaluat la 12,5 miliarde de euro, iar Magyar a afirmat că finalizarea ar putea costa 24 de miliarde. Contractul a fost atribuit companiei ruse Rosatom fără licitație competitivă, fiind considerat de mult timp un simbol al relației strânse dintre Vladimir Putin și Viktor Orban, mai arată articolul. Pentru proiect, Magyar a mai indicat două direcții: deschiderea pieței și accelerarea procesului, fără a detalia pașii concreți. [...]
Germania accelerează ieșirea statului din SEFE , fosta Gazprom Germania, printr-o privatizare etapizată și o majorare de capital de 1,5–2 miliarde de euro (aprox. 7,5–10 miliarde lei), într-un demers care combină presiunea regulilor UE cu nevoia de investiții în infrastructura de gaze, potrivit Economica . SEFE (Securing Energy for Europe) a fost naționalizată de Berlin în 2022, după ce compania-mamă rusă s-a debarasat de unitate, considerată vitală pentru aprovizionarea cu gaz a Germaniei. Compania operează 4.200 km, adică circa 10% din rețeaua de gaze a Germaniei. De ce contează: reguli UE și finanțarea infrastructurii Regulile Uniunii Europene obligă statul german să își reducă participația în SEFE la cel mult 25% plus o acțiune până în 2028. În paralel, compania vrea să atragă capital nou pentru a finanța extinderea activelor sale de infrastructură, conform informațiilor citate din Financial Times. CEO-ul Egbert Lage a spus pentru Financial Times că războiul din Iran a impulsionat planurile de privatizare, iar fluxurile limitate de gaz din Orientul Mijlociu au scos în evidență importanța furnizorilor considerați de încredere. Cum ar putea arăta privatizarea După majorarea inițială de capital, Germania intenționează să își reducă participația în SEFE, posibil prin: o vânzare suplimentară de acțiuni, o ofertă publică inițială (IPO), „alte opțiuni”, potrivit CEO-ului. „Având în vedere timpul scurt de când operăm, este posibil ca un IPO să fie puțin dificil pentru noi, dar, în ultimă instanță, depinde de piețe și de decizia guvernului.” Context de piață: scăderea livrărilor Gazprom către Europa În același context, livrările Gazprom către Europa în 2025 s-au redus cu 44%, la aproximativ 18 miliarde de metri cubi, pe fondul suspendării tranzitului de gaz rusesc prin Ucraina . Potrivit materialului, exporturile de gaz rusesc către țările europene au coborât la nivelul de la mijlocul anilor ’70. [...]
OMV își acoperă necesarul de țiței din rezerva de urgență, într-un demers menit să tempereze presiunea pe prețuri , pe fondul tensiunilor din Orientul Mijlociu, potrivit Economica , care citează informații transmise de Ministerul Economiei din Austria. Măsura vine în contextul în care, la mijlocul lunii martie, Agenția Internațională pentru Energie (AIE) a decis eliberarea a aproximativ 400 de milioane de barili de petrol din rezervele sale, pentru a atenua creșterea prețurilor declanșată de războiul din Orientul Mijlociu, relatează Agerpres . Potrivit aceleiași surse, aceasta a fost a șasea eliberare de petrol din rezervele strategice și, totodată, cea mai mare operațiune de acest tip realizată vreodată în istoria AIE. [...]
Scăderea de la pompă ar putea fi temporară, pe fondul riscului Ormuz , iar ieftinirile din ultimele zile vin în același timp cu o nouă urcare a cotațiilor internaționale, potrivit HotNews . Luni dimineață, prețurile la carburanți au coborât la niveluri apropiate de cele de dinaintea izbucnirii conflictului din Orientul Mijlociu. În principalul lanț de distribuție din România, benzina a ajuns la 8,07 lei/litru, iar motorina la 8,63 lei/litru. Unde sunt acum prețurile la benzină și motorină Conform datelor din aplicația Monitorul Prețurilor Carburanților , analizate de publicație, benzina standard se vinde la: Petrom: 8,07 lei/litru (nivel neatins din 4 martie, potrivit datelor HotNews: HotNews ) OMV: 8,18 lei/litru MOL, Rompetrol și Lukoil: 8,28 lei/litru La motorină standard, nivelurile menționate sunt: Petrom: 8,63 lei/litru (cel mai mic preț din 6 martie) OMV: 8,72 lei/litru Lukoil, Rompetrol și MOL: 9,02 lei/litru De ce scăderea poate să nu țină: cotațiile urcă din nou Deși la pompă prețurile au scăzut, cotațiile petroliere au revenit pe creștere luni dimineață, după ce SUA și Iran nu au ajuns la un acord în weekend privind deschiderea Strâmtorii Ormuz . Petrolul Brent, referința pentru piața europeană, a ajuns la 95 de dolari pe baril, după ce vineri coborâse sub 90 de dolari, pe fondul anunțului Iranului că strâmtoarea a fost deschisă traficului maritim. Ulterior, Iranul a anunțat sâmbătă că reia „controlul strict” asupra strâmtorii, iar Gărzile Revoluționare Islamice (IRGC) au transmis că au blocat din nou Ormuz începând de sâmbătă seară. Ce a făcut Guvernul: accize mai mici și restricții pe piață În plan intern, Guvernul a declarat la începutul lunii aprilie situație de criză pe piața carburanților și a redus accizele la benzină și motorină cu 30 de bani pe litru. Autoritățile au mai decis plafonarea marjei de profit a companiilor, reducerea componentei bio din benzină și interzicerea exporturilor de motorină și țiței fără acceptul autorităților. [...]
